1 M oreover the word of the Lord came to me, saying,

Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis:

2 “ Go and cry in the hearing of Jerusalem, saying, ‘Thus says the Lord: “I remember you, The kindness of your youth, The love of your betrothal, When you went after Me in the wilderness, In a land not sown.

„Du-te şi vesteşte în auzul locuitorilor Ierusalimului astfel: «Aşa vorbeşte Domnul: ‘Îmi amintesc de credincioşia tinereţii tale, cum, mireasă fiind, Mă iubeai şi Mă urmai prin pustie, pe un pământ nesemănat.

3 I srael was holiness to the Lord, The firstfruits of His increase. All that devour him will offend; Disaster will come upon them,” says the Lord.’”

Israel era sfântul Domnului, primul rod al recoltei Lui; toţi cei ce mâncau din el se făceau vinovaţi şi nenorocirea venea peste ei, zice Domnul.’»“

4 H ear the word of the Lord, O house of Jacob and all the families of the house of Israel.

„Ascultaţi Cuvântul Domnului, casă a lui Iacov, toate clanurile Casei lui Israel!

5 T hus says the Lord: “What injustice have your fathers found in Me, That they have gone far from Me, Have followed idols, And have become idolaters?

Aşa vorbeşte Domnul: «Ce nedreptate au găsit strămoşii voştri în Mine de s-au depărtat de Mine? Ei s-au dus după nimicuri şi ei înşişi au devenit nimicuri.

6 N either did they say, ‘Where is the Lord, Who brought us up out of the land of Egypt, Who led us through the wilderness, Through a land of deserts and pits, Through a land of drought and the shadow of death, Through a land that no one crossed And where no one dwelt?’

Nu s-au întrebat: ‘Unde este Domnul, Care ne-a scos din ţara Egiptului şi ne-a condus prin pustie, printr-un pământ uscat şi plin de gropi, printr-un pământ al secetei şi al umbrei morţii, printr-un pământ pe unde nimeni nu trece şi unde nu locuieşte nici un om?’

7 I brought you into a bountiful country, To eat its fruit and its goodness. But when you entered, you defiled My land And made My heritage an abomination.

V-am dus într-o ţară roditoare, ca să mâncaţi din rodul ei şi din bunătăţile ei, însă voi aţi venit şi Mi-aţi pângărit ţara, Mi-aţi prefăcut moştenirea într-o urâciune.

8 T he priests did not say, ‘Where is the Lord ?’ And those who handle the law did not know Me; The rulers also transgressed against Me; The prophets prophesied by Baal, And walked after things that do not profit.

Preoţii nu s-au întrebat: ‘Unde este Domnul ?’ Cei ce mânuiesc Legea nu M-au cunoscut; păstorii s-au răzvrătit împotriva Mea. Profeţii au profeţit prin Baal şi s-au dus după cei ce nu pot fi de nici un folos.

9 “ Therefore I will yet bring charges against you,” says the Lord, “And against your children’s children I will bring charges.

De aceea mă voi certa din nou cu voi, zice Domnul, şi mă voi certa şi cu copiii copiilor voştri.

10 F or pass beyond the coasts of Cyprus and see, Send to Kedar and consider diligently, And see if there has been such a thing.

Treceţi în ostroavele Chitim şi priviţi! Trimiteţi la Chedar şi luaţi aminte; vedeţi dacă acolo s-a întâmplat aşa ceva!

11 H as a nation changed its gods, Which are not gods? But My people have changed their Glory For what does not profit.

Şi-a schimbat vreun neam zeii, măcar că ei nu sunt Dumnezeu? Poporul Meu însă şi-a schimbat Slava cu ceva care nu-i este de nici un folos.

12 B e astonished, O heavens, at this, And be horribly afraid; Be very desolate,” says the Lord.

Miraţi-vă de aceasta, o, ceruri, înfioraţi-vă şi dezlănţuiţi-vă, zice Domnul,

13 “ For My people have committed two evils: They have forsaken Me, the fountain of living waters, And hewn themselves cisterns—broken cisterns that can hold no water.

căci poporul Meu a săvârşit două rele: M-au părăsit pe Mine, Izvorul apelor vii, şi şi-au săpat puţuri, puţuri sparte, care nu pot ţine apă.

14 “ Is Israel a servant? Is he a homeborn slave? Why is he plundered?

Este Israel un sclav din naştere? Atunci de ce a devenit pradă?

15 T he young lions roared at him, and growled; They made his land waste; His cities are burned, without inhabitant.

Leii răcnesc împotriva lui şi îşi ridică glasurile. Ei îi pustiesc ţara; cetăţile îi sunt arse şi fără locuitori.

16 A lso the people of Noph and Tahpanhes Have broken the crown of your head.

Chiar şi cei din Nof şi Tahpanhes ţi-au zdrobit creştetul capului.

17 H ave you not brought this on yourself, In that you have forsaken the Lord your God When He led you in the way?

Nu ţi-ai provocat tu singur lucrul acesta pentru că L-ai părăsit pe Domnul, Dumnezeul tău, când El te conducea pe cale?

18 A nd now why take the road to Egypt, To drink the waters of Sihor? Or why take the road to Assyria, To drink the waters of the River?

Şi acum, de ce te duci în Egipt să bei apă din Şihor ? De ce mergi în Asiria să bei apă din râu ?

19 Y our own wickedness will correct you, And your backslidings will rebuke you. Know therefore and see that it is an evil and bitter thing That you have forsaken the Lord your God, And the fear of Me is not in you,” Says the Lord God of hosts.

Răutatea ta te va pedepsi; răzvrătirea ta te va mustra. Vei şti şi vei vedea astfel cât de rău şi de amar este pentru tine să-L părăseşti pe Domnul, Dumnezeul tău, şi să nu ai nici o frică de Mine, zice Stăpânul, Domnul Oştirilor.

20 “ For of old I have broken your yoke and burst your bonds; And you said, ‘I will not transgress,’ When on every high hill and under every green tree You lay down, playing the harlot.

Deşi, demult, ţi-am sfărâmat jugul şi ţi-am smuls legăturile, totuşi tu ai zis că nu-Mi vei mai sluji. Pe orice deal înalt şi sub orice copac verde te-ai întins ca o prostituată.

21 Y et I had planted you a noble vine, a seed of highest quality. How then have you turned before Me Into the degenerate plant of an alien vine?

Eu te sădisem ca o vie aleasă, de cel mai bun soi. Cum de te-ai schimbat şi ai devenit înaintea Mea o ramură sălbatică de viţă străină?

22 F or though you wash yourself with lye, and use much soap, Yet your iniquity is marked before Me,” says the Lord God.

Chiar dacă te-ai spăla cu sodă, chiar dacă te-ai da cu mult săpun, murdăria ta tot ar rămâne înaintea ochilor Mei, zice Stăpânul Domn.

23 “ How can you say, ‘I am not polluted, I have not gone after the Baals’? See your way in the valley; Know what you have done: You are a swift dromedary breaking loose in her ways,

Cum poţi spune: ‘Nu m-am pângărit şi nu am alergat după baali!’? Priveşte-ţi urma paşilor în vale şi ia aminte la ce ai făcut. Eşti ca o dromaderă iute, ale cărei căi sunt întortocheate,

24 A wild donkey used to the wilderness, That sniffs at the wind in her desire; In her time of mating, who can turn her away? All those who seek her will not weary themselves; In her month they will find her.

ca o măgăriţă sălbatică, obişnuită cu pustiul, care gâfâie în aprinderea poftei ei! Cine o va împiedica să-şi satisfacă pofta? Cei ce o doresc nu se obosesc căutând-o, căci o găsesc la vremea împerecherii ei.

25 W ithhold your foot from being unshod, and your throat from thirst. But you said, ‘There is no hope. No! For I have loved aliens, and after them I will go.’

Opreşte-te până când nu ajungi desculţă şi cu gâtul uscat! Dar tu zici: ‘În zadar! Eu iubesc dumnezeii străini şi vreau să merg după ei!’

26 “ As the thief is ashamed when he is found out, So is the house of Israel ashamed; They and their kings and their princes, and their priests and their prophets,

Cum este dat de ruşine un hoţ când este prins, tot astfel este ruşinată Casa lui Israel – poporul, regii şi conducătorii lui, preoţii şi profeţii lui.

27 S aying to a tree, ‘You are my father,’ And to a stone, ‘You gave birth to me.’ For they have turned their back to Me, and not their face. But in the time of their trouble They will say, ‘Arise and save us.’

Ei zic lemnului: ‘Tu eşti tatăl nostru!’ şi pietrei: ‘Tu ne-ai dat naştere!’ Mi-au întors spatele şi nu se uită la Mine. Dar când sunt în nenorocire, ei zic: ‘Scoală-Te şi scapă-ne!’

28 B ut where are your gods that you have made for yourselves? Let them arise, If they can save you in the time of your trouble; For according to the number of your cities Are your gods, O Judah.

Unde sunt atunci zeii pe care vi i-aţi făcut? Să vină ei, dacă pot, şi să vă scape din nenorocire, căci Iudo, ai tot atâţia zei, câte cetăţi ai!

29 “ Why will you plead with Me? You all have transgressed against Me,” says the Lord.

De ce vă certaţi cu Mine? Toţi v-aţi răzvrătit împotriva Mea, zice Domnul.

30 “ In vain I have chastened your children; They received no correction. Your sword has devoured your prophets Like a destroying lion.

Degeaba v-am pedepsit copiii, căci tot n-au luat aminte la pedeapsă. Sabia voastră i-a mâncat pe profeţii voştri ca un leu distrugător.»

31 “ O generation, see the word of the Lord! Have I been a wilderness to Israel, Or a land of darkness? Why do My people say, ‘We are lords; We will come no more to You’?

Voi, cei din generaţia aceasta, luaţi aminte la Cuvântul Domnului: «Am fost Eu o pustie pentru Israel sau un pământ plin de întuneric ? De ce spune poporul Meu: ‘Suntem liberi să rătăcim! Nu ne vom mai întoarce la Tine!’

32 C an a virgin forget her ornaments, Or a bride her attire? Yet My people have forgotten Me days without number.

Îşi uită o fecioară bijuteriile sau o mireasă podoabele de nuntă? Poporul Meu însă M-a uitat de zile fără număr.

33 “ Why do you beautify your way to seek love? Therefore you have also taught The wicked women your ways.

Ce bine ştii să-ţi întocmeşti căile când cauţi ce iubeşti! Chiar şi pe femeile rele le înveţi căile tale!

34 A lso on your skirts is found The blood of the lives of the poor innocents. I have not found it by secret search, But plainly on all these things.

Pe marginile hainelor tale se găseşte sânge de nevinovaţi, pe care nu i-ai prins dând vreo spargere. Dar în ciuda acestor lucruri

35 Y et you say, ‘Because I am innocent, Surely His anger shall turn from me.’ Behold, I will plead My case against you, Because you say, ‘I have not sinned.’

tu zici: ‘Sunt nevinovat! Cu siguranţă, mânia Lui s-a întors de la mine!’ Însă Eu te voi judeca pentru că zici: ‘Nu am păcătuit!’

36 W hy do you gad about so much to change your way? Also you shall be ashamed of Egypt as you were ashamed of Assyria.

De ce atâta grabă ca să-ţi schimbi drumul? Vei fi făcut de ruşine de către Egipt aşa cum ai fost făcut de ruşine şi de Asiria.

37 I ndeed you will go forth from him With your hands on your head; For the Lord has rejected your trusted allies, And you will not prosper by them.

De acolo vei ieşi cu mâinile pe cap, căci Domnul i-a lepădat pe cei în care te încrezi şi nu vei fi ajutat de ei.