1 I n the meanwhile, when so many thousands of the people had gathered that they were trampling on one another, Jesus commenced by saying primarily to His disciples, Be on your guard against the leaven (ferment) of the Pharisees, which is hypocrisy.

Între timp, mulţimea s-a adunat cu miile, aşa că se călcau în picioare unii pe alţii. Isus a început să le vorbească mai întâi ucenicilor Săi: „Păziţi-vă de drojdia fariseilor, care este ipocrizia!

2 N othing is covered up that it will not be revealed, or hidden that it will not be known.

Nu este nimic acoperit care nu va fi descoperit şi nimic ascuns care nu va fi făcut cunoscut!

3 W hatever you have spoken in the darkness shall be heard and listened to in the light, and what you have whispered in ears and behind closed doors will be proclaimed upon the housetops.

De aceea orice aţi spus la întuneric va fi auzit la lumină şi orice aţi şoptit la ureche, în odăiţe, va fi vestit de pe acoperişul caselor. Teamă de Dumnezeu, nu de oameni

4 I tell you, My friends, do not dread and be afraid of those who kill the body and after that have nothing more that they can do.

Vă spun vouă, prietenilor Mei, să nu vă temeţi de cei ce omoară trupul, dar care, după aceea, nu mai pot face nimic!

5 B ut I will warn you whom you should fear: fear Him Who, after killing, has power to hurl into hell (Gehenna); yes, I say to you, fear Him!

Vă voi arăta însă de Cine să vă temeţi: temeţi-vă de Cel Care, după ce omoară, are autoritatea de a arunca în Gheenă! Da, vă spun, de Acela să vă temeţi!

6 A re not five sparrows sold for two pennies? And not one of them is forgotten or uncared for in the presence of God.

Nu se vând oare cinci vrăbii pe doi assarioni ? Şi totuşi nici măcar una dintre ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu!

7 B ut the very hairs of your head are all numbered. Do not be struck with fear or seized with alarm; you are of greater worth than many of sparrows.

Cât despre voi, chiar şi firele de păr din cap, toate vă sunt numărate! Nu vă temeţi! Voi sunteţi mai valoroşi decât multe vrăbii!

8 A nd I tell you, Whoever declares openly and confesses that he is My worshiper and acknowledges Me before men, the Son of Man also will declare and confess and acknowledge him before the angels of God.

Vă spun că pe oricine Mă va mărturisi în faţa oamenilor, îl va mărturisi şi Fiul Omului înaintea îngerilor lui Dumnezeu.

9 B ut he who disowns and denies and rejects and refuses to acknowledge Me before men will be disowned and denied and rejected and refused acknowledgement in the presence of the angels of God.

Însă cel care se va lepăda de Mine în faţa oamenilor, va fi lepădat şi el înaintea îngerilor lui Dumnezeu.

10 A nd everyone who makes a statement or speaks a word against the Son of Man, it will be forgiven him; but he who blasphemes against the Holy Spirit '> intentionally comes short of the reverence due the Holy Spirit], it will not be forgiven him.

Şi oricine va spune vreun cuvânt împotriva Fiului Omului va fi iertat, dar cel care va blasfemia împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat.

11 A nd when they bring you before the synagogues and the magistrates and the authorities, do not be anxious how you shall reply in defense or what you are to say.

Când vă vor duce înaintea sinagogilor, a conducătorilor şi a autorităţilor, să nu vă îngrijoraţi cu privire la cum vă veţi apăra sau ce veţi spune,

12 F or the Holy Spirit will teach you in that very hour and moment what ought to say.

pentru că Duhul Sfânt vă va învăţa chiar în ceasul acela ce trebuie să spuneţi.“ Pilda bogatului nesăbuit

13 S omeone from the crowd said to Him, Master, order my brother to divide the inheritance and share it with me.

Cineva din mulţime I-a zis: – Învăţătorule, spune-i fratelui meu să împartă moştenirea cu mine!

14 B ut He told him, Man, who has appointed Me a judge or umpire and divider over you?

Dar Isus i-a răspuns: – Omule, cine M-a pus pe Mine judecător sau împărţitor între voi?!

15 A nd He said to them, Guard yourselves and keep free from all covetousness (the immoderate desire for wealth, the greedy longing to have more); for a man’s life does not consist in and is not derived from possessing overflowing abundance or that which is over and above his needs.

Apoi le-a zis: „Fiţi atenţi şi păziţi-vă de orice fel de lăcomie, căci viaţa cuiva nu stă în belşugul avuţiilor lui!“

16 T hen He told them a parable, saying, The land of a rich man was fertile and yielded plentifully.

Şi le-a spus o pildă: „Ogorul unui om bogat rodise din belşug.

17 A nd he considered and debated within himself, What shall I do? I have no place to gather together my harvest.

El se gândea în sine însuşi şi zicea: «Ce să fac, pentru că nu mai am unde să-mi depozitez roadele?!»

18 A nd he said, I will do this: I will pull down my storehouses and build larger ones, and there I will store all my grain or produce and my goods.

Atunci a zis: «Iată ce voi face: îmi voi dărâma hambarele, voi construi altele mai mari şi voi depozita acolo tot grâul şi toate bunurile mele.

19 A nd I will say to my soul, Soul, you have many good things laid up, for many years. Take your ease; eat, drink, and enjoy yourself merrily.

Apoi voi zice sufletului meu: ‘Suflete, ai multe bunuri, adunate pentru mulţi ani; odihneşte-te, mănâncă, bea şi bucură-te!’»

20 B ut God said to him, You fool! This very night they will demand your soul of you; and all the things that you have prepared, whose will they be?

Dar Dumnezeu i-a zis: «Nesăbuitule! Chiar în noaptea aceasta ţi se cere sufletul; şi lucrurile pe care le-ai pregătit, ale cui vor fi?!»

21 S o it is with the one who continues to lay up and hoard possessions for himself and is not rich to God.

Aşa este cel care adună pentru sine, dar care nu este bogat faţă de Dumnezeu!“ Despre îngrijorări

22 A nd said to His disciples, Therefore I tell you, do not be anxious and troubled about your life, as to what you will eat; or about your body, as to what you will wear.

Apoi le-a zis ucenicilor Săi: „De aceea vă spun: nu vă îngrijoraţi de viaţa voastră, gândindu-vă ce veţi mânca, nici de trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca!

23 F or life is more than food, and the body than clothes.

Căci viaţa este mai mult decât mâncarea, şi trupul mai mult decât îmbrăcămintea.

24 O bserve and consider the ravens; for they neither sow nor reap, they have neither storehouse nor barn; and God feeds them. Of how much more worth are you than the birds!

Uitaţi-vă cu atenţie la corbi: ei nici nu seamănă, nici nu seceră şi nu au nici cămară, nici hambar. Şi totuşi Dumnezeu îi hrăneşte. Cu cât mai valoroşi sunteţi voi decât păsările!

25 A nd which of you by being overly anxious and troubled with cares can add a cubit to his stature or a moment of time to his age ?

Şi apoi cine dintre voi, îngrijorându-se, poate să adauge măcar un cot la firul vieţii lui ?!

26 I f then you are not able to do such a little thing as that, why are you anxious and troubled with cares about the rest?

Deci dacă nu puteţi face nici cel mai mic lucru, de ce vă mai îngrijoraţi de celelalte?!

27 C onsider the lilies, how they grow. They neither toil nor spin nor weave; yet I tell you, even Solomon in all his glory (his splendor and magnificence) was not arrayed like one of these.

Uitaţi-vă cu atenţie cum cresc crinii: ei nici nu trudesc din greu, nici nu torc. Şi totuşi vă spun că nici chiar Solomon, în toată gloria lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre ei!

28 B ut if God so clothes the grass in the field, which is alive today, and tomorrow is thrown into the furnace, how much more will He clothe you, O you of little faith?

Iar dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca El pe voi, puţin credincioşilor?!

29 A nd you, do not seek what you are to eat and what you are to drink; nor be of anxious (troubled) mind '> unsettled, excited, worried, and in suspense];

Nu căutaţi ce să mâncaţi şi ce să beţi, nici nu fiţi îngrijoraţi,

30 F or all the pagan world is seeking these things, and your Father knows that you need them.

căci toate aceste lucruri neamurile lumii le caută! Tatăl vostru ştie că aveţi nevoie de ele.

31 O nly aim at and strive for and seek His kingdom, and all these things shall be supplied to you also.

Căutaţi în schimb Împărăţia Lui şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.

32 D o not be seized with alarm and struck with fear, little flock, for it is your Father’s good pleasure to give you the kingdom!

Nu te teme, turmă mică, pentru că Tatălui vostru Îi face plăcere să vă dea Împărăţia!

33 S ell what you possess and give donations to the poor; provide yourselves with purses and handbags that do not grow old, an unfailing and inexhaustible treasure in the heavens, where no thief comes near and no moth destroys.

Vindeţi-vă bunurile şi daţi milostenie. Faceţi-vă rost de pungi care nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri, unde nu se apropie nici un hoţ şi unde n-o distruge nici o molie.

34 F or where your treasure is, there will your heart be also.

Căci acolo unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră! Îndemn la veghere

35 K eep your loins girded and your lamps burning,

Coapsele să vă fie încinse şi lămpile aprinse,

36 A nd be like men who are waiting for their master to return home from the marriage feast, so that when he returns from the wedding and comes and knocks, they may open to him immediately.

întocmai ca acelor oameni care îşi aşteaptă stăpânul să se întoarcă de la nuntă, ca să-i deschidă imediat, atunci când va veni şi va bate la uşă.

37 B lessed (happy, fortunate, and to be envied) are those servants whom the master finds awake and alert and watching when he comes. Truly I say to you, he will gird himself and have them recline at table and will come and serve them!

Ferice de sclavii aceia pe care stăpânul, la venirea lui, îi va găsi veghind! Adevărat vă spun că el se va încinge, îi va pune să se aşeze la masă şi se va apropia să le slujească!

38 I f he comes in the second watch (before midnight) or the third watch (after midnight), and finds them so, blessed (happy, fortunate, and to be envied) are those servants!

Fie că vine la a doua strajă din noapte, fie că vine la a treia strajă, fericiţi sunt aceia pe care-i va găsi astfel!

39 B ut of this be assured: if the householder had known at what time the burglar was coming, he would have been awake and alert and watching and would not have permitted his house to be dug through and broken into.

Să ştiţi că, dacă stăpânul casei ar şti la ce oră vine hoţul, (ar veghea şi) n-ar lăsa să i se spargă casa.

40 Y ou also must be ready, for the Son of Man is coming at an hour and a moment when you do not anticipate it.

Deci, fiţi pregătiţi şi voi, pentru că Fiul Omului va veni în ceasul în care nu vă aşteptaţi!“ Sclavul credincios şi înţelept

41 P eter said, Lord, are You telling this parable for us, or for all alike?

Petru L-a întrebat: – Doamne, pentru noi spui pilda aceasta sau pentru toţi?

42 A nd the Lord said, Who then is that faithful steward, the wise man whom his master will set over those in his household service to supply them their allowance of food at the appointed time?

Domnul a răspuns: – Cine este deci administratorul credincios şi înţelept pe care stăpânul îl va pune responsabil peste ceilalţi slujitori ai săi, ca să le dea partea de hrană la timp?

43 B lessed (happy and to be envied) is that servant whom his master finds so doing when he arrives.

Ferice de sclavul acela pe care stăpânul, la venirea lui, îl va găsi făcând aşa!

44 T ruly I tell you, he will set him in charge over all his possessions.

Adevărat vă spun că îl va pune responsabil peste toate bunurile sale!

45 B ut if that servant says in his heart, My master is late in coming, and begins to strike the menservants and the maids and to eat and drink and get drunk,

Dar dacă sclavul acela îşi zice în inima lui: „Stăpânul meu întârzie să vină!“ şi începe să bată pe slujitori şi pe slujnice, să mănânce, să bea şi să se îmbete,

46 T he master of that servant will come on a day when he does not expect him and at an hour of which he does not know, and will punish him and cut him off and assign his lot with the unfaithful.

stăpânul acelui sclav va veni într-o zi în care el nu se aşteaptă şi la o oră pe care nu o ştie. El îl va tăia în două şi-i va stabili partea la un loc cu necredincioşii.

47 A nd that servant who knew his master’s will but did not get ready or act as he would wish him to act shall be beaten with many.

Sclavul acela, care ştie voia stăpânului său şi nu se pregăteşte sau nu face potrivit cu voia acestuia, va fi bătut cu multe lovituri.

48 B ut he who did not know and did things worthy of a beating shall be beaten with few. For everyone to whom much is given, of him shall much be required; and of him to whom men entrust much, they will require and demand all the more.

Iar cel ce nu ştie, însă face lucruri vrednice de lovituri, va fi bătut cu mai puţine lovituri. Cui i s-a dat mult, i se va cere mult, iar cui i s-a încredinţat mult, i se va cere şi mai mult. Nu pacea, ci dezbinarea

49 I have come to cast fire upon the earth, and how I wish that it were already kindled!

Eu am venit să arunc foc pe pământ şi cât aş vrea ca focul să fi fost deja aprins!

50 I have a baptism with which to be baptized, and how greatly and sorely I am urged on (impelled, constrained) until it is accomplished!

Am un botez cu care trebuie să fiu botezat şi cât de apăsat sunt până este îndeplinit!

51 D o you suppose that I have come to give peace upon earth? No, I say to you, but rather division;

Credeţi că am venit să aduc pace pe pământ? Vă spun că nu, ci mai degrabă dezbinare.

52 F or from now on in one house there will be five divided, three against two and two against three.

Căci, de acum înainte, din cinci care vor fi într-o casă, trei vor fi dezbinaţi împotriva a doi şi doi împotriva a trei.

53 T hey will be divided, father against son and son against father, mother against daughter and daughter against mother, mother-in-law against her daughter-in-law and daughter-in-law against her mother-in-law.

Tatăl va fi dezbinat împotriva fiului şi fiul împotriva tatălui, mama împotriva fiicei şi fiica împotriva mamei, soacra împotriva nurorii ei şi nora împotriva soacrei. Înţelegând vremurile

54 H e also said to the crowds of people, When you see a cloud rising in the west, at once you say, It is going to rain! And so it does.

Apoi le-a mai zis mulţimilor: „Când vedeţi un nor ridicându-se la apus, ziceţi imediat: «Vine ploaia!» şi aşa se întâmplă.

55 A nd when a south wind is blowing, you say, There will be severe heat! And it occurs.

Iar când vântul suflă din sud, ziceţi: «Va fi arşiţă!» şi aşa se întâmplă.

56 Y ou playactors (hypocrites)! You know how to discern and interpret and prove the looks of the earth and sky; but how is it that you do not know how to discern and interpret and apply the proof to this present time?

Ipocriţilor! Înfăţişarea cerului şi a pământului ştiţi s-o deosebiţi, dar perioada aceasta cum de n-o deosebiţi?

57 A nd why do you not judge what is just and personally decide what is right?

Şi de ce nu judecaţi voi înşivă ce este drept?

58 T hen as you go with your accuser before a magistrate, on the way make a diligent effort to settle and be quit (free) of him, lest he drag you to the judge, and the judge turn you over to the officer, and the officer put you in prison.

În timp ce te duci cu acuzatorul tău la magistrat, dă-ţi silinţa, pe drum, să te împaci cu el, ca nu cumva să te târască înaintea judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna ofiţerului, iar ofiţerul să te arunce în închisoare!

59 I tell you, you will never get out until you have paid the very last cent.

Îţi spun că nu vei ieşi de acolo până când nu vei fi plătit şi ultimul lepton!“