1 A nd the Lord said to Moses,

Apoi Domnul i-a zis lui Moise:

2 T ell the Israelites to turn back and encamp before Pi-hahiroth, between Migdol and the Sea, before Baal-zephon. You shall encamp opposite it by the sea.

„Spune-le israeliţilor să se întoarcă şi să-şi aşeze tabăra lângă Pi-Hahirot, între Migdol şi mare, faţă în faţă cu Baal-Ţefon; să vă aşezaţi tabăra lângă mare, faţă în faţă cu Baal-Ţefon.

3 F or Pharaoh will say of the Israelites, They are entangled in the land; the wilderness has shut them in.

Faraon va zice despre israeliţi: «Rătăcesc fără ţintă prin ţară, îi înghite pustia.»

4 I will harden (make stubborn, strong) Pharaoh’s heart, that he will pursue them, and I will gain honor and glory over Pharaoh and all his host, and the Egyptians shall know that I am the Lord. And they did so.

Eu îi voi împietri inima lui Faraon şi el îi va urmări; însă Îmi voi aduce slavă de pe urma lui Faraon şi a întregii lui oştiri. Egiptenii vor recunoaşte astfel că Eu sunt Domnul. “ Şi ei au făcut întocmai.

5 I t was told the king of Egypt that the people had fled; and the heart of Pharaoh and of his servants was changed toward the people, and they said, What is this we have done? We have let Israel go from serving us!

Când i s-a spus monarhului egiptean că poporul a fugit, Faraon şi slujitorii săi s-au răzgândit cu privire la israeliţi, zicând: „Cum de-am putut să-l lăsăm pe Israel să plece şi să nu ne mai slujească?“

6 A nd he made ready his chariots and took his army,

Faraon şi-a pregătit carul şi şi-a luat oştirea cu el;

7 A nd took 600 chosen chariots and all the other chariots of Egypt, with officers over all of them.

a luat şase sute de care alese şi toate celelalte care ale Egiptului, fiecare cu propria lui căpetenie.

8 T he Lord made hard and strong the heart of Pharaoh king of Egypt, and he pursued the Israelites, for left proudly and defiantly.

Domnul a împietrit inima lui Faraon, monarhul Egiptului, astfel că acesta a început să-i urmărească pe israeliţi; în acest timp, israeliţii îşi continuau drumul cu îndrăzneală.

9 T he Egyptians pursued them, all the horses and chariots of Pharaoh and his horsemen and his army, and overtook them encamped at the Sea by Pi-hahiroth, in front of Baal-zephon.

Egiptenii i-au urmărit cu toţi caii şi carele lui Faraon, cu călăreţii şi oştirea acestuia. I-au ajuns tocmai când aveau tabăra aşezată lângă mare, lângă Pi-Hahirot, faţă în faţă cu Baal-Ţefon.

10 W hen Pharaoh drew near, the Israelites looked up, and behold, the Egyptians were marching after them; and the Israelites were exceedingly frightened and cried out to the Lord.

În timp ce Faraon se apropia, israeliţii îi priveau pe egipteni mărşăluind înspre ei. Atunci s-au temut şi au început să strige către Domnul.

11 A nd they said to Moses, Is it because there are no graves in Egypt that you have taken us away to die in the wilderness? Why have you treated us this way and brought us out of Egypt?

Apoi i-au zis lui Moise: – Pentru că nu mai erau morminte în Egipt ne-ai adus să murim în pustie? Ce ne-ai făcut scoţându-ne din Egipt?

12 D id we not tell you in Egypt, Let us alone; let us serve the Egyptians? For it would have been better for us to serve the Egyptians than to die in the wilderness.

Nu-ţi spuneam noi în Egipt să ne laşi să lucrăm pentru egipteni? Ar fi fost mult mai bine pentru noi să lucrăm pentru egipteni decât să murim în pustie.

13 M oses told the people, Fear not; stand still (firm, confident, undismayed) and see the salvation of the Lord which He will work for you today. For the Egyptians you have seen today you shall never see again.

Dar Moise i-a zis poporului: – Nu vă temeţi, staţi fermi şi veţi vedea eliberarea pe care Domnul v-o va da azi, pentru că pe egiptenii pe care îi vedeţi azi nu-i veţi mai vedea.

14 T he Lord will fight for you, and you shall hold your peace and remain at rest.

Domnul se va lupta pentru voi; voi trebuie doar să tăceţi.

15 T he Lord said to Moses, Why do you cry to Me? Tell the people of Israel to go forward!

Apoi Domnul i-a zis lui Moise: „De ce strigi către Mine? Spune poporului să meargă înainte.

16 L ift up your rod and stretch out your hand over the sea and divide it, and the Israelites shall go on dry ground through the midst of the sea.

Tu să-ţi ridici toiagul şi să-ţi întinzi mâna spre mare, iar ea se va despărţi şi israeliţii vor trece prin mijlocul mării ca pe uscat.

17 A nd I, behold, I will harden (make stubborn and strong) the hearts of the Egyptians, and they shall go after them; and I will gain honor over Pharaoh and all his host, his chariots, and horsemen.

Apoi voi împietri inimile egiptenilor şi aceştia vor merge după ei; astfel Îmi voi aduce slavă de pe urma lui Faraon, a întregii lui oştiri, a carelor şi a călăreţilor lui.

18 T he Egyptians shall know and realize that I am the Lord when I have gained honor and glory over Pharaoh, his chariots, and his horsemen.

Egiptenii vor recunoaşte că Eu sunt Domnul, atunci când Îmi voi aduce slavă de pe urma lui Faraon, a carelor şi călăreţilor lui.“

19 A nd the Angel of God Who went before the host of Israel moved and went behind them; and the pillar of the cloud went from before them and stood behind them,

Îngerul Domnului, Care mergea înaintea taberei lui Israel, Şi-a schimbat locul şi a început să meargă în spatele israeliţilor. Stâlpul de nor şi-a schimbat locul şi, din faţa lor, a început să meargă în spatele lor.

20 C oming between the host of Egypt and the host of Israel. It was a cloud and darkness to the Egyptians, but it gave light by night to the Israelites; and the one host did not come near the other all night.

El s-a aşezat între tabăra egiptenilor şi tabăra lui Israel. Noaptea, norul era întunecos într­o parte şi luminos în cealaltă. Astfel, cele două tabere nu s-au apropiat una de cealaltă întreaga noapte.

21 T hen Moses stretched out his hand over the sea, and the Lord caused the sea to go back by a strong east wind all that night and made the sea dry land; and the waters were divided.

Apoi Moise şi-a întins mâna spre mare. Domnul a pus marea în mişcare printr-un vânt puternic dinspre răsărit, care a despărţit apele şi a făcut din mare pământ uscat.

22 A nd the Israelites went into the midst of the sea on dry ground, the waters being a wall to them on their right hand and on their left.

Israeliţii au trecut prin mijlocul mării ca pe pământ uscat, apele făcându-se zid la dreapta şi la stânga lor.

23 T he Egyptians pursued and went in after them into the midst of the sea, even all Pharaoh’s horses, his chariots, and his horsemen.

Egiptenii i-au urmărit şi toţi caii lui Faraon, carele şi călăreţii lui au intrat după ei în mare.

24 A nd in the morning watch the Lord through the pillar of fire and cloud looked down on the host of the Egyptians and discomfited,

Spre dimineaţă Domnul s-a uitat din stâlpul de foc şi din nor la oştirea egiptenilor şi a adus învălmăşeală în rândul acestora.

25 A nd bound (clogged, took off) their chariot wheels, making them drive heavily; and the Egyptians said, Let us flee from the face of Israel, for the Lord fights for them against the Egyptians!

A făcut ca roţile de la carele lor să cadă, astfel că egiptenii au început să le mânuiască cu greutate. Ei au zis: „Să fugim dinaintea lui Israel căci Domnul se luptă pentru ei împotriva Egiptului!“

26 T hen the Lord said to Moses, Stretch out your hand over the sea, that the waters may come again upon the Egyptians, upon their chariots and horsemen.

Apoi Domnul i-a zis lui Moise: „Întinde-ţi mâna spre mare şi apele vor veni înapoi peste egipteni, peste carele şi peste călăreţii lor.“

27 S o Moses stretched forth his hand over the sea, and the sea returned to its strength and normal flow when the morning appeared; and the Egyptians fled into it; and the Lord overthrew the Egyptians and shook them off into the midst of the sea.

Moise şi-a întins mâna spre mare şi, înspre dimineaţă, marea a revenit la adâncimea ei deplină. În timp ce egiptenii fugeau din calea ei, Domnul i-a năpustit pe aceştia în mijlocul mării;

28 T he waters returned and covered the chariots, the horsemen, and all the host of Pharaoh that pursued them; not even one of them remained.

apele s-au întors şi au acoperit carele, călăreţii şi toată oştirea lui Faraon, care venise după israeliţi în mijlocul mării; nici unul n-a rămas în viaţă.

29 B ut the Israelites walked on dry ground in the midst of the sea, the waters being a wall to them on their right hand and on their left.

Însă israeliţii au mers prin mijlocul mării ca pe uscat, apele făcându-se zid la dreapta şi la stânga lor.

30 T hus the Lord saved Israel that day from the hand of the Egyptians, and Israel saw the Egyptians dead upon the seashore.

Aşa l-a salvat Domnul pe Israel în ziua aceea de egipteni. Israeliţii i-au văzut pe egipteni zăcând morţi pe malul mării.

31 A nd Israel saw that great work which the Lord did against the Egyptians, and the people feared the Lord and trusted in (relied on, remained steadfast to) the Lord and to His servant Moses.

Ei au văzut lucrarea măreaţă pe care Domnul a înfăptuit-o împotriva egiptenilor; poporul s-a temut de Domnul şi a crezut în Domnul şi în robul Său Moise.