1 W hen David’s time to die was near, he charged Solomon his son, saying,

Când se apropia vremea să moară, David i-a poruncit fiului său Solomon astfel:

2 I go the way of all the earth. Be strong and show yourself a man;

„Eu merg pe calea pe care merge toată lumea. Întăreşte-te şi fii om.

3 K eep the charge of the Lord your God, walk in His ways, keep His statutes, His commandments, His precepts, and His testimonies, as it is written in the Law of Moses, that you may do wisely and prosper in all that you do and wherever you turn,

Păzeşte învăţăturile Domnului, Dumnezeul tău, umblând în căile Lui şi respectând legile, poruncile, hotărârile şi mărturiile Lui, după cum este scris în Legea lui Moise, ca să propăşeşti în tot ceea ce vei face şi oriunde vei merge

4 T hat the Lord may fulfill His promise to me, saying, If your sons take heed to their way, to walk before Me in truth with all their heart and mind and with all their soul, there shall not fail you a man on the throne of Israel.

şi pentru ca Domnul să-Şi ţină promisiunea pe care mi-a făcut-o când a zis: «Dacă fiii tăi vor veghea asupra căii lor, umblând cu credincioşie înaintea Mea, din toată inima lor şi din tot sufletul lor, nu vei fi lipsit niciodată de un urmaş la tronul lui Israel.»

5 Y ou know also what Joab son of Zeruiah did to me, and what he did to the two captains of the hosts of Israel, Abner son of Ner and Amasa son of Jether, whom he murdered, avenging in time of peace blood shed in war, and putting innocent blood of war on the girdle on his loins and on the sandals of his feet.

Tu ştii ceea ce mi-a făcut Ioab, fiul Ţeruiei, ce le-a făcut celor doi conducători ai oştirilor lui Israel, lui Abner, fiul lui Ner, şi lui Amasa, fiul lui Ieter. I-a omorât! A vărsat sânge de război în timp de pace şi a pus astfel sângele de război pe teaca de la brâu şi pe sandalele lui din picioare.

6 D o therefore according to your wisdom, but let not his hoary head go down to Sheol (the place of the dead) in peace.

Fă-i după înţelepciunea ta, dar nu-i coborî în pace perii albi în Locuinţa Morţilor.

7 B ut show kindness to the sons of Barzillai the Gileadite and let them be among those who eat at your table; for with such kindness they met me when I fled because of Absalom your brother.

Arată-le însă bunătate fiilor lui Barzilai ghiladitul. Ei să fie printre cei care mănâncă la masa ta, căci mi-au fost alături atunci când fugeam de fratele tău Absalom.

8 A nd you have with you Shimei son of Gera, the Benjamite of Bahurim, who cursed me with a grievous curse in the day when I went to Mahanaim. But he came down to meet me at the Jordan, and I swore to him by the Lord, saying, I will not put you to death with the sword.

Îl ai cu tine pe Şimei, fiul lui Ghera, beniamitul din Bahurim. El a rostit blesteme aspre împotriva mea în ziua în care mergeam la Mahanayim, dar, când mi-a ieşit în întâmpinare la Iordan, i-am jurat pe Domnul că nu-l voi omorî cu sabia.

9 S o do not hold him guiltless; for you are a wise man and know what you should do to him. His hoary head bring down to the grave with blood.

Tu însă să nu-l laşi nepedepsit, căci eşti un om înţelept şi vei şti ce să-i faci. Cu sânge să-i cobori perii albi în Locuinţa Morţilor!“

10 S o David slept with his fathers and was buried in the City of David.

Apoi David s-a culcat alături de părinţii săi şi a fost înmormântat în Cetatea lui David.

11 D avid reigned over Israel forty years—seven years in Hebron and thirty-three years in Jerusalem.

El domnise peste Israel timp de patruzeci de ani: la Hebron a domnit şapte ani, iar la Ierusalim a domnit treizeci şi trei de ani.

12 T hen Solomon sat on the throne of David his father, and his kingdom was firmly established.

Astfel, Solomon i-a urmat la tron tatălui său, David, şi domnia lui s-a întărit foarte mult. Consolidarea autorităţii politice a lui Solomon

13 A donijah, the son of Haggith, came to Bathsheba, the mother of Solomon. She said, Do you come peaceably? And he said, Peaceably.

Adonia, fiul Haghitei, a venit la Batşeba, mama lui Solomon. Ea l-a întrebat: – Vii cu pace? – Cu pace! a răspuns el.

14 H e said, I have something to say to you. And she said, Say on.

Apoi a adăugat: – Am ceva să-ţi spun. – Spune, i-a zis ea.

15 H e said, You know that the kingdom belonged to me, and all Israel looked to me to reign. However, the kingdom has passed from me to my brother; for it was his from the Lord.

– Ştii că domnia era a mea, i-a spus el, şi că tot Israelul se aşteptase ca eu să domnesc. Dar domnia i-a revenit fratelui meu, căci Domnul i-a dat-o.

16 N ow I make one request of you; do not deny me. And she said, Say on.

Acum, am să-ţi fac o rugăminte. Nu mă refuza! – Spune, i-a zis ea.

17 H e said, I pray you, ask King Solomon, for he will not refuse you, to give me Abishag the Shunammite to be my wife.

– Te rog, cere-i regelui Solomon ca Abişag şunamita să-mi fie dată de soţie, a zis el, fiindcă nu te va refuza.

18 A nd Bathsheba said, Very well; I will speak for you to the king.

– Bine, a răspuns Batşeba, am să mijlocesc la rege pentru tine.

19 S o Bathsheba went to King Solomon to speak to him for Adonijah. The king rose to meet her, bowed to her, sat down on his throne, and caused a seat to be set at his right hand for her, the king’s mother.

Batşeba s-a dus la regele Solomon ca să vorbească pentru Adonia. Regele s-a ridicat s-o întâmpine, s-a plecat înaintea ei şi apoi s-a aşezat pe tron. El a poruncit să se aducă un tron şi pentru mama lui, iar ea s-a aşezat la dreapta lui.

20 T hen she said, I have one small request to make of you; do not refuse me. The king said to her, Ask on, my mother, for I will not refuse you.

Apoi ea a zis: – Am să-ţi fac o mică rugăminte. Nu mă refuza! – Spune, mamă, căci nu te voi refuza, i-a răspuns regele.

21 S he said, Give Abishag the Shunammite to Adonijah your brother to be his wife.

– Abişag şunamita să-i fie dată de soţie fratelui tău Adonia, i-a cerut ea.

22 K ing Solomon answered his mother, And why do you ask Abishag the Shunammite for Adonijah? Ask for him the kingdom also—for he is my elder brother— even for him and for Abiathar the priest and Joab son of Zeruiah.

Regele Solomon i-a răspuns mamei sale: – De ce o ceri doar pe Abişag din Şunem pentru Adonia? Cere şi domnia pentru el, căci este fratele meu mai mare; cere-o pentru el, pentru preotul Abiatar şi pentru Ioab, fiul Ţeruiei!

23 T hen King Solomon swore by the Lord, saying, May God do so to me, and more also, if Adonijah has not requested this against his own life.

Atunci regele Solomon a jurat pe Domnul, zicând: „Dumnezeu să se poarte cu mine cu toată asprimea, dacă cuvintele acestea nu-l vor costa viaţa pe Adonia.

24 T herefore, as the Lord lives, Who has established me and set me on the throne of David my father and Who has made me a house as He promised, Adonijah shall be put to death this day.

Viu este Domnul Care m-a întărit şi m-a aşezat pe tronul tatălui meu, David, şi Care mi-a făcut o Casă după cum a promis, că Adonia va muri astăzi!“

25 S o King Solomon sent Benaiah son of Jehoiada, who attacked and he died.

Regele Solomon l-a trimis pe Benaia, fiul lui Iehoiada, să-l omoare pe Adonia; şi astfel Adonia a murit.

26 A nd to Abiathar the priest the king said, Get to Anathoth to your own estate; for you deserve death, but I will not put you to death now, because you bore the ark of the Lord God before my father David and were afflicted in all my father endured.

După aceea, regele i-a zis preotului Abiatar: „Du-te la proprietăţile tale de la Anatot, căci meriţi să mori, dar nu te voi omorî astăzi, pentru că ai purtat Chivotul Domnului, Stăpânul, înaintea tatălui meu, David, şi pentru că ai luat parte la tot ce a suferit tatăl meu.“

27 S o Solomon expelled Abiathar from being priest to the Lord, fulfilling the word of the Lord which He spoke concerning the house of Eli in Shiloh.

Astfel, Solomon l-a îndepărtat pe Abiatar din slujba de preot al Domnului, împlinind cuvântul pe care Domnul îl rostise la Şilo despre Casa lui Eli.

28 W hen the news came to Joab, for Joab had followed Adonijah though he had not followed Absalom, fled to the tent (tabernacle) of the Lord and caught hold of the horns of the altar.

Când a primit vestea, Ioab, care trecuse de partea lui Adonia, deşi nu trecuse de partea lui Absalom, a fugit la Cortul Domnului şi s-a prins de coarnele altarului.

29 K ing Solomon was told that Joab had fled to the tent of the Lord and was at the altar. Then Solomon sent Benaiah son of Jehoiada, saying, Go, strike him down.

Regelui Solomon i s-a spus că Ioab a fugit la Cortul Domnului şi că era la altar. Atunci Solomon l-a trimis pe Benaia, fiul lui Iehoiada, poruncindu-i: „Du-te şi omoară-l!“

30 S o Benaiah came to the tent of the Lord and told Joab, The king commands, Come forth. But Joab said, No, I will die here. Then Benaiah brought the king word again, Thus said Joab, and thus he answered me.

Benaia s-a dus la Cortul Domnului şi i-a zis lui Ioab: – Regele a poruncit să ieşi afară! – Nu! a răspuns el. Vreau să mor aici! Benaia s-a întors la rege şi i-a spus cuvintele lui Ioab.

31 T he king said to him, Do as he has said. Strike him down and bury him, that you may take away from my father’s house the innocent blood which Joab shed.

Regele i-a poruncit: „Fă-i după cum a cerut. Omoară-l, îngroapă-l şi îndepărtează astfel de peste mine şi de peste familia tatălui meu sângele nevinovat, pe care l-a vărsat Ioab.

32 T he Lord shall return his bloody deeds upon his own head, for he fell upon two men more righteous and honorable than he and slew them with the sword, without my father knowing of it: Abner son of Ner, captain of the host of Israel, and Amasa son of Jether, captain of the host of Judah.

Domnul îl va pedepsi pentru sângele vărsat, pentru că i-a lovit pe cei doi bărbaţi care erau mai drepţi şi mai buni decât el şi i-a omorât cu sabia pe Abner, fiul lui Ner, conducătorul oştirii lui Israel, şi pe Amasa, fiul lui Ieter, conducătorul oştirii lui Iuda, fără ca tatăl meu, David, să ştie acest lucru.

33 S o shall their blood return upon the head of Joab and of his descendants forever. But upon David, his descendants, his house, and his throne, there shall be peace from the Lord forever.

Sângele lor să cadă asupra capului lui Ioab şi a urmaşilor lui pentru totdeauna, dar asupra lui David, a seminţei lui, a Casei lui şi a tronului său să fie pace de la Domnul pe vecie.“

34 S o Benaiah son of Jehoiada went up and struck and killed Joab, and he was buried at his own house in the wilderness.

Atunci Benaia, fiul lui Iehoiada, s-a dus, l-a lovit pe Ioab şi l-a omorât. Acesta a fost îngropat apoi în proprietatea lui din pustie.

35 T he king put Benaiah son of Jehoiada in Joab’s place over the army and put Zadok the priest in place of Abiathar.

Regele l-a numit pe Benaia, fiul lui Iehoiada, conducător al oştirii în locul lui Ioab, iar pe preotul Ţadok l-a pus în locul lui Abiatar.

36 T he king sent for Shimei and said to him, Build yourself a house in Jerusalem and dwell there, and do not leave there.

Apoi regele l-a chemat pe Şimei şi i-a zis: – Zideşte-ţi o casă în Ierusalim şi locuieşte acolo, dar să nu pleci în altă parte.

37 F or on the day you go out and pass over the brook Kidron, know with certainty that you shall die; your blood shall be upon your own head.

Fii sigur că, în ziua în care vei pleca şi vei trece uedul Chidron, vei muri. Atunci sângele tău va cădea asupra capului tău!

38 A nd Shimei said to the king, The saying is good. As my lord the king has said, so your servant will do. And Shimei dwelt in Jerusalem many days.

– Bine, i-a răspuns Şimei, slujitorul tău va face aşa cum a zis stăpânul meu, regele!

39 B ut after three years, two of Shimei’s servants ran away to Achish son of Maacah, king of Gath. And Shimei was told, Behold, your servants are in Gath.

Trei ani mai târziu însă doi dintre slujitorii lui Şimei au fugit la Achiş, fiul lui Maaca, regele Gatului. Lui Şimei i s-a spus: „Iată că slujitorii tăi sunt la Gat!“

40 S o Shimei arose, saddled his donkey, and went to Gath to King Achish to seek his servants, and brought them from Gath.

Atunci Şimei şi-a înşeuat măgarul şi s-a dus la Achiş, la Gat, ca să-şi caute slujitorii. Şimei a plecat şi şi-a adus slujitorii înapoi de la Gat.

41 I t was told Solomon that Shimei went from Jerusalem to Gath and had returned.

Solomon a aflat că Şimei a plecat din Ierusalim la Gat şi că s-a întors.

42 A nd the king sent for Shimei and said to him, Did I not make you swear by the Lord and warn you, saying, Know with certainty, on the day you go out and walk abroad anywhere, you shall surely die? And you said to me, I have heard your word. It is accepted.

Atunci regele l-a chemat pe Şimei şi i-a zis: „Nu te-am pus eu să juri pe Domnul şi nu te-am avertizat că vei muri negreşit în ziua în care vei ieşi din Ierusalim ca să pleci în altă parte? Şi nu mi-ai răspuns tu: «Bine! Voi asculta!»

43 W hy then have you not kept the oath of the Lord and the command with which I have charged you?

De ce nu ţi-ai ţinut jurământul făcut Domnului şi nu ai ascultat porunca pe care ţi-am dat-o?“

44 T he king also said to Shimei, You are aware in your own heart of all the evil you did to my father David; so the Lord will return your evil upon your own head.

Regele i-a mai zis lui Şimei: „Tu ştii în inima ta tot răul pe care i l-ai făcut tatălui meu, David. Acum Domnul a întors răutatea ta asupra capului tău!

45 B ut King Solomon shall be blessed, and the throne of David shall be established before the Lord forever.

Dar regele Solomon va fi binecuvântat, iar tronul lui David va fi păzit înaintea Domnului pe vecie.“

46 S o the king commanded Benaiah son of Jehoiada, who went out and struck down Shimei, and he died. And the kingdom was established in the hands of Solomon.

Şi regele i-a poruncit lui Benaia, fiul lui Iehoiada, să-l omoare; el a ieşit, l-a lovit pe Şimei şi l-a omorât. Şi astfel domnia s-a întărit în mâinile lui Solomon.