1 A fter these things the Lord appointed seventy others also, and sent them two by two before His face into every city and place where He Himself was about to go.

După toate acestea, Domnul a rânduit alţi şaptezeci şi doi de oameni şi i-a trimis, doi câte doi, să se ducă înaintea Lui în orice cetate şi în orice loc pe unde urma să meargă El.

2 T hen He said to them, “The harvest truly is great, but the laborers are few; therefore pray the Lord of the harvest to send out laborers into His harvest.

El le-a zis: „Secerişul este mare, dar lucrătorii sunt puţini! Rugaţi-L deci pe Domnul secerişului să trimită lucrători la secerişul Său!

3 G o your way; behold, I send you out as lambs among wolves.

Duceţi-vă! Iată, eu vă trimit ca pe nişte miei în mijlocul lupilor!

4 C arry neither money bag, knapsack, nor sandals; and greet no one along the road.

Să nu luaţi cu voi nici pungă cu bani, nici traistă, nici sandale şi să nu salutaţi pe nimeni pe drum!

5 B ut whatever house you enter, first say, ‘Peace to this house.’

În orice casă intraţi, să spuneţi mai întâi: «Pacea să fie peste această casă!»

6 A nd if a son of peace is there, your peace will rest on it; if not, it will return to you.

Dacă se află acolo un fiu al păcii, pacea voastră se va odihni peste el, dar dacă nu, se va întoarce la voi.

7 A nd remain in the same house, eating and drinking such things as they give, for the laborer is worthy of his wages. Do not go from house to house.

Rămâneţi în casa aceea şi mâncaţi şi beţi ce vă vor da, căci vrednic este lucrătorul de plata lui! Să nu vă mutaţi dintr-o casă într-alta!

8 W hatever city you enter, and they receive you, eat such things as are set before you.

În orice cetate în care intraţi şi oamenii vă primesc, să mâncaţi ce vi se va pune înainte!

9 A nd heal the sick there, and say to them, ‘The kingdom of God has come near to you.’

Vindecaţi-i pe cei bolnavi de acolo şi spuneţi-le: «Împărăţia lui Dumnezeu s-a apropiat de voi!»

10 B ut whatever city you enter, and they do not receive you, go out into its streets and say,

Dacă însă în cetatea în care intraţi, oamenii nu vă primesc, să ieşiţi pe străzile ei şi să ziceţi:

11 ‘ The very dust of your city which clings to us we wipe off against you. Nevertheless know this, that the kingdom of God has come near you.’

«Ne ştergem până şi praful care ni s-a adunat pe picioare în cetatea voastră, ca mărturie împotriva voastră! Totuşi, să ştiţi că Împărăţia lui Dumnezeu s-a apropiat!»

12 B ut I say to you that it will be more tolerable in that Day for Sodom than for that city. Woe to the Impenitent Cities

Vă spun că în ziua aceea va fi mai uşor pentru Sodoma decât pentru cetatea aceea!

13 “ Woe to you, Chorazin! Woe to you, Bethsaida! For if the mighty works which were done in you had been done in Tyre and Sidon, they would have repented long ago, sitting in sackcloth and ashes.

Vai de tine, Horazin! Vai de tine, Betsaida! Căci dacă ar fi avut loc în Tir şi Sidon minunile care au avut loc în voi, de multă vreme s-ar fi pocăit stând în sac şi cenuşă!

14 B ut it will be more tolerable for Tyre and Sidon at the judgment than for you.

Dar la judecată va fi mai uşor pentru Tir şi Sidon decât pentru voi!

15 A nd you, Capernaum, who are exalted to heaven, will be brought down to Hades.

Iar tu, Capernaum, vei fi înălţat oare până la cer? Nu, ci vei coborî până în Locuinţa Morţilor!

16 H e who hears you hears Me, he who rejects you rejects Me, and he who rejects Me rejects Him who sent Me.” The Seventy Return with Joy

Cel ce vă ascultă pe voi, Mă ascultă pe Mine şi cel ce vă respinge pe voi, Mă respinge pe Mine, iar cel ce Mă respinge pe Mine Îl respinge pe Cel Ce M-a trimis pe Mine.“

17 T hen the seventy returned with joy, saying, “Lord, even the demons are subject to us in Your name.”

Cei şaptezeci şi doi s-au întors plini de bucurie şi I-au zis: – Doamne, chiar şi demonii ni se supun în Numele Tău!

18 A nd He said to them, “I saw Satan fall like lightning from heaven.

Însă El le-a zis: – L-am văzut pe Satan căzând din cer ca un fulger.

19 B ehold, I give you the authority to trample on serpents and scorpions, and over all the power of the enemy, and nothing shall by any means hurt you.

Iată, v-am dat autoritate să călcaţi peste şerpi, peste scorpioni şi peste toată puterea duşmanului, şi nimic nu vă va răni!

20 N evertheless do not rejoice in this, that the spirits are subject to you, but rather rejoice because your names are written in heaven.” Jesus Rejoices in the Spirit

Totuşi, nu vă bucuraţi de faptul că duhurile vi se supun, ci bucuraţi-vă de faptul că numele voastre sunt scrise în ceruri!

21 I n that hour Jesus rejoiced in the Spirit and said, “I thank You, Father, Lord of heaven and earth, that You have hidden these things from the wise and prudent and revealed them to babes. Even so, Father, for so it seemed good in Your sight.

În ceasul acela, Isus s-a bucurat nespus în Duhul Sfânt şi a zis: „Îţi mulţumesc, Tată, Doamne al cerului şi al pământului, pentru că ai ascuns aceste lucruri de cei înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit copilaşilor! Da, Tată, pentru că aşa Ţi-a plăcut Ţie...“

22 A ll things have been delivered to Me by My Father, and no one knows who the Son is except the Father, and who the Father is except the Son, and the one to whom the Son wills to reveal Him. ”

„Toate lucrurile Mi-au fost încredinţate Mie de către Tatăl Meu. Nimeni nu cunoaşte cine este Fiul, în afară de Tatăl, sau cine este Tatăl, în afară de Fiul şi de cel căruia vrea Fiul să i-L descopere.“

23 T hen He turned to His disciples and said privately, “Blessed are the eyes which see the things you see;

Apoi S-a întors spre ucenici şi le-a zis doar lor: „Ferice de ochii care văd lucrurile pe care le vedeţi voi!

24 f or I tell you that many prophets and kings have desired to see what you see, and have not seen it, and to hear what you hear, and have not heard it. ” The Parable of the Good Samaritan

Vă spun că mulţi profeţi şi regi au dorit să vadă ceea ce vedeţi voi, dar n-au văzut, şi să audă ceea ce auziţi voi, dar n-au auzit!“ Pilda samariteanului milostiv

25 A nd behold, a certain lawyer stood up and tested Him, saying, “Teacher, what shall I do to inherit eternal life?”

Chiar atunci un expert în Lege s-a ridicat să-L pună la încercare pe Isus şi L-a întrebat: – Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţă veşnică?

26 H e said to him, “What is written in the law? What is your reading of it? ”

Isus i-a răspuns: – Ce este scris în Lege? Ce citeşti acolo?

27 S o he answered and said, “ ‘You shall love the L ord your God with all your heart, with all your soul, with all your strength, and with all your mind,’ and ‘your neighbor as yourself.’ ”

El I-a zis: – „Să-L iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată puterea ta şi cu toată mintea ta şi pe semenul tău ca pe tine însuţi!“

28 A nd He said to him, “You have answered rightly; do this and you will live.”

Isus i-a zis: – Ai răspuns corect. Fă aşa şi vei trăi!

29 B ut he, wanting to justify himself, said to Jesus, “And who is my neighbor?”

Dar el, care voia să se justifice, L-a întrebat pe Isus: – Şi cine este semenul meu?

30 T hen Jesus answered and said: “A certain man went down from Jerusalem to Jericho, and fell among thieves, who stripped him of his clothing, wounded him, and departed, leaving him half dead.

Isus i-a răspuns: – Un om care cobora de la Ierusalim la Ierihon a căzut în mâinile tâlharilor. Ei l-au dezbrăcat, l-au bătut zdravăn şi apoi au plecat, lăsându-l pe jumătate mort.

31 N ow by chance a certain priest came down that road. And when he saw him, he passed by on the other side.

Din întâmplare, pe acel drum cobora un preot. Dar când l-a văzut, preotul a trecut înainte, ocolindu-l.

32 L ikewise a Levite, when he arrived at the place, came and looked, and passed by on the other side.

Tot aşa şi un levit, când a ajuns în locul acela şi l-a văzut, a trecut înainte ocolindu-l.

33 B ut a certain Samaritan, as he journeyed, came where he was. And when he saw him, he had compassion.

Însă un samaritean, care călătorea şi el pe acolo, când a ajuns în dreptul lui şi l-a văzut, i s-a făcut milă de el.

34 S o he went to him and bandaged his wounds, pouring on oil and wine; and he set him on his own animal, brought him to an inn, and took care of him.

S-a apropiat, i-a bandajat rănile şi a turnat peste ele untdelemn şi vin. Apoi l-a pus pe propriul lui animal de povară, l-a dus la un han şi a continuat să-l îngrijească.

35 O n the next day, when he departed, he took out two denarii, gave them to the innkeeper, and said to him, ‘Take care of him; and whatever more you spend, when I come again, I will repay you.’

În ziua următoare, a scos doi denari, i-a dat hangiului şi i-a zis: „Ai grijă de el, iar când mă voi întoarce, îţi voi plăti eu orice vei mai cheltui în plus!“

36 S o which of these three do you think was neighbor to him who fell among the thieves?”

Care dintre aceştia trei ţi se pare că a fost semenul celui căzut în mâinile tâlharilor?

37 A nd he said, “He who showed mercy on him.” Then Jesus said to him, “Go and do likewise.” Mary and Martha Worship and Serve

El I-a răspuns: – Cel ce şi-a făcut milă de el. Isus i-a zis: – Du-te şi fă şi tu la fel! Acasă la Marta şi Maria

38 N ow it happened as they went that He entered a certain village; and a certain woman named Martha welcomed Him into her house.

În timp ce-şi continuau călătoria, Isus a intrat într-un sat oarecare. Acolo, o femeie, pe nume Marta, L-a primit în casa ei.

39 A nd she had a sister called Mary, who also sat at Jesus’ feet and heard His word.

Ea avea o soră, numită Maria. Aceasta s-a aşezat la picioarele Domnului şi asculta cuvintele Lui.

40 B ut Martha was distracted with much serving, and she approached Him and said, “Lord, do You not care that my sister has left me to serve alone? Therefore tell her to help me.”

Marta însă era copleşită de atât de multă slujire. Ea a venit şi a zis: – Doamne, nu-Ţi pasă că sora mea m-a lăsat să slujesc singură? Spune-i deci să mă ajute!

41 A nd Jesus answered and said to her, “Martha, Martha, you are worried and troubled about many things.

Domnul însă i-a răspuns: – Marta, Marta, tu te îngrijorezi şi te necăjeşti cu privire la multe lucruri,

42 B ut one thing is needed, and Mary has chosen that good part, which will not be taken away from her.”

însă doar unul este necesar! Căci Maria şi-a ales partea cea bună, care nu i se va lua!