1 A nd it came to pass after many days that the word of the Lord came to Elijah, in the third year, saying, “Go, present yourself to Ahab, and I will send rain on the earth.”

Au trecut multe zile, iar Domnul i-a vorbit lui Ilie în al treilea an astfel: „Du-te şi înfăţişează-te înaintea lui Ahab, căci voi trimite ploaie pe pământ.“

2 S o Elijah went to present himself to Ahab; and there was a severe famine in Samaria.

Ilie s-a dus să se înfăţişeze înaintea lui Ahab. În Samaria era foamete mare.

3 A nd Ahab had called Obadiah, who was in charge of his house. (Now Obadiah feared the Lord greatly.

Ahab l-a chemat pe Obadia, cel care răspundea de palat. Obadia se temea mult de Domnul,

4 F or so it was, while Jezebel massacred the prophets of the Lord, that Obadiah had taken one hundred prophets and hidden them, fifty to a cave, and had fed them with bread and water.)

iar când Izabela i-a omorât pe profeţii Domnului, Obadia a luat o sută de profeţi, a ascuns câte cincizeci în câte o peşteră şi i-a hrănit cu pâine şi cu apă.

5 A nd Ahab had said to Obadiah, “Go into the land to all the springs of water and to all the brooks; perhaps we may find grass to keep the horses and mules alive, so that we will not have to kill any livestock.”

Ahab i-a zis lui Obadia: „Du-te prin ţară, pe la toate izvoarele de apă şi pe la toate uedurile! Poate că vom găsi iarbă ca să păstrăm caii şi catârii în viaţă, astfel încât să nu trebuiască să omorâm nici unul dintre animale.“

6 S o they divided the land between them to explore it; Ahab went one way by himself, and Obadiah went another way by himself.

Apoi şi-au împărţit între ei teritoriul pe care urmau să-l străbată: Ahab a plecat singur pe un drum, iar Obadia a plecat singur pe un alt drum.

7 N ow as Obadiah was on his way, suddenly Elijah met him; and he recognized him, and fell on his face, and said, “ Is that you, my lord Elijah?”

În timp ce era pe drum, Obadia s-a întâlnit cu Ilie. El l-a recunoscut, a căzut cu faţa la pământ şi l-a întrebat: – Tu eşti, stăpânul meu Ilie?

8 A nd he answered him, “ It is I. Go, tell your master, ‘Elijah is here. ’”

– Eu sunt, i-a răspuns el. Du-te şi spune-i stăpânului tău că a venit Ilie!

9 S o he said, “How have I sinned, that you are delivering your servant into the hand of Ahab, to kill me?

– Cu ce am păcătuit, a întrebat Obadia, de-l dai pe slujitorul tău pe mâna lui Ahab ca să fie omorât?

10 A s the Lord your God lives, there is no nation or kingdom where my master has not sent someone to hunt for you; and when they said, ‘ He is not here, ’ he took an oath from the kingdom or nation that they could not find you.

Viu este Domnul, Dumnezeul tău, că n-a rămas nici un neam şi nici un regat unde stăpânul meu să nu fi trimis să te caute; iar când spuneau că nu eşti acolo, punea acel regat sau acel neam să jure că nu te-a găsit.

11 A nd now you say, ‘Go, tell your master, “Elijah is here ”’!

Şi tu-mi ceri să merg şi să-i spun stăpânului meu că a venit Ilie.

12 A nd it shall come to pass, as soon as I am gone from you, that the Spirit of the Lord will carry you to a place I do not know; so when I go and tell Ahab, and he cannot find you, he will kill me. But I your servant have feared the Lord from my youth.

Ştiu eu oare unde te va duce Duhul Domnului după ce mă voi despărţi de tine? Astfel, dacă mă duc şi-i spun lui Ahab, iar el nu te va găsi, mă va omorî; însă slujitorul tău se teme de Domnul din tinereţea lui.

13 W as it not reported to my lord what I did when Jezebel killed the prophets of the Lord, how I hid one hundred men of the Lord ’s prophets, fifty to a cave, and fed them with bread and water?

Nu i s-a spus stăpânului meu ce am făcut când Izabela îi omora pe profeţii Domnului ? Am ascuns o sută dintre profeţii Domnului, câte cincizeci în câte o peşteră, şi i-am hrănit cu pâine şi cu apă.

14 A nd now you say, ‘Go, tell your master, “Elijah is here. ”’ He will kill me!”

Iar tu-mi ceri să merg şi să-i spun stăpânului meu că a venit Ilie. Mă va omorî!

15 T hen Elijah said, “ As the Lord of hosts lives, before whom I stand, I will surely present myself to him today.”

– Viu este Domnul Oştirilor, Căruia Îi slujesc, i-a spus Ilie, că astăzi mă voi înfăţişa înaintea lui Ahab.

16 S o Obadiah went to meet Ahab, and told him; and Ahab went to meet Elijah.

Obadia a pornit să-l întâmpine pe Ahab şi să-l înştiinţeze. Apoi Ahab s-a dus să-l întâlnească pe Ilie.

17 T hen it happened, when Ahab saw Elijah, that Ahab said to him, “ Is that you, O troubler of Israel?”

Când Ahab l-a văzut pe Ilie, i-a zis: – Tu eşti acela, cel care-l nenoroceşti pe Israel?

18 A nd he answered, “I have not troubled Israel, but you and your father’s house have, in that you have forsaken the commandments of the Lord and have followed the Baals.

– Nu eu l-am nenorocit pe Israel, i-a răspuns Ilie, ci tu şi familia tatălui tău, prin faptul că aţi părăsit poruncile Domnului şi l-aţi urmat pe Baal.

19 N ow therefore, send and gather all Israel to me on Mount Carmel, the four hundred and fifty prophets of Baal, and the four hundred prophets of Asherah, who eat at Jezebel’s table.” Elijah’s Mount Carmel Victory

Strânge acum pe tot Israelul la mine, pe muntele Carmel, pe cei patru sute cincizeci de profeţi ai lui Baal şi pe cei patru sute de profeţi ai Aşerei, care mănâncă la masa Izabelei.

20 S o Ahab sent for all the children of Israel, and gathered the prophets together on Mount Carmel.

Ahab a trimis după toţi israeliţii şi i-a strâns pe profeţi la muntele Carmel.

21 A nd Elijah came to all the people, and said, “How long will you falter between two opinions? If the Lord is God, follow Him; but if Baal, follow him.” But the people answered him not a word.

Atunci Ilie s-a apropiat de tot poporul şi a zis: – Până când veţi mai şovăi între două convingeri? Dacă Domnul este Dumnezeu, urmaţi-L pe El, iar dacă Baal este Dumnezeu, urmaţi-l pe acesta! Poporul nu i-a răspuns nimic.

22 T hen Elijah said to the people, “I alone am left a prophet of the Lord; but Baal’s prophets are four hundred and fifty men.

Apoi Ilie a zis poporului: – Eu sunt singurul care am rămas dintre profeţii Domnului, iar profeţii lui Baal sunt în număr de patru sute cincizeci.

23 T herefore let them give us two bulls; and let them choose one bull for themselves, cut it in pieces, and lay it on the wood, but put no fire under it; and I will prepare the other bull, and lay it on the wood, but put no fire under it.

Să ni se dea doi tauri. Ei să-şi aleagă un taur, să-l taie în bucăţi şi să-l aşeze pe lemnele de pe altar, dar să nu-i dea foc. Iar eu voi pregăti celălalt taur şi-l voi aşeza pe lemne, dar nu-i voi da foc.

24 T hen you call on the name of your gods, and I will call on the name of the Lord; and the God who answers by fire, He is God.” So all the people answered and said, “It is well spoken.”

Apoi, voi să chemaţi numele dumnezeului vostru, iar eu voi chema Numele Domnului. Dumnezeul care va răspunde prin foc, Acela este adevăratul Dumnezeu. – Bine, a răspuns tot poporul.

25 N ow Elijah said to the prophets of Baal, “Choose one bull for yourselves and prepare it first, for you are many; and call on the name of your god, but put no fire under it. ”

Ilie le-a zis profeţilor lui Baal: „Alegeţi-vă un taur şi pregătiţi-l voi mai întâi, pentru că sunteţi mai mulţi; apoi chemaţi numele dumnezeului vostru, dar să nu aprindeţi voi focul.“

26 S o they took the bull which was given them, and they prepared it, and called on the name of Baal from morning even till noon, saying, “O Baal, hear us!” But there was no voice; no one answered. Then they leaped about the altar which they had made.

Ei au luat taurul dat lor şi l-au pregătit; apoi au chemat numele lui Baal de dimineaţa până la amiază, zicând: „ Baal, răspunde-ne!“ Dar nu s-a auzit nici un glas. Nimeni n-a răspuns, deşi ei săreau în jurul altarului pe care-l construiseră.

27 A nd so it was, at noon, that Elijah mocked them and said, “Cry aloud, for he is a god; either he is meditating, or he is busy, or he is on a journey, or perhaps he is sleeping and must be awakened.”

La amiază, Ilie şi-a bătut joc de ei, zicând: „Strigaţi mai tare, doar este dumnezeu! Poate că meditează sau este ocupat sau se află în călătorie; poate că doarme şi se va trezi.“

28 S o they cried aloud, and cut themselves, as was their custom, with knives and lances, until the blood gushed out on them.

Ei au strigat mai tare şi, după obiceiul lor, şi-au făcut tăieturi cu săbiile şi cu suliţele până a început să le curgă sângele pe ei.

29 A nd when midday was past, they prophesied until the time of the offering of the evening sacrifice. But there was no voice; no one answered, no one paid attention.

După ce a trecut amiaza, ei şi-au continuat invocarea până când se aducea jertfa de seară, dar nu s-a auzit nici un glas, nici un răspuns, nici un semn.

30 T hen Elijah said to all the people, “Come near to me.” So all the people came near to him. And he repaired the altar of the Lord that was broken down.

Atunci Ilie a zis întregului popor: – Apropiaţi-vă de mine! Şi tot poporul s-a apropiat de el. Apoi el a refăcut altarul Domnului, care fusese distrus.

31 A nd Elijah took twelve stones, according to the number of the tribes of the sons of Jacob, to whom the word of the Lord had come, saying, “Israel shall be your name.”

Ilie a luat douăsprezece pietre, după numărul seminţiilor urmaşilor lui Iacov, cel căruia Domnul îi vorbise zicând: „Numele tău va fi Israel!“

32 T hen with the stones he built an altar in the name of the Lord; and he made a trench around the altar large enough to hold two seahs of seed.

Cu aceste pietre, el a zidit un altar în Numele Domnului. A săpat şi un şanţ în jurul altarului, în care încăpeau două măsuri de sămânţă.

33 A nd he put the wood in order, cut the bull in pieces, and laid it on the wood, and said, “Fill four waterpots with water, and pour it on the burnt sacrifice and on the wood.”

A aranjat lemnele, a tăiat taurul în bucăţi şi l-a aşezat pe altar, deasupra lemnelor.

34 T hen he said, “Do it a second time,” and they did it a second time; and he said, “Do it a third time,” and they did it a third time.

Apoi le-a zis: – Umpleţi patru ulcioare cu apă şi goliţi-le peste arderea de tot şi peste lemne! Faceţi lucrul acesta încă o dată! a zis el. Şi ei l-au făcut încă o dată. Faceţi lucrul acesta şi a treia oară! Iar ei l-au făcut şi a treia oară.

35 S o the water ran all around the altar; and he also filled the trench with water.

Apa curgea în jurul altarului şi a umplut chiar şi şanţul.

36 A nd it came to pass, at the time of the offering of the evening sacrifice, that Elijah the prophet came near and said, “ Lord God of Abraham, Isaac, and Israel, let it be known this day that You are God in Israel and I am Your servant, and that I have done all these things at Your word.

În clipa în care se aducea jertfa de seară, profetul Ilie s-a apropiat şi a zis: „ Doamne, Dumnezeul lui Avraam, Isaac şi Israel, fă să se cunoască astăzi că Tu eşti Dumnezeu în Israel, că eu sunt robul Tău şi că am făcut toate aceste lucruri după porunca Ta.

37 H ear me, O Lord, hear me, that this people may know that You are the Lord God, and that You have turned their hearts back to You again.”

Răspunde-mi, Doamne! Răspunde-mi, ca să cunoască acest popor că Tu, Doamne, eşti Dumnezeu şi că Tu le întorci inimile spre Tine! “

38 T hen the fire of the Lord fell and consumed the burnt sacrifice, and the wood and the stones and the dust, and it licked up the water that was in the trench.

Atunci a căzut foc de la Domnul, a mistuit arderea de tot, lemnele, pietrele şi pământul şi a înghiţit şi apa care era în şanţ.

39 N ow when all the people saw it, they fell on their faces; and they said, “The Lord, He is God! The Lord, He is God!”

Când tot poporul a văzut acest lucru, a căzut cu faţa la pământ şi a zis: „ Domnul este Dumnezeu! Domnul este Dumnezeu!“

40 A nd Elijah said to them, “Seize the prophets of Baal! Do not let one of them escape!” So they seized them; and Elijah brought them down to the Brook Kishon and executed them there. The Drought Ends

– Prindeţi-i pe profeţii lui Baal! le-a zis Ilie. Nici unul dintre ei să nu scape! I-au prins, iar Ilie i-a dus la uedul Chişon şi i-a înjunghiat acolo.

41 T hen Elijah said to Ahab, “Go up, eat and drink; for there is the sound of abundance of rain.”

Apoi Ilie i-a zis lui Ahab: – Du-te, mănâncă şi bea, căci se aude vuietul unei ploi puternice!

42 S o Ahab went up to eat and drink. And Elijah went up to the top of Carmel; then he bowed down on the ground, and put his face between his knees,

Ahab s-a dus să mănânce şi să bea, dar Ilie s-a suit pe vârful Carmelului, s-a plecat la pământ, şi-a aşezat faţa între genunchi

43 a nd said to his servant, “Go up now, look toward the sea.” So he went up and looked, and said, “ There is nothing.” And seven times he said, “Go again.”

şi i-a zis slujitorului său: – Du-te şi uită-te spre mare! El s-a dus şi s-a uitat. – Nu se vede nimic! i-a zis el. Ilie i-a zis de şapte ori să se ducă din nou.

44 T hen it came to pass the seventh time, that he said, “There is a cloud, as small as a man’s hand, rising out of the sea!” So he said, “Go up, say to Ahab, ‘Prepare your chariot, and go down before the rain stops you.’”

A şaptea oară, slujitorul i-a zis: – Un nor mic cât o palmă de om se ridică din mare! – Du-te, i-a zis Ilie, şi spune-i lui Ahab: „Pregăteşte-ţi carul şi coboară-te ca să nu te prindă ploaia!“

45 N ow it happened in the meantime that the sky became black with clouds and wind, and there was a heavy rain. So Ahab rode away and went to Jezreel.

Între timp cerul s-a înnegrit de nori, vântul a început să bată şi a venit o ploaie puternică. Ahab s-a urcat în car şi s-a dus la Izreel.

46 T hen the hand of the Lord came upon Elijah; and he girded up his loins and ran ahead of Ahab to the entrance of Jezreel.

Mâna Domnului a venit peste Ilie, care şi-a încins mijlocul şi a alergat înaintea lui Ahab până la intrarea în Izreel.