1 T he words of King Lemuel, the utterance which his mother taught him:

Cuvintele regelui Lemuel – oracolul pe care l-a învăţat de la mama lui:

2 W hat, my son? And what, son of my womb? And what, son of my vows?

Fiule, ce să-ţi spun ? Fiul meu, ce să-ţi spun ? Ce să-ţi spun, fiul jurămintelor mele?

3 D o not give your strength to women, Nor your ways to that which destroys kings.

Nu-ţi da femeilor puterea ta şi nici căile tale celor ce distrug regii!

4 I t is not for kings, O Lemuel, It is not for kings to drink wine, Nor for princes intoxicating drink;

Nu se cuvine regilor, Lemuele, nu se cuvine regilor să bea vin, nici conducătorilor să dorească băuturi tari,

5 L est they drink and forget the law, And pervert the justice of all the afflicted.

ca nu cumva, bând, să uite Legea şi să încalce drepturile tuturor celor asupriţi.

6 G ive strong drink to him who is perishing, And wine to those who are bitter of heart.

Daţi băuturi tari celui ce piere şi vin celui ce are viaţa amară,

7 L et him drink and forget his poverty, And remember his misery no more.

ca să bea, să-şi uite sărăcia şi să nu-şi mai aducă aminte de necazul lui!

8 O pen your mouth for the speechless, In the cause of all who are appointed to die.

Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru drepturile tuturor celor nenorociţi!

9 O pen your mouth, judge righteously, And plead the cause of the poor and needy. The Virtuous Wife

Deschide-ţi gura şi judecă corect; apără drepturile celui asuprit şi nevoiaş! Epilog: Femeia cinstită

10 W ho can find a virtuous wife? For her worth is far above rubies.

Femeia cinstită! Cine o poate găsi? Ea este mult mai valoroasă decât mărgăritarele.

11 T he heart of her husband safely trusts her; So he will have no lack of gain.

Inima soţului ei se încrede în ea şi nu-i va lipsi nimic de valoare.

12 S he does him good and not evil All the days of her life.

Ea îi face bine, nu rău, în toate zilele vieţii ei.

13 S he seeks wool and flax, And willingly works with her hands.

Ea caută lână şi fuior şi lucrează cu plăcere cu înseşi mâinile ei.

14 S he is like the merchant ships, She brings her food from afar.

Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce hrana.

15 S he also rises while it is yet night, And provides food for her household, And a portion for her maidservants.

Ea se scoală când este încă întuneric, dă hrană familiei sale şi ceea ce este rânduit – slujnicelor sale.

16 S he considers a field and buys it; From her profits she plants a vineyard.

Ea se gândeşte la un teren şi îl cumpără; din venitul câştigat plantează o vie.

17 S he girds herself with strength, And strengthens her arms.

Ea se încinge cu putere şi îşi întăreşte braţele.

18 S he perceives that her merchandise is good, And her lamp does not go out by night.

Ea simte că negoţul îi merge bine şi candela ei nu se stinge noaptea.

19 S he stretches out her hands to the distaff, And her hand holds the spindle.

Saltă furca de tors cu mâna şi prinde fusul cu degetele ei.

20 S he extends her hand to the poor, Yes, she reaches out her hands to the needy.

Ea îşi deschide braţele pentru cel sărac şi îşi întinde mâinile către cel nevoiaş.

21 S he is not afraid of snow for her household, For all her household is clothed with scarlet.

Când ninge, ea nu se teme pentru familia ei, pentru că toată familia ei este îmbrăcată în stacojiu.

22 S he makes tapestry for herself; Her clothing is fine linen and purple.

Ea îşi face cuverturi; are haine de in subţire şi purpură.

23 H er husband is known in the gates, When he sits among the elders of the land.

Soţul ei este respectat la porţile cetăţii, când stă printre bătrânii ţării.

24 S he makes linen garments and sells them, And supplies sashes for the merchants.

Ea face haine de lână, apoi le vinde şi dă cingători negustorilor.

25 S trength and honor are her clothing; She shall rejoice in time to come.

Se îmbracă în putere şi demnitate şi râde de ziua de mâine.

26 S he opens her mouth with wisdom, And on her tongue is the law of kindness.

Vorbeşte cu înţelepciune şi învăţături plăcute sunt pe limba ei.

27 S he watches over the ways of her household, And does not eat the bread of idleness.

Ea veghează asupra căilor familiei sale şi nu mănâncă pâinea lenevirii.

28 H er children rise up and call her blessed; Her husband also, and he praises her:

Fiii ei se ridică în picioare şi o numesc binecuvântată, cum, de altfel, şi soţul ei o laudă:

29 “ Many daughters have done well, But you excel them all.”

„Multe femei fac lucruri nobile, dar tu le întreci pe toate!“

30 C harm is deceitful and beauty is passing, But a woman who fears the Lord, she shall be praised.

Farmecul este înşelător şi frumuseţea este trecătoare, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.

31 G ive her of the fruit of her hands, And let her own works praise her in the gates.

Apreciaţi-o pentru rodul muncii ei şi faptele ei s-o laude la porţile cetăţii!