1 I n the meanwhile, when so many thousands of the people had gathered that they were trampling on one another, Jesus commenced by saying primarily to His disciples, Be on your guard against the leaven (ferment) of the Pharisees, which is hypocrisy.

În vremea aceea, cînd se strînseseră noroadele cu miile, aşa că se călcau unii pe alţii, Isus a început să spună ucenicilor Săi:,, Mai întîi de toate, păziţi-vă de aluatul Fariseilor, care este făţărnicia.

2 N othing is covered up that it will not be revealed, or hidden that it will not be known.

Nu este nimic acoperit, care nu va fi descoperit, nici ascuns, care nu va fi cunoscut.

3 W hatever you have spoken in the darkness shall be heard and listened to in the light, and what you have whispered in ears and behind closed doors will be proclaimed upon the housetops.

De aceea, orice aţi spus la întunerec, va fi auzit la lumină; şi orice aţi grăit la ureche, în odăiţe, va fi vestit de pe acoperişul caselor.

4 I tell you, My friends, do not dread and be afraid of those who kill the body and after that have nothing more that they can do.

Vă spun vouă, prietenii Mei: Să nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, şi după aceea nu mai pot face nimic.

5 B ut I will warn you whom you should fear: fear Him Who, after killing, has power to hurl into hell (Gehenna); yes, I say to you, fear Him!

Am să vă arăt de cine să vă temeţi. Temeţi-vă de Acela care, după ce a ucis, are puterea să arunce în gheenă; da, vă spun, de El să vă temeţi.

6 A re not five sparrows sold for two pennies? And not one of them is forgotten or uncared for in the presence of God.

Nu se vînd oare cinci vrăbii cu doi bani? Totuş, niciuna din ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu.

7 B ut the very hairs of your head are all numbered. Do not be struck with fear or seized with alarm; you are of greater worth than many of sparrows.

Şi chiar perii din cap, toţi vă sînt număraţi. Deci să nu vă temeţi: voi sînteţi mai de preţ decît multe vrăbii.

8 A nd I tell you, Whoever declares openly and confesses that he is My worshiper and acknowledges Me before men, the Son of Man also will declare and confess and acknowledge him before the angels of God.

Eu vă spun: pe orişicine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl va mărturisi şi Fiul omului înaintea îngerilor lui Dumnezeu;

9 B ut he who disowns and denies and rejects and refuses to acknowledge Me before men will be disowned and denied and rejected and refused acknowledgement in the presence of the angels of God.

dar cine se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, va fi lepădat şi el înaintea îngerilor lui Dumnezeu.

10 A nd everyone who makes a statement or speaks a word against the Son of Man, it will be forgiven him; but he who blasphemes against the Holy Spirit '> intentionally comes short of the reverence due the Holy Spirit], it will not be forgiven him.

Şi orişicui va vorbi împotriva Fiului omului, i se va ierta; dar oricui va huli împotriva Duhului Sfînt, nu i se va ierta.

11 A nd when they bring you before the synagogues and the magistrates and the authorities, do not be anxious how you shall reply in defense or what you are to say.

Cînd vă vor duce înaintea sinagogilor, înaintea dregătorilor, şi înaintea stăpînirilor, să nu vă îngrijoraţi, cum veţi răspunde pentru apărarea voastră, nici ce veţi vorbi;

12 F or the Holy Spirit will teach you in that very hour and moment what ought to say.

căci Duhul Sfînt vă va învăţa chiar în ceasul acela ce va trebui să vorbiţi.``

13 S omeone from the crowd said to Him, Master, order my brother to divide the inheritance and share it with me.

Unul din mulţime a zis lui Isus:,,Învăţătorule, spune fratelui meu să împartă cu mine moştenirea noastră.``

14 B ut He told him, Man, who has appointed Me a judge or umpire and divider over you?

Omule``, i -a răspuns Isus,,, cine M'a pus pe Mine judecător sau împărţitor peste voi?``

15 A nd He said to them, Guard yourselves and keep free from all covetousness (the immoderate desire for wealth, the greedy longing to have more); for a man’s life does not consist in and is not derived from possessing overflowing abundance or that which is over and above his needs.

Apoi le -a zis:,, Vedeţi şi păziţi-vă de orice fel de lăcomie de bani; căci viaţa cuiva nu stă în belşugul avuţiei lui.``

16 T hen He told them a parable, saying, The land of a rich man was fertile and yielded plentifully.

Şi le -a spus pilda aceasta:,,Ţarina unui om bogat rodise mult.

17 A nd he considered and debated within himself, What shall I do? I have no place to gather together my harvest.

Şi el se gîndea în sine, şi zicea:, Ce voi face? Fiindcă nu mai am loc unde să-mi strîng rodurile.`

18 A nd he said, I will do this: I will pull down my storehouses and build larger ones, and there I will store all my grain or produce and my goods.

Iată`, a zis el,, ce voi face: îmi voi strica grînarele, şi voi zidi altele mai mari; acolo voi strînge toate rodurile şi toate bunătăţile mele;

19 A nd I will say to my soul, Soul, you have many good things laid up, for many years. Take your ease; eat, drink, and enjoy yourself merrily.

şi voi zice sufletului meu:, Suflete, ai multe bunătăţi strînse pentru mulţi ani; odihneşte-te, mănîncă, bea şi veseleşte-te!`

20 B ut God said to him, You fool! This very night they will demand your soul of you; and all the things that you have prepared, whose will they be?

Dar Dumnezeu i -a zis:, Nebunule! Chiar în noaptea aceasta ţi se va cere înapoi sufletul; şi lucrurile, pe cari le-ai pregătit, ale cui vor fi?`

21 S o it is with the one who continues to lay up and hoard possessions for himself and is not rich to God.

Tot aşa este şi cu cel ce îşi adună comori pentru el, şi nu se îmbogăţeşte faţă de Dumnezeu.``

22 A nd said to His disciples, Therefore I tell you, do not be anxious and troubled about your life, as to what you will eat; or about your body, as to what you will wear.

Isus a zis apoi ucenicilor săi:,, De aceea vă spun: Nu vă îngrijoraţi, cu privire la viaţa voastră, gîndindu-vă ce veţi mînca, nici cu privire la trupul vostru, gîndindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca.

23 F or life is more than food, and the body than clothes.

Viaţa este mai mult de cît hrana, şi trupul mai mult de cît îmbrăcămintea.

24 O bserve and consider the ravens; for they neither sow nor reap, they have neither storehouse nor barn; and God feeds them. Of how much more worth are you than the birds!

Uitaţi-vă cu băgare de seamă la corbi: ei nu samănă, nici nu seceră, n'au nici cămară, nici grînar: şi totuş Dumnezeu îi hrăneşte. Cu cît mai de preţ sînteţi voi decît păsările!

25 A nd which of you by being overly anxious and troubled with cares can add a cubit to his stature or a moment of time to his age ?

Şi apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorîndu-se, poate să adauge un cot la lungimea vieţii lui?

26 I f then you are not able to do such a little thing as that, why are you anxious and troubled with cares about the rest?

Deci, dacă nu puteţi face nici cel mai mic lucru, pentruce vă mai îngrijoraţi de celelalte?

27 C onsider the lilies, how they grow. They neither toil nor spin nor weave; yet I tell you, even Solomon in all his glory (his splendor and magnificence) was not arrayed like one of these.

Uitaţi-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii: ei nu torc, nici nu ţes: totuş vă spun că nici Solomon, în toată slava lui, n'a fost îmbrăcat ca unul din ei.

28 B ut if God so clothes the grass in the field, which is alive today, and tomorrow is thrown into the furnace, how much more will He clothe you, O you of little faith?

Dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba, care astăzi este pe cîmp, iar mîne va fi aruncată în cuptor, cu cît mai mult vă va îmbrăca El pe voi, puţin credincioşilor?

29 A nd you, do not seek what you are to eat and what you are to drink; nor be of anxious (troubled) mind '> unsettled, excited, worried, and in suspense];

Să nu căutaţi ce veţi mînca sau ce veţi bea, şi nu vă frămîntaţi mintea.

30 F or all the pagan world is seeking these things, and your Father knows that you need them.

Căci toate aceste lucruri Neamurile lumii le caută. Tatăl vostru ştie că aveţi trebuinţă de ele.

31 O nly aim at and strive for and seek His kingdom, and all these things shall be supplied to you also.

Căutaţi mai întîi Împărăţia lui Dumnezeu, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.

32 D o not be seized with alarm and struck with fear, little flock, for it is your Father’s good pleasure to give you the kingdom!

Nu te teme, turmă mică; pentrucă Tatăl vostru vă dă cu plăcere Împărăţia.

33 S ell what you possess and give donations to the poor; provide yourselves with purses and handbags that do not grow old, an unfailing and inexhaustible treasure in the heavens, where no thief comes near and no moth destroys.

Vindeţi ce aveţi şi daţi milostenie. Faceţi-vă rost de pungi, cari nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri, unde nu se apropie hoţul, şi unde nu roade molia.

34 F or where your treasure is, there will your heart be also.

Căci unde este comoara voastră, acolo este şi inima voastră.

35 K eep your loins girded and your lamps burning,

Mijlocul să vă fie încins, şi făcliile aprinse.

36 A nd be like men who are waiting for their master to return home from the marriage feast, so that when he returns from the wedding and comes and knocks, they may open to him immediately.

Şi să fiţi ca nişte oameni, cari aşteaptă pe stăpînul lor să se întoarcă dela nuntă, ca să -i deschidă îndată, cînd va veni şi va bate la uşă.

37 B lessed (happy, fortunate, and to be envied) are those servants whom the master finds awake and alert and watching when he comes. Truly I say to you, he will gird himself and have them recline at table and will come and serve them!

Ferice de robii aceia, pe cari stăpînul îi va găsi veghind la venirea lui! Adevărat vă spun, că el se va încinge, îi va pune să şadă la masă, şi se va apropia să le slujească.

38 I f he comes in the second watch (before midnight) or the third watch (after midnight), and finds them so, blessed (happy, fortunate, and to be envied) are those servants!

Fie că vine la a doua strajă din noapte, fie că vine la a treia strajă, ferice de robii aceia, dacă -i va găsi veghind!

39 B ut of this be assured: if the householder had known at what time the burglar was coming, he would have been awake and alert and watching and would not have permitted his house to be dug through and broken into.

Să ştiţi bine că, dacă ar şti stăpînul casei la ce ceas va veni hoţul, ar veghea, şi n'ar lăsa să -i spargă casa.

40 Y ou also must be ready, for the Son of Man is coming at an hour and a moment when you do not anticipate it.

Şi voi dar fiţi gata, căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu vă gîndiţi.``

41 P eter said, Lord, are You telling this parable for us, or for all alike?

Doamne``, I -a zis Petru,,, pentru noi spui pilda aceasta sau pentru toţi?``

42 A nd the Lord said, Who then is that faithful steward, the wise man whom his master will set over those in his household service to supply them their allowance of food at the appointed time?

Şi Domnul a zis:,, Cine este ispravnicul credincios şi înţelept, pe care -l va pune stăpînul său peste slugile sale, ca să le dea partea lor de hrană la vremea potrivită?

43 B lessed (happy and to be envied) is that servant whom his master finds so doing when he arrives.

Ferice de robul acela, pe care stăpînul, la venirea lui, îl va găsi făcînd aşa!

44 T ruly I tell you, he will set him in charge over all his possessions.

Adevărat vă spun, că îl va pune peste toată avuţia sa.

45 B ut if that servant says in his heart, My master is late in coming, and begins to strike the menservants and the maids and to eat and drink and get drunk,

Dar dacă robul acela zice în inima lui:, Stăpînul meu zăboveşte să vină`; dacă va începe să bată pe slugi şi pe slujnice, să mănînce, să bea şi să se îmbete,

46 T he master of that servant will come on a day when he does not expect him and at an hour of which he does not know, and will punish him and cut him off and assign his lot with the unfaithful.

stăpînul robului aceluia va veni în ziua în care el nu se aşteaptă, şi în ceasul în care nu ştie, şi -l va tăia în bucăţi; şi soarta lui va fi soarta celor necredincioşi în lucrul încredinţat lor.

47 A nd that servant who knew his master’s will but did not get ready or act as he would wish him to act shall be beaten with many.

Robul acela, care a ştiut voia stăpînului său, şi nu s'a pregătit deloc, şi n'a lucrat după voia lui, va fi bătut cu multe lovituri.

48 B ut he who did not know and did things worthy of a beating shall be beaten with few. For everyone to whom much is given, of him shall much be required; and of him to whom men entrust much, they will require and demand all the more.

Dar cine n'a ştiut -o, şi a făcut lucruri vrednice de lovituri, va fi bătut cu puţine lovituri. Cui i s'a dat mult, i se va cere mult; şi cui i s'a încredinţat mult, i se va cere mai mult.

49 I have come to cast fire upon the earth, and how I wish that it were already kindled!

Eu am venit să arunc un foc pe pămînt. Şi ce vreau decît să fie aprins chiar acum!

50 I have a baptism with which to be baptized, and how greatly and sorely I am urged on (impelled, constrained) until it is accomplished!

Am un botez cu care trebuie să fiu botezat, şi cît de mult doresc să se îndeplinească!

51 D o you suppose that I have come to give peace upon earth? No, I say to you, but rather division;

Credeţi că am venit să aduc pace pe pămînt? Eu vă spun: nu; ci mai degrabă desbinare.

52 F or from now on in one house there will be five divided, three against two and two against three.

Căci, de acum înainte, din cinci, cari vor fi într'o casă, trei vor fi desbinaţi împotriva a doi, şi doi împotriva a trei.

53 T hey will be divided, father against son and son against father, mother against daughter and daughter against mother, mother-in-law against her daughter-in-law and daughter-in-law against her mother-in-law.

Tatăl va fi desbinat împotriva fiului, şi fiul împotriva tatălui; mama împotriva fiicei, şi fiica împotriva mamei; soacra împotriva norei, şi nora împotriva soacrei.``

54 H e also said to the crowds of people, When you see a cloud rising in the west, at once you say, It is going to rain! And so it does.

El a mai zis noroadelor:,, Cînd vedeţi un nor ridicîndu-se la apus, îndată ziceţi:, Vine ploaia.` Şi aşa se întîmplă.

55 A nd when a south wind is blowing, you say, There will be severe heat! And it occurs.

Şi cînd vedeţi suflînd vîntul dela miazăzi, ziceţi:, Are să fie zăduf.` Şi aşa se întîmplă.

56 Y ou playactors (hypocrites)! You know how to discern and interpret and prove the looks of the earth and sky; but how is it that you do not know how to discern and interpret and apply the proof to this present time?

Făţarnicilor, faţa pămîntului şi a cerului ştiţi s'o deosebiţi: vremea aceasta cum de n'o deosebiţi?

57 A nd why do you not judge what is just and personally decide what is right?

Şi pentruce nu judecaţi şi voi singuri ce este drept?

58 T hen as you go with your accuser before a magistrate, on the way make a diligent effort to settle and be quit (free) of him, lest he drag you to the judge, and the judge turn you over to the officer, and the officer put you in prison.

Cînd te duci cu pîrîşul tău înaintea judecătorului, pe drum caută să scapi de el; ca nu cumva să te tîrască înaintea judecătorului, judecătorul să te dea pe mîna temnicerului, şi temnicerul să te arunce în temniţă.

59 I tell you, you will never get out until you have paid the very last cent.

Îţi spun că nu vei ieşi de acolo, pînă nu vei plăti şi cel mai de pe urmă bănuţ.``