1 N ow the Lord spoke to Moses, saying:

Apoi Domnul i-a zis lui Moise:

2 “ Speak to the children of Israel, that they turn and camp before Pi Hahiroth, between Migdol and the sea, opposite Baal Zephon; you shall camp before it by the sea.

„Spune-le israeliţilor să se întoarcă şi să-şi aşeze tabăra lângă Pi-Hahirot, între Migdol şi mare, faţă în faţă cu Baal-Ţefon; să vă aşezaţi tabăra lângă mare, faţă în faţă cu Baal-Ţefon.

3 F or Pharaoh will say of the children of Israel, ‘They are bewildered by the land; the wilderness has closed them in.’

Faraon va zice despre israeliţi: «Rătăcesc fără ţintă prin ţară, îi înghite pustia.»

4 T hen I will harden Pharaoh’s heart, so that he will pursue them; and I will gain honor over Pharaoh and over all his army, that the Egyptians may know that I am the Lord.” And they did so.

Eu îi voi împietri inima lui Faraon şi el îi va urmări; însă Îmi voi aduce slavă de pe urma lui Faraon şi a întregii lui oştiri. Egiptenii vor recunoaşte astfel că Eu sunt Domnul. “ Şi ei au făcut întocmai.

5 N ow it was told the king of Egypt that the people had fled, and the heart of Pharaoh and his servants was turned against the people; and they said, “Why have we done this, that we have let Israel go from serving us?”

Când i s-a spus monarhului egiptean că poporul a fugit, Faraon şi slujitorii săi s-au răzgândit cu privire la israeliţi, zicând: „Cum de-am putut să-l lăsăm pe Israel să plece şi să nu ne mai slujească?“

6 S o he made ready his chariot and took his people with him.

Faraon şi-a pregătit carul şi şi-a luat oştirea cu el;

7 A lso, he took six hundred choice chariots, and all the chariots of Egypt with captains over every one of them.

a luat şase sute de care alese şi toate celelalte care ale Egiptului, fiecare cu propria lui căpetenie.

8 A nd the Lord hardened the heart of Pharaoh king of Egypt, and he pursued the children of Israel; and the children of Israel went out with boldness.

Domnul a împietrit inima lui Faraon, monarhul Egiptului, astfel că acesta a început să-i urmărească pe israeliţi; în acest timp, israeliţii îşi continuau drumul cu îndrăzneală.

9 S o the Egyptians pursued them, all the horses and chariots of Pharaoh, his horsemen and his army, and overtook them camping by the sea beside Pi Hahiroth, before Baal Zephon.

Egiptenii i-au urmărit cu toţi caii şi carele lui Faraon, cu călăreţii şi oştirea acestuia. I-au ajuns tocmai când aveau tabăra aşezată lângă mare, lângă Pi-Hahirot, faţă în faţă cu Baal-Ţefon.

10 A nd when Pharaoh drew near, the children of Israel lifted their eyes, and behold, the Egyptians marched after them. So they were very afraid, and the children of Israel cried out to the Lord.

În timp ce Faraon se apropia, israeliţii îi priveau pe egipteni mărşăluind înspre ei. Atunci s-au temut şi au început să strige către Domnul.

11 T hen they said to Moses, “Because there were no graves in Egypt, have you taken us away to die in the wilderness? Why have you so dealt with us, to bring us up out of Egypt?

Apoi i-au zis lui Moise: – Pentru că nu mai erau morminte în Egipt ne-ai adus să murim în pustie? Ce ne-ai făcut scoţându-ne din Egipt?

12 I s this not the word that we told you in Egypt, saying, ‘Let us alone that we may serve the Egyptians’? For it would have been better for us to serve the Egyptians than that we should die in the wilderness.”

Nu-ţi spuneam noi în Egipt să ne laşi să lucrăm pentru egipteni? Ar fi fost mult mai bine pentru noi să lucrăm pentru egipteni decât să murim în pustie.

13 A nd Moses said to the people, “Do not be afraid. Stand still, and see the salvation of the Lord, which He will accomplish for you today. For the Egyptians whom you see today, you shall see again no more forever.

Dar Moise i-a zis poporului: – Nu vă temeţi, staţi fermi şi veţi vedea eliberarea pe care Domnul v-o va da azi, pentru că pe egiptenii pe care îi vedeţi azi nu-i veţi mai vedea.

14 T he Lord will fight for you, and you shall hold your peace.”

Domnul se va lupta pentru voi; voi trebuie doar să tăceţi.

15 A nd the Lord said to Moses, “Why do you cry to Me? Tell the children of Israel to go forward.

Apoi Domnul i-a zis lui Moise: „De ce strigi către Mine? Spune poporului să meargă înainte.

16 B ut lift up your rod, and stretch out your hand over the sea and divide it. And the children of Israel shall go on dry ground through the midst of the sea.

Tu să-ţi ridici toiagul şi să-ţi întinzi mâna spre mare, iar ea se va despărţi şi israeliţii vor trece prin mijlocul mării ca pe uscat.

17 A nd I indeed will harden the hearts of the Egyptians, and they shall follow them. So I will gain honor over Pharaoh and over all his army, his chariots, and his horsemen.

Apoi voi împietri inimile egiptenilor şi aceştia vor merge după ei; astfel Îmi voi aduce slavă de pe urma lui Faraon, a întregii lui oştiri, a carelor şi a călăreţilor lui.

18 T hen the Egyptians shall know that I am the Lord, when I have gained honor for Myself over Pharaoh, his chariots, and his horsemen.”

Egiptenii vor recunoaşte că Eu sunt Domnul, atunci când Îmi voi aduce slavă de pe urma lui Faraon, a carelor şi călăreţilor lui.“

19 A nd the Angel of God, who went before the camp of Israel, moved and went behind them; and the pillar of cloud went from before them and stood behind them.

Îngerul Domnului, Care mergea înaintea taberei lui Israel, Şi-a schimbat locul şi a început să meargă în spatele israeliţilor. Stâlpul de nor şi-a schimbat locul şi, din faţa lor, a început să meargă în spatele lor.

20 S o it came between the camp of the Egyptians and the camp of Israel. Thus it was a cloud and darkness to the one, and it gave light by night to the other, so that the one did not come near the other all that night.

El s-a aşezat între tabăra egiptenilor şi tabăra lui Israel. Noaptea, norul era întunecos într­o parte şi luminos în cealaltă. Astfel, cele două tabere nu s-au apropiat una de cealaltă întreaga noapte.

21 T hen Moses stretched out his hand over the sea; and the Lord caused the sea to go back by a strong east wind all that night, and made the sea into dry land, and the waters were divided.

Apoi Moise şi-a întins mâna spre mare. Domnul a pus marea în mişcare printr-un vânt puternic dinspre răsărit, care a despărţit apele şi a făcut din mare pământ uscat.

22 S o the children of Israel went into the midst of the sea on the dry ground, and the waters were a wall to them on their right hand and on their left.

Israeliţii au trecut prin mijlocul mării ca pe pământ uscat, apele făcându-se zid la dreapta şi la stânga lor.

23 A nd the Egyptians pursued and went after them into the midst of the sea, all Pharaoh’s horses, his chariots, and his horsemen.

Egiptenii i-au urmărit şi toţi caii lui Faraon, carele şi călăreţii lui au intrat după ei în mare.

24 N ow it came to pass, in the morning watch, that the Lord looked down upon the army of the Egyptians through the pillar of fire and cloud, and He troubled the army of the Egyptians.

Spre dimineaţă Domnul s-a uitat din stâlpul de foc şi din nor la oştirea egiptenilor şi a adus învălmăşeală în rândul acestora.

25 A nd He took off their chariot wheels, so that they drove them with difficulty; and the Egyptians said, “Let us flee from the face of Israel, for the Lord fights for them against the Egyptians.”

A făcut ca roţile de la carele lor să cadă, astfel că egiptenii au început să le mânuiască cu greutate. Ei au zis: „Să fugim dinaintea lui Israel căci Domnul se luptă pentru ei împotriva Egiptului!“

26 T hen the Lord said to Moses, “Stretch out your hand over the sea, that the waters may come back upon the Egyptians, on their chariots, and on their horsemen.”

Apoi Domnul i-a zis lui Moise: „Întinde-ţi mâna spre mare şi apele vor veni înapoi peste egipteni, peste carele şi peste călăreţii lor.“

27 A nd Moses stretched out his hand over the sea; and when the morning appeared, the sea returned to its full depth, while the Egyptians were fleeing into it. So the Lord overthrew the Egyptians in the midst of the sea.

Moise şi-a întins mâna spre mare şi, înspre dimineaţă, marea a revenit la adâncimea ei deplină. În timp ce egiptenii fugeau din calea ei, Domnul i-a năpustit pe aceştia în mijlocul mării;

28 T hen the waters returned and covered the chariots, the horsemen, and all the army of Pharaoh that came into the sea after them. Not so much as one of them remained.

apele s-au întors şi au acoperit carele, călăreţii şi toată oştirea lui Faraon, care venise după israeliţi în mijlocul mării; nici unul n-a rămas în viaţă.

29 B ut the children of Israel had walked on dry land in the midst of the sea, and the waters were a wall to them on their right hand and on their left.

Însă israeliţii au mers prin mijlocul mării ca pe uscat, apele făcându-se zid la dreapta şi la stânga lor.

30 S o the Lord saved Israel that day out of the hand of the Egyptians, and Israel saw the Egyptians dead on the seashore.

Aşa l-a salvat Domnul pe Israel în ziua aceea de egipteni. Israeliţii i-au văzut pe egipteni zăcând morţi pe malul mării.

31 T hus Israel saw the great work which the Lord had done in Egypt; so the people feared the Lord, and believed the Lord and His servant Moses.

Ei au văzut lucrarea măreaţă pe care Domnul a înfăptuit-o împotriva egiptenilor; poporul s-a temut de Domnul şi a crezut în Domnul şi în robul Său Moise.