1 M y son, if you become surety for your friend, If you have shaken hands in pledge for a stranger,

Fiul meu, dacă ai girat pentru semenul tău, dacă ai bătut palma pentru un străin,

2 Y ou are snared by the words of your mouth; You are taken by the words of your mouth.

dacă eşti legat de ceea ce ai spus şi eşti prins de cuvintele gurii tale,

3 S o do this, my son, and deliver yourself; For you have come into the hand of your friend: Go and humble yourself; Plead with your friend.

iată ce să faci acum, fiule, ca să te eliberezi, căci ai căzut în mâna semenului tău: smereşte-te îndată şi stăruieşte înaintea semenului tău!

4 G ive no sleep to your eyes, Nor slumber to your eyelids.

Nu da somn ochilor tăi, nici odihnă pleoapelor tale.

5 D eliver yourself like a gazelle from the hand of the hunter, And like a bird from the hand of the fowler. The Folly of Indolence

Eliberează-te pe tine însuţi ca o gazelă din mâna vânătorului, ca o pasăre din plasa păsărarului.

6 G o to the ant, you sluggard! Consider her ways and be wise,

Du-te la furnică, leneşule! Uită-te cu atenţie la căile ei şi fii înţelept!

7 W hich, having no captain, Overseer or ruler,

Deşi nu are nici conducător, nici supraveghetor, nici dregător,

8 P rovides her supplies in the summer, And gathers her food in the harvest.

totuşi, ea îşi strânge provizii în timpul verii şi adună hrană la vremea secerişului.

9 H ow long will you slumber, O sluggard? When will you rise from your sleep?

Cât timp vei mai sta culcat, leneşule? Când te vei scula din somnul tău?

10 A little sleep, a little slumber, A little folding of the hands to sleep—

Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mâinile ca să dormi…

11 S o shall your poverty come on you like a prowler, And your need like an armed man. The Wicked Man

şi sărăcia vine peste tine ca un hoţ, iar lipsa – ca un om înarmat.

12 A worthless person, a wicked man, Walks with a perverse mouth;

Omul de nimic, individul nelegiuit umblă cu neadevărul în gură,

13 H e winks with his eyes, He shuffles his feet, He points with his fingers;

clipeşte răutăcios din ochi, dă din picior şi face semn cu degetele;

14 P erversity is in his heart, He devises evil continually, He sows discord.

unelteşte răul cu lucrurile stricate din inima lui şi întotdeauna răspândeşte discordii.

15 T herefore his calamity shall come suddenly; Suddenly he shall be broken without remedy.

De aceea distrugerea lui va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată şi fără leac.

16 T hese six things the Lord hates, Yes, seven are an abomination to Him:

Iată şase lucruri pe care le urăşte Domnul, sunt chiar şapte cele pe care le dispreţuieşte:

17 A proud look, A lying tongue, Hands that shed innocent blood,

ochii sfidători, limba mincinoasă, mâinile care varsă sânge nevinovat,

18 A heart that devises wicked plans, Feet that are swift in running to evil,

inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele care aleargă repede la rău,

19 A false witness who speaks lies, And one who sows discord among brethren. Beware of Adultery

martorul mincinos, care rosteşte minciuni, şi cel ce răspândeşte discordii între fraţi. Avertisment împotriva adulterului

20 M y son, keep your father’s command, And do not forsake the law of your mother.

Fiul meu, păstrează îndrumările tatălui tău şi nu uita învăţătura mamei tale.

21 B ind them continually upon your heart; Tie them around your neck.

Leagă-le pentru totdeauna la pieptul tău, prinde-le în jurul gâtului tău.

22 W hen you roam, they will lead you; When you sleep, they will keep you; And when you awake, they will speak with you.

Când mergi, acestea te vor conduce; când dormi, te vor veghea; iar când te vei trezi, îţi vor vorbi.

23 F or the commandment is a lamp, And the law a light; Reproofs of instruction are the way of life,

Căci porunca este o candelă, învăţătura este o lumină, iar mustrarea disciplinară este calea spre viaţă.

24 T o keep you from the evil woman, From the flattering tongue of a seductress.

Ele te vor proteja de femeia imorală, de limba măgulitoare a femeii străine.

25 D o not lust after her beauty in your heart, Nor let her allure you with her eyelids.

N-o pofti în inima ta pentru frumuseţea ei şi nu te lăsa fascinat de pleoapele ei.

26 F or by means of a harlot A man is reduced to a crust of bread; And an adulteress will prey upon his precious life.

Căci din cauza femeii prostituate, ajungi să rămâi doar cu o bucată de pâine, şi soţia altuia îţi răpeşte viaţa îmbelşugată.

27 C an a man take fire to his bosom, And his clothes not be burned?

Poate cineva să ia foc în sân fără să i se ardă hainele?

28 C an one walk on hot coals, And his feet not be seared?

Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi fără să-i ardă picioarele?

29 S o is he who goes in to his neighbor’s wife; Whoever touches her shall not be innocent.

Tot aşa este şi cu cel ce se culcă cu soţia altuia: oricine se atinge de ea nu va rămâne nepedepsit.

30 P eople do not despise a thief If he steals to satisfy himself when he is starving.

Oamenii nu dispreţuiesc un hoţ dacă el fură ca să-şi aline foamea când este înfometat,

31 Y et when he is found, he must restore sevenfold; He may have to give up all the substance of his house.

însă dacă este prins va plăti înşeptit, chiar dacă va trebui să dea toată averea din casa lui.

32 W hoever commits adultery with a woman lacks understanding; He who does so destroys his own soul.

Un om care comite adulter însă este fără minte! Oricine face aşa îşi ruinează sufletul.

33 W ounds and dishonor he will get, And his reproach will not be wiped away.

Va avea parte de răni şi dezonoare, iar ruşinea nu i se va şterge.

34 F or jealousy is a husband’s fury; Therefore he will not spare in the day of vengeance.

Căci gelozia înfurie pe un bărbat, şi el nu va avea milă în ziua răzbunării;

35 H e will accept no recompense, Nor will he be appeased though you give many gifts.

nu va accepta nici o despăgubire şi va refuza darul, oricât de mare ar fi el.