1 A nd Rehoboam went to Shechem, for all Israel had gone to Shechem to make him king.

Roboam s-a dus la Şehem, pentru că tot Israelul venise la Şehem să-l facă rege.

2 S o it happened, when Jeroboam the son of Nebat heard it (he was still in Egypt, for he had fled from the presence of King Solomon and had been dwelling in Egypt ),

Când Ieroboam, fiul lui Nebat, a auzit lucrul acesta, el se afla în Egipt, acolo unde fugise de regele Solomon. Ieroboam s-a întors din Egipt.

3 t hat they sent and called him. Then Jeroboam and the whole assembly of Israel came and spoke to Rehoboam, saying,

Au trimis să-l cheme, iar Ieroboam şi întreaga adunare a lui Israel au venit şi i-au vorbit lui Roboam astfel:

4 “ Your father made our yoke heavy; now therefore, lighten the burdensome service of your father, and his heavy yoke which he put on us, and we will serve you.”

– Tatăl tău a îngreunat jugul nostru. Acum, despovărează-ne de slujba aspră a tatălui tău şi de jugul cel greu pe care l-a pus peste noi şi-ţi vom sluji!

5 S o he said to them, “Depart for three days, then come back to me.” And the people departed.

– Duceţi-vă şi întoarceţi-vă la mine peste trei zile, le-a răspuns el. Şi poporul a plecat.

6 T hen King Rehoboam consulted the elders who stood before his father Solomon while he still lived, and he said, “How do you advise me to answer these people?”

Regele Roboam s-a sfătuit cu bătrânii care i-au slujit tatălui său, Solomon, în timpul vieţii acestuia, întrebându-i: – Ce mă sfătuiţi să răspund acestui popor?

7 A nd they spoke to him, saying, “If you will be a servant to these people today, and serve them, and answer them, and speak good words to them, then they will be your servants forever.”

– Dacă, astăzi, vei fi un slujitor pentru cei din poporul acesta, i-au răspuns ei, dacă le vei sluji şi dacă le vei răspunde prin cuvinte plăcute, ei vor fi slujitorii tăi toată viaţa lor.

8 B ut he rejected the advice which the elders had given him, and consulted the young men who had grown up with him, who stood before him.

Însă Roboam nu a luat în seamă sfatul pe care i l-au dat bătrânii, ci a cerut şi sfatul tinerilor cu care a copilărit şi care-i slujeau.

9 A nd he said to them, “What advice do you give? How should we answer this people who have spoken to me, saying, ‘Lighten the yoke which your father put on us’?”

El i-a întrebat: – Ce mă sfătuiţi? Cum să răspund acestui popor care mi-a cerut să-l despovărez de jugul pe care tatăl meu l-a pus peste el?

10 T hen the young men who had grown up with him spoke to him, saying, “Thus you should speak to this people who have spoken to you, saying, ‘Your father made our yoke heavy, but you make it lighter on us’—thus you shall say to them: ‘My little finger shall be thicker than my father’s waist!

Tinerii care copilăriseră împreună cu el i-au răspuns: – Acestui popor care ţi-a zis că tatăl tău i-a îngreunat jugul şi că tu trebuie să-l iei de peste el, să-i spui astfel: „Degetul meu cel mic este mai gros decât şoldurile tatălui meu.

11 A nd now, whereas my father put a heavy yoke on you, I will add to your yoke; my father chastised you with whips, but I will chastise you with scourges!’”

Tatăl meu a pus un jug greu peste voi, dar eu voi adăuga mai mult la jugul vostru. Tatăl meu v-a pedepsit cu bice, dar eu vă voi pedepsi cu gârbace.“

12 S o Jeroboam and all the people came to Rehoboam the third day, as the king had directed, saying, “Come back to me the third day.”

Ieroboam, însoţit de tot poporul, a venit la Roboam a treia zi, după cum le poruncise regele când le zisese: „Întoarceţi-vă la mine peste trei zile!“

13 T hen the king answered the people roughly, and rejected the advice which the elders had given him;

Regele i-a răspuns aspru poporului. El nu a luat în seamă sfatul pe care i l-au dat bătrânii

14 a nd he spoke to them according to the advice of the young men, saying, “My father made your yoke heavy, but I will add to your yoke; my father chastised you with whips, but I will chastise you with scourges!”

şi le-a vorbit potrivit sfatului tinerilor: – Tatăl meu v-a îngreunat jugul, dar eu voi adăuga mai mult la jugul vostru. Tatăl meu v-a pedepsit cu bice, dar eu vă voi pedepsi cu gârbace.

15 S o the king did not listen to the people; for the turn of events was from the Lord, that He might fulfill His word, which the Lord had spoken by Ahijah the Shilonite to Jeroboam the son of Nebat.

Astfel regele nu a ascultat plângerea poporului, fiindcă această întorsătură a lucrurilor venea de la Domnul, pentru ca Domnul să-Şi împlinească cuvântul pe care îl rostise cu privire la Ieroboam, fiul lui Nebat, prin Ahia din Şilo.

16 N ow when all Israel saw that the king did not listen to them, the people answered the king, saying: “What share have we in David? We have no inheritance in the son of Jesse. To your tents, O Israel! Now, see to your own house, O David!” So Israel departed to their tents.

Când toţi cei din Israel au văzut că regele a refuzat să-i asculte, i-au răspuns astfel: – Ce parte avem noi în David? N-avem nici o moştenire în fiul lui Işai. La corturile tale, Israel! Vezi-ţi de Casa ta, David! Şi poporul Israel a plecat acasă.

17 B ut Rehoboam reigned over the children of Israel who dwelt in the cities of Judah.

Roboam însă a continuat să domnească peste israeliţii care locuiau în cetăţile lui Iuda.

18 T hen King Rehoboam sent Adoram, who was in charge of the revenue; but all Israel stoned him with stones, and he died. Therefore King Rehoboam mounted his chariot in haste to flee to Jerusalem.

Regele Roboam l-a trimis la ei pe Adoniram, cel care era mai mare peste oamenii de corvoadă, dar toţi israeliţii l-au omorât împroşcându-l cu pietre. Atunci regele Roboam s-a grăbit să se suie în car ca să fugă la Ierusalim.

19 S o Israel has been in rebellion against the house of David to this day.

Aşa s-a răzvrătit Israel împotriva Casei lui David şi aşa au şi rămas până astăzi.

20 N ow it came to pass when all Israel heard that Jeroboam had come back, they sent for him and called him to the congregation, and made him king over all Israel. There was none who followed the house of David, but the tribe of Judah only.

Întregul Israel, auzind că Ieroboam se întorsese, au trimis să-l cheme la adunare şi l-au numit rege peste tot Israelul. Nici unul nu s-a dus după Casa lui David, în afară de seminţia lui Iuda.

21 A nd when Rehoboam came to Jerusalem, he assembled all the house of Judah with the tribe of Benjamin, one hundred and eighty thousand chosen men who were warriors, to fight against the house of Israel, that he might restore the kingdom to Rehoboam the son of Solomon.

Când Roboam a ajuns la Ierusalim, a adunat toată Casa lui Iuda şi seminţia lui Beniamin – o sută optzeci de mii de bărbaţi aleşi şi gata de luptă – ca să lupte împotriva Casei lui Israel şi să aducă din nou regatul sub stăpânirea lui Roboam, fiul lui Solomon.

22 B ut the word of God came to Shemaiah the man of God, saying,

Dar Cuvântul lui Dumnezeu a venit la Şemaia, omul lui Dumnezeu, zicându-i astfel:

23 “ Speak to Rehoboam the son of Solomon, king of Judah, to all the house of Judah and Benjamin, and to the rest of the people, saying,

„Spune-le lui Roboam, fiul lui Solomon, regele lui Iuda, întregii case a lui Iuda şi a lui Beniamin, precum şi celor rămaşi din popor

24 ‘ Thus says the Lord: “You shall not go up nor fight against your brethren the children of Israel. Let every man return to his house, for this thing is from Me.”’” Therefore they obeyed the word of the Lord, and turned back, according to the word of the Lord. Jeroboam’s Gold Calves

că aşa vorbeşte Domnul: «Nu vă ridicaţi la luptă împotriva fraţilor voştri, israeliţii! Întoarceţi-vă fiecare acasă, căci de la Mine a venit lucrul acesta.»“ Ei au ascultat Cuvântul Domnului şi s-au întors acasă, potrivit poruncii Domnului. Ieroboam instituie cultul viţelului în Israel

25 T hen Jeroboam built Shechem in the mountains of Ephraim, and dwelt there. Also he went out from there and built Penuel.

Ieroboam a zidit cetatea Şehem în regiunea muntoasă a lui Efraim şi a locuit acolo; apoi a ieşit de acolo şi a zidit cetatea Peniel.

26 A nd Jeroboam said in his heart, “Now the kingdom may return to the house of David:

El s-a gândit: „S-ar putea ca acum regatul să se întoarcă la Casa lui David.

27 I f these people go up to offer sacrifices in the house of the Lord at Jerusalem, then the heart of this people will turn back to their lord, Rehoboam king of Judah, and they will kill me and go back to Rehoboam king of Judah.”

Dacă acest popor se va duce la Casa Domnului, în Ierusalim, ca să aducă jertfe, inima acestui popor va trece de partea stăpânului lor, Roboam, regele lui Iuda; pe mine mă vor omorî şi se vor întoarce la Roboam, regele lui Iuda.“

28 T herefore the king asked advice, made two calves of gold, and said to the people, “It is too much for you to go up to Jerusalem. Here are your gods, O Israel, which brought you up from the land of Egypt!”

După ce s-a sfătuit, regele a făcut doi viţei de aur şi a zis poporului: „Este prea mult pentru voi să mergeţi până la Ierusalim. Israele, iată zeii tăi care te-au scos din ţara Egiptului!“

29 A nd he set up one in Bethel, and the other he put in Dan.

L-a pus pe unul la Betel, iar pe celălalt la Dan.

30 N ow this thing became a sin, for the people went to worship before the one as far as Dan.

Şi acest lucru a devenit un prilej de păcătuire; poporul mergea până la Dan să se închine înaintea unuia dintre viţei.

31 H e made shrines on the high places, and made priests from every class of people, who were not of the sons of Levi.

Ieroboam a construit sanctuare pe înălţimi şi a numit preoţi din tot poporul, deşi nu făceau parte dintre leviţi.

32 J eroboam ordained a feast on the fifteenth day of the eighth month, like the feast that was in Judah, and offered sacrifices on the altar. So he did at Bethel, sacrificing to the calves that he had made. And at Bethel he installed the priests of the high places which he had made.

Ieroboam a rânduit o sărbătoare în ziua a cincisprezecea a lunii a opta, ca aceea din Iuda, şi aducea jertfe pe altar. Iată ce a făcut la Betel: a adus jertfe viţeilor pe care-i făcuse şi a numit preoţi pentru înălţimile pe care le zidise.

33 S o he made offerings on the altar which he had made at Bethel on the fifteenth day of the eighth month, in the month which he had devised in his own heart. And he ordained a feast for the children of Israel, and offered sacrifices on the altar and burned incense.

În ziua a cincisprezecea a lunii a opta, pe care o alesese singur, el a adus jertfe pe altarul pe care-l construise la Betel. Astfel, el a rânduit o sărbătoare pentru israeliţi şi se ducea la altar ca să ardă tămâie.