1 A nd King David said to all the assembly, Solomon my son, whom alone God has chosen, is yet young, tender, and inexperienced; and the work is great, for the palace is not to be for man but for the Lord God.

Apoi regele David a zis întregii adunări: „Fiul meu Solomon, singurul pe care l-a ales Dumnezeu, este tânăr şi plăpând, iar lucrarea este atât de mare, căci Templul nu este pentru un om, ci pentru Însuşi Domnul Dumnezeu.

2 S o I have provided with all my might for the house of my God the gold for things to be of gold, silver for things of silver, bronze for things of bronze, iron for things of iron, and wood for things of wood, as well as onyx or beryl stones, stones to be set, stones of antimony, stones of various colors, and all sorts of precious stones, and marble stones in abundance.

Am pregătit din răsputeri pentru Casa lui Dumnezeu aur pentru ce este din aur, argint pentru ce este din argint, bronz pentru ce este din bronz, fier pentru ce este din fier, lemn pentru ce este din lemn, pietre de onix de fixat pe monturi, pietre de antimoniu, tot felul de pietre preţioase, pietre de diferite culori, precum şi pietre de alabastru din belşug.

3 M oreover, because I have set my affection on the house of my God, in addition to all I have prepared for the holy house, I have a private treasure of gold and silver which I give for the house of my God:

De asemenea, în râvna mea pentru Casa lui Dumnezeu, pe lângă toate pregătirile pe care le-am făcut pentru Sfântul Lăcaş, ofer pentru Casa Dumnezeului meu bogăţiile mele în aur şi argint

4 I t is 3, 000 talents of gold, gold of Ophir, 7, 000 talents of refined silver for overlaying the walls of the house,

– trei mii de talanţi de aur, aur de Ofir, şi şapte mii de talanţi de argint pur – pentru poleirea pereţilor clădirilor

5 G old for the uses of gold, silver for the uses of silver, and for every work to be done by craftsmen. Now who will offer willingly to fill his hand today to the Lord ?

şi pentru întreaga lucrare pe care o vor face meşteşugarii; ofer aur pentru lucrările din aur şi argint pentru lucrările din argint. Aşadar, cine îşi mai aduce contribuţia, dedicându-se astăzi Domnului ?“ Răspunsul poporului la mesajul regelui

6 T hen the chiefs of the fathers and princes of the tribes of Israel and the captains of thousands and of hundreds, with the rulers of the king’s work, offered willingly

Căpeteniile familiilor, căpeteniile seminţiilor lui Israel, căpeteniile peste mii şi peste sute şi căpeteniile responsabile cu lucrarea regelui şi-au adus contribuţia.

7 A nd gave for the service of the house of God—of gold 5, 000 talents and 10, 000 darics, of silver 10, 000 talents, of bronze 18, 000 talents, and 100, 000 talents of iron.

Ei au dat pentru lucrarea de la Casa lui Dumnezeu: cinci mii de talanţi de aur şi zece mii de darici de aur, zece mii de talanţi de argint, optsprezece mii de talanţi de bronz şi o sută de mii de talanţi de fier.

8 A nd whoever had precious stones gave them to the treasury of the house of the Lord in the care of Jehiel the Gershonite.

Cine a avut pietre preţioase le-a dăruit pentru vistieria Casei Domnului, de care avea grijă gherşonitul Iehiel.

9 T hen the people rejoiced because these had given willingly, for with a whole and blameless heart they had offered freely to the Lord. King David also rejoiced greatly.

Poporul s-a bucurat de darurile pe care le-a făcut, căci le-a dăruit Domnului din toată inima; de asemenea, şi regele David s-a bucurat nespus de mult. Rugăciunea lui David

10 T herefore David blessed the Lord before all the assembly and said, Be praised, adored, and thanked, O Lord, the God of Israel our, forever and ever.

David a binecuvântat pe Domnul înaintea întregii adunări, zicând astfel: „Binecuvântat să fii Tu, Doamne, Dumnezeul lui Israel, Părintele nostru, pentru veci de veci!

11 Y ours, O Lord, is the greatness and the power and the glory and the victory and the majesty, for all that is in the heavens and the earth is Yours; Yours is the kingdom, O Lord, and Yours it is to be exalted as Head over all.

Ale Tale sunt, Doamne, măreţia, puterea, gloria, biruinţa şi maiestatea, atât în ceruri, cât şi pe pământ! A Ta, Doamne, este stăpânirea şi Tu Te înalţi ca suveran peste toate!

12 B oth riches and honor come from You, and You reign over all. In Your hands are power and might; in Your hands it is to make great and to give strength to all.

Bogăţia şi slava vin dinaintea Ta. Tu stăpâneşti peste toate. În mâna Ta este puterea şi tăria; mâna Ta poate să înalţe şi să întărească pe oricine.

13 N ow therefore, our God, we thank You and praise Your glorious name and those attributes which that name denotes.

Acum, Dumnezeul nostru, noi Îţi aducem mulţumiri şi lăudăm slăvitul Tău Nume.

14 B ut who am I, and what are my people, that we should retain strength and be able to offer thus so willingly? For all things come from You, and out of Your own we have given You.

Căci ce sunt eu şi ce este poporul meu, ca să putem fi în stare să-Ţi oferim aceste daruri? De la Tine le avem pe toate şi ceea ce Ţi-am oferit a fost primit din mâna Ta.

15 F or we are strangers before You, and sojourners, as all our fathers were; our days on the earth are like a shadow, and there is no hope or expectation of remaining.

Înaintea Ta noi suntem doar nişte străini şi peregrini, la fel ca şi strămoşii noştri. Zilele noastre pe pământ sunt ca o umbră, fără nădejde.

16 O Lord our God, all this store that we have prepared to build You a house for Your holy Name and the token of Your presence comes from Your hand, and is all Your own.

Doamne, Dumnezeul nostru, tot acest belşug pe care l-am strâns ca să zidim o Casă Numelui Tău cel sfânt, vine din mâna Ta şi totul Îţi aparţine Ţie.

17 I know also, my God, that You try the heart and delight in uprightness. In the uprightness of my heart I have freely offered all these things. And now I have seen with joy Your people who are present here offer voluntarily and freely to You.

Dumnezeul meu, ştiu că Tu cercetezi inima, iar curăţia Îţi este plăcută. Eu am dăruit toate acestea în curăţie de inimă şi am privit cu bucurie la poporul Tău, care se află aici, aducându-Ţi darurile lui.

18 O Lord, God of Abraham, Isaac, and Israel, our fathers, keep forever such purposes and thoughts in the minds of Your people, and direct and establish their hearts toward You.

Doamne, Dumnezeul lui Avraam, Isaac şi Israel, strămoşii noştri, păstrează această dorinţă în inima poporului Tău pe vecie şi ţine-le inima aproape de Tine!

19 A nd give to Solomon my son a blameless heart to keep Your commandments, testimonies, and statutes, and to do all that is necessary to build the palace for which I have made provision.

Iar fiului meu Solomon, dă-i o inimă dedicată întru totul, ca să păzească poruncile Tale, mărturiile Tale şi rânduielile Tale, să le împlinească pe toate şi să zidească Templul pentru care am făcut pregătiri.“

20 A nd David said to all the assembly, Now adore (praise and thank) the Lord your God! And all the assembly blessed the Lord, the God of their fathers, and bowed down and did obeisance to the Lord and to the king.

Apoi David i-a zis întregii adunări: „Binecuvântaţi pe Domnul, Dumnezeul vostru!“ Şi toată adunarea a binecuvântat pe Domnul, Dumnezeul strămoşilor lor; ei s-au închinat cu toţii, plecându-se înaintea Domnului şi a regelui. Solomon recunoscut drept rege

21 T he next day they offered sacrifices and burnt offerings to the Lord: 1, 000 bulls, 1, 000 rams, and 1, 000 lambs, with their drink offerings, and sacrifices in abundance for all Israel.

În ziua următoare au adus jertfe Domnului şi au oferit ca arderi de tot Domnului o mie de boi, o mie de berbeci şi o mie de miei, împreună cu jertfe de băutură şi o mulţime de alte jertfe aduse din partea întregului Israel.

22 T hey ate and drank before the Lord on that day with great rejoicing. They made Solomon son of David king a second time, and anointed him as prince for the Lord and Zadok to be high priest.

În ziua aceea au mâncat şi au băut în prezenţa Domnului cu mare bucurie, l-au făcut rege a doua oară pe Solomon, fiul lui David, şi l-au uns drept conducător al Domnului, iar pe Ţadok – ca preot.

23 T hen Solomon sat on the throne of the Lord as king instead of David his father; and he prospered, and all Israel obeyed him.

Solomon s-a aşezat pe tronul Domnului, ca să domnească în locul lui David, tatăl său; el a avut izbândă şi întregul Israel a ascultat de el.

24 A ll the leaders and mighty men, and also all the sons of King David, pledged allegiance to King Solomon.

Toate căpeteniile, vitejii şi toţi fiii regelui David, s-au supus regelui Solomon.

25 A nd the Lord magnified Solomon exceedingly in the sight of all Israel and bestowed upon him such royal majesty as had not been on any king before him in Israel.

Domnul l-a înălţat pe Solomon înaintea întregului Israel şi i-a făcut parte de o domnie mai strălucită decât a oricărui alt rege al lui Israel care a fost înainte de el. Necrologul lui David

26 T hus David son of Jesse reigned over all Israel.

David, fiul lui Işai, a domnit peste întregul Israel.

27 T he time he reigned over Israel was forty years—he reigned seven years in Hebron and thirty-three years in Jerusalem.

El a domnit peste Israel timp de patruzeci de ani: la Hebron a domnit timp de şapte ani, iar la Ierusalim a domnit timp de treizeci şi trei de ani.

28 H e died in a good old age, full and satisfied with days, riches, and honor. Solomon his son reigned in his stead.

David a murit după o bătrâneţe fericită, sătul de zile, de bogăţie şi de slavă. În locul lui a domnit fiul său Solomon.

29 N ow the acts of King David, from first to last, are written in the recorded words of Samuel the seer, Nathan the prophet, and Gad the seer,

Faptele regelui David, cele dintâi şi cele de pe urmă, sunt scrise în „Cronicile văzătorului Samuel“, în „Cronicile profetului Natan“ şi în „Cronicile văzătorului Gad“,

30 W ith accounts of all his reign and his might, and the times through which he and Israel passed, as did all the kingdoms of the countries.

împreună cu toată domnia şi puterea lui şi cu evenimentele care au avut loc în viaţa lui, în Israel şi în toate regatele celorlalte ţări.