1 T he wicked flee when no one pursues, But the righteous are bold as a lion.

Cel rău fuge, deşi nu este urmărit, dar cei drepţi îndrăznesc ca un leu.

2 B ecause of the transgression of a land, many are its princes; But by a man of understanding and knowledge Right will be prolonged.

Când o ţară este răzvrătită, are mulţi conducători, dar cu un om priceput şi cunoscător stabilitatea este menţinută.

3 A poor man who oppresses the poor Is like a driving rain which leaves no food.

Un om sărac care-i asupreşte pe cei sărmani este ca o ploaie torenţială care aduce lipsă de hrană.

4 T hose who forsake the law praise the wicked, But such as keep the law contend with them.

Cei ce părăsesc Legea îi laudă pe cei răi, dar cei ce păzesc Legea îi confruntă.

5 E vil men do not understand justice, But those who seek the Lord understand all.

Oamenii răi nu înţeleg justiţia, dar cei ce caută pe Domnul o înţeleg în totalitate.

6 B etter is the poor who walks in his integrity Than one perverse in his ways, though he be rich.

Mai bine un sărac care umblă în integritatea lui, decât un bogat ale cărui căi sunt corupte.

7 W hoever keeps the law is a discerning son, But a companion of gluttons shames his father.

Cel ce păzeşte Legea este un fiu priceput, dar cel ce se însoţeşte cu cei lacomi îşi face de ruşine tatăl.

8 O ne who increases his possessions by usury and extortion Gathers it for him who will pity the poor.

Cine îşi înmulţeşte averea prin dobândă excesivă strânge pentru cel milos faţă de săraci.

9 O ne who turns away his ear from hearing the law, Even his prayer is an abomination.

Dacă cineva refuză să mai asculte Legea, chiar şi rugăciunea lui este privită ca fiind o urâciune.

10 W hoever causes the upright to go astray in an evil way, He himself will fall into his own pit; But the blameless will inherit good.

Cine conduce pe cel drept pe o cale rea va cădea el însuşi în propria-i groapă, dar cei integri vor primi o bună moştenire.

11 T he rich man is wise in his own eyes, But the poor who has understanding searches him out.

Omul bogat se poate considera înţelept, dar un sărac chibzuit îi cunoaşte valoarea.

12 W hen the righteous rejoice, there is great glory; But when the wicked arise, men hide themselves.

Când triumfă cei drepţi este un mare entuziasm, dar când se ridică cei răi oamenii se ascund.

13 H e who covers his sins will not prosper, But whoever confesses and forsakes them will have mercy.

Cine îşi ascunde păcatele nu va propăşi, dar oricine le mărturiseşte şi renunţă la ele va găsi milă.

14 H appy is the man who is always reverent, But he who hardens his heart will fall into calamity.

Binecuvântat este omul care este întotdeauna precaut, dar cel ce-şi împietreşte inima va cădea în necaz.

15 L ike a roaring lion and a charging bear Is a wicked ruler over poor people.

Ca un leu răgind şi ca un urs atacând, aşa este cel rău care domneşte peste un popor sărac.

16 A ruler who lacks understanding is a great oppressor, But he who hates covetousness will prolong his days.

Prinţul fără pricepere este un tiran, dar cel ce urăşte venitul din jaf va avea multe zile.

17 A man burdened with bloodshed will flee into a pit; Let no one help him.

Un om chinuit de vinovăţia crimei va fi fugar până la moarte. Nimeni să nu-l susţină!

18 W hoever walks blamelessly will be saved, But he who is perverse in his ways will suddenly fall.

Cel ce umblă în integritate va fi salvat, dar omul ale cărui căi sunt corupte va cădea pe neaşteptate.

19 H e who tills his land will have plenty of bread, But he who follows frivolity will have poverty enough!

Cine îşi lucrează pământul se va sătura de pâine, dar cel ce umblă după deşertăciuni se va sătura de sărăcie.

20 A faithful man will abound with blessings, But he who hastens to be rich will not go unpunished.

Un om credincios va fi binecuvântat pe deplin, dar cel nerăbdător să se îmbogăţească nu va rămâne nepedepsit.

21 T o show partiality is not good, Because for a piece of bread a man will transgress.

Nu este bine să fii părtinitor – chiar şi pentru o bucată de pâine omul poate să păcătuiască.

22 A man with an evil eye hastens after riches, And does not consider that poverty will come upon him.

Un om zgârcit este nerăbdător să se îmbogăţească, dar nu ştie că-l aşteaptă sărăcia.

23 H e who rebukes a man will find more favor afterward Than he who flatters with the tongue.

Cel ce mustră un om câştigă mai multă apreciere în cele din urmă, decât cel care are o limbă linguşitoare.

24 W hoever robs his father or his mother, And says, “ It is no transgression,” The same is companion to a destroyer.

Cine fură pe tatăl său sau pe mama sa şi zice că nu este un păcat, este confrate cu cel ce pustieşte.

25 H e who is of a proud heart stirs up strife, But he who trusts in the Lord will be prospered.

Un om lacom stârneşte certuri, dar cel ce se încrede în Domnul va fi săturat din belşug.

26 H e who trusts in his own heart is a fool, But whoever walks wisely will be delivered.

Cel ce se încrede în inima lui este un prost, dar cine umblă în înţelepciune va fi salvat.

27 H e who gives to the poor will not lack, But he who hides his eyes will have many curses.

Cine dă săracului nu va duce lipsă, dar cine închide ochii va avea parte de multe blesteme.

28 W hen the wicked arise, men hide themselves; But when they perish, the righteous increase.

Când se ridică cei răi, oamenii se ascund, dar când pier ei, cei drepţi se înmulţesc.