1 L ike snow in summer and like rain in harvest, so honor is not fitting for a fool.

Aşa cum nu se potriveşte zăpada în timpul verii şi ploaia la seceriş, tot astfel nu se potriveşte nici onoarea pentru un prost.

2 L ike the sparrow in her wandering, like the swallow in her flying, so the causeless curse does not alight.

Aşa cum sare vrabia încoace şi încolo şi cum zboară rândunica, tot astfel nu nimereşte nici blestemul neîntemeiat.

3 A whip for the horse, a bridle for the donkey, and a rod for the backs of fools.

Biciul este pentru cal, căpăstrul pentru măgar, şi nuiaua pentru spinarea proştilor.

4 A nswer not a fool according to his folly, lest you also be like him.

Nu-i răspunde prostului după prostia lui, ca nu cumva să fii tu însuţi ca el!

5 A nswer a fool according to his folly, lest he be wise in his own eyes and conceit.

Răspunde-i prostului după prostia lui, ca nu cumva să se considere înţelept!

6 H e who sends a message by the hand of a fool cuts off the feet and drinks the damage.

Cel care trimite un mesaj printr-un prost îşi taie singur picioarele şi bea violenţă.

7 L ike the legs of a lame man which hang loose, so is a parable in the mouth of a fool.

Ca picioarele oloage, care atârnă neputincioase, aşa este un proverb în gura unor proşti.

8 L ike he who binds a stone in a sling, so is he who gives honor to a fool.

Ca legarea unei pietre în praştie aşa este cinstirea unui prost.

9 L ike a thorn that goes into the hand of a drunken man, so is a proverb in the mouth of a fool.

Ca un tufiş de spini în mâna unui om beat aşa este un proverb în gura unui prost.

10 l ike an archer who wounds all, so is he who hires a fool or chance passers-by.

Ca un arcaş care răneşte pe oricine, aşa este cel ce angajează un prost sau un trecător oarecare.

11 A s a dog returns to his vomit, so a fool returns to his folly.

Ca un câine care se întoarce la voma lui, aşa îşi repetă şi prostul prostiile.

12 D o you see a man wise in his own eyes and conceit? There is more hope for a fool than for him.

Ai văzut vreun om care se consideră înţelept? Este mai multă speranţă pentru un prost decât pentru el.

13 T he sluggard says, There is a lion in the way! A lion is in the streets!

Leneşul spune: „Este un leu pe drum! Un leu fioros hoinăreşte pe străzi!“

14 A s the door turns on its hinges, so does the lazy man upon his bed.

Aşa cum se întoarce uşa pe balamalele ei, tot astfel se întoarce şi leneşul în patul lui.

15 T he slothful and self-indulgent buries his hand in his bosom; it distresses and wearies him to bring it again to his mouth.

Leneşul îşi vâră mâna în blid dar este prea obosit să o ducă înapoi la gură.

16 T he sluggard is wiser in his own eyes and conceit than seven men who can render a reason and answer discreetly.

Leneşul se consideră mai înţelept decât şapte oameni care răspund cu înţelepciune.

17 H e who, passing by, stops to meddle with strife that is none of his business is like one who takes a dog by the ears.

Ca un om care prinde un câine de urechi, aşa este trecătorul care se bagă într-o ceartă ce nu-l priveşte.

18 L ike a madman who casts firebrands, arrows, and death,

Ca un nebun care aruncă săgeţi aprinse şi ucigătoare,

19 S o is the man who deceives his neighbor and then says, Was I not joking?

aşa este omul care înşală pe semenul său şi spune: „Doar am glumit!“

20 F or lack of wood the fire goes out, and where there is no whisperer, contention ceases.

Când nu mai sunt lemne, focul se stinge şi când nu mai este nici un bârfitor, cearta încetează.

21 A s coals are to hot embers and as wood to fire, so is a quarrelsome man to inflame strife.

După cum cărbunele face jar şi lemnul foc, tot astfel şi omul certăreţ stârneşte conflicte.

22 T he words of a whisperer or slanderer are like dainty morsels or words of sport; and they go down into the innermost parts of the body.

Cuvintele bârfitorului sunt ca nişte prăjituri; ele alunecă până în adâncul stomacului.

23 B urning lips and a wicked heart are like an earthen vessel covered with the scum thrown off from molten silver.

Ca poleiala de argint peste un vas de lut aşa sunt buzele prefăcute şi o inimă rea.

24 H e who hates pretends with his lips, but stores up deceit within himself.

Cel ce urăşte se preface cu buzele lui, şi în inima lui pregăteşte înşelăciunea.

25 W hen he speaks kindly, do not trust him, for seven abominations are in his heart.

Deşi vorbirea lui este încântătoare, nu-l crede, căci şapte ticăloşii sunt în inima lui!

26 T hough his hatred covers itself with guile, his wickedness shall be shown openly before the assembly.

Ura lui poate fi ascunsă prin făţărnicie, dar răutatea lui va fi descoperită în adunare.

27 W hoever digs a pit shall fall into it himself, and he who rolls a stone, it will return upon him.

Cine sapă o groapă va cădea în ea, iar piatra se întoarce chiar peste cel ce o rostogoleşte.

28 A lying tongue hates those it wounds and crushes, and a flattering mouth works ruin.

Limba mincinoasă urăşte pe cei răniţi de ea şi gura linguşitoare aduce ruina.