1 W hen Solomon finished the building of the Lord’s house and the king’s house, and all he desired and was pleased to do,

După ce Solomon a terminat de zidit Casa Domnului, palatul regelui şi tot ceea ce-şi dorise să facă,

2 T he Lord appeared to Solomon the second time, as He had appeared to him at Gibeon.

Domnul i S-a arătat a doua oară, tot aşa cum i Se arătase la Ghivon.

3 T he Lord told him, I have heard your prayer and supplication which you have made before Me; I have hallowed this house which you have built, and I have put My Name there forever. My eyes and My heart shall be there perpetually.

Domnul i-a zis: „Ţi-am ascultat rugăciunea şi cererea pe care Mi-ai făcut-o; am sfinţit această Casă pe care ai zidit-o, punându-Mi Numele acolo pentru totdeauna. Ochii şi inima Mea vor fi acolo în toate zilele.

4 A nd if you will walk before Me, as David your father walked, in integrity of heart and uprightness, doing according to all that I have commanded you, keeping My statutes and My precepts,

Cât despre tine, dacă vei umbla înaintea Mea aşa cum a umblat tatăl tău, David, în curăţie de inimă şi în dreptate, împlinind tot ce ţi-am poruncit şi păzind legile şi hotărârile Mele,

5 T hen I will establish your royal throne over Israel forever, as I promised David your father, saying, There shall not fail you a man upon the throne of Israel.

voi întări pe vecie tronul domniei tale peste Israel, aşa cum i-am promis tatălui tău, David, atunci când am spus: «Nu vei fi lipsit niciodată de un urmaş la tronul lui Israel!»

6 B ut if you turn away from following Me, you or your children, and will not keep My commandments and My statutes which I have set before you but go and serve other gods and worship them,

Dar dacă voi sau urmaşii voştri vă veţi întoarce de la Mine, dacă nu veţi păzi poruncile şi legile pe care vi le-am dat, dacă vă veţi depărta, dacă veţi sluji altor dumnezei şi vă veţi închina înaintea lor,

7 T hen I will cut off Israel from the land I have given them, and this house I have hallowed for My Name (renown) I will cast from My sight. And Israel shall be a proverb and a byword among all the peoples.

atunci îl voi îndepărta pe Israel din ţara pe care i-am dat-o şi voi lepăda dinaintea Mea Casa pe care am sfinţit-o pentru Numele Meu, iar Israel va ajunge de pomină şi de batjocură printre toate popoarele.

8 T his house shall become a heap of ruins; every passerby shall be astonished and shall hiss and say, Why has the Lord done thus to this land and to this house?

Şi oricât de impunătoare este această Casă acum, toţi cei care vor trece pe lângă ea se vor îngrozi, vor fluiera şi vor întreba: «De ce a făcut Domnul astfel acestei ţări şi acestei Case?»

9 T hen they will answer, Because they forsook the Lord their God, Who brought their fathers out of the land of Egypt, and have laid hold of other gods and have worshiped and served them; therefore the Lord has brought on them all this evil.

Atunci li se va răspunde: «Pentru că L-au părăsit pe Domnul, Dumnezeul lor, Cel Care i-a scos pe strămoşii lor din ţara Egiptului, şi pentru că s-au alipit de alţi dumnezei, s-au închinat înaintea lor şi le-au slujit, de aceea a adus Domnul peste ei toată această nenorocire.»“ Alte realizări ale lui Solomon

10 A t the end of twenty years, in which Solomon had built the two houses, the Lord’s house and the king’s house,

La sfârşitul celor douăzeci de ani, timp în care Solomon zidise cele două clădiri – Casa Domnului şi palatul regelui –

11 F or which Hiram king of Tyre had furnished Solomon with as much cedar and cypress timber and gold as he desired, King Solomon gave Hiram twenty cities in the land of Galilee.

(Hiram, regele Tirului, îi dăduse lui Solomon lemne de cedru şi de chiparos şi aur cât a dorit), regele Solomon i-a dat lui Hiram douăzeci de cetăţi în ţara Galileii.

12 A nd Hiram came from Tyre to see the cities which Solomon had given him, and they did not please him.

Hiram a ieşit din Tir să vadă cetăţile pe care i le-a dat Solomon, dar nu i-au plăcut.

13 H e said, What are these cities worth which you have given me, my brother? So they are called the Cabul Land to this day.

Atunci a zis: „Ce fel de cetăţi mi-ai dat, frate?“ Şi le-a numit ţara Cabul, nume pe care îl poartă şi astăzi.

14 A nd Hiram sent to the king 120 talents of gold.

Hiram îi trimisese regelui Solomon o sută douăzeci de talanţi de aur.

15 T his is the account of the levy which King Solomon raised to build the house of the Lord, his own house, the Millo, the wall of Jerusalem, Hazor, Megiddo, and Gezer.

Aşa au stat lucrurile cu privire la oamenii de corvoadă pe care i-a folosit regele Solomon pentru a zidi Casa Domnului, palatul său, Milo, zidul Ierusalimului şi cetăţile Haţor, Meghido şi Ghezer.

16 F or Pharaoh king of Egypt had gone up and taken Gezer, burned it with fire, slew the Canaanites who dwelt in the city, and had given it as dowry to his daughter, Solomon’s wife.

Faraonul Egiptului se dusese, capturase Ghezerul şi-i dăduse foc. Îi omorâse pe canaaniţii din cetate şi i-o dăduse ca zestre fiicei sale, soţia lui Solomon.

17 S o Solomon rebuilt Gezer and Lower Beth-horon,

Solomon a rezidit cetăţile Ghezer, Bet-Horonul de Jos,

18 B aalath and Tamar (Tadmor) in the wilderness, in the land of Judah,

Baalat şi Tadmor în pustie, în interiorul ţării,

19 A nd all the store cities which Solomon had and cities for his chariots and cities for his horsemen, and whatever Solomon desired to build for his pleasure in Jerusalem, in Lebanon, and in all the land of his dominion.

precum şi toate cetăţile pentru provizii, pe care Solomon le avea, cetăţile pentru care şi cetăţile pentru cavalerie, şi tot ceea ce a dorit Solomon să zidească în Ierusalim, în Liban şi în toată ţara aflată sub stăpânirea sa.

20 A s for all the people who were left of the Amorites, Hittites, Perizzites, Hivites, and Jebusites, who were not Israelites,

Iar pe toţi cei ce au mai rămas dintre amoriţi, hitiţi, periziţi, hiviţi şi iebusiţi – cei ce nu făceau parte din Israel –

21 T heir children who were left after them in the land, whom the Israelites were not able utterly to destroy, of them Solomon made a forced levy of slaves to this day.

adică dintre urmaşii acestora, care au rămas în ţară şi pe care israeliţii nu i-au putut nimici de tot, Solomon i-a folosit la muncă forţată şi aşa au rămas până astăzi.

22 B ut Solomon made no slaves of the Israelites; they were the soldiers, his officials, attendants, commanders, captains, chariot officers, and horsemen.

Dar Solomon nu i-a folosit pe israeliţi ca sclavi, căci aceştia îi slujeau ca ostaşi, slujitori, demnitari, ofiţeri şi conducători de care şi de cavalerie.

23 T hese were the chief officers over Solomon’s work, 550 who had charge of the people who did the work.

Căpeteniile puse să supravegheze lucrarea lui Solomon şi poporul care o făcea, erau în număr de cinci sute cincizeci.

24 B ut Pharaoh’s daughter came up out of the City of David to her house which Solomon had built for her; then he built the Millo.

Fiica lui Faraon s-a suit din Cetatea lui David, la palatul pe care Solomon îl zidise pentru ea. Atunci a zidit el Milo.

25 T hree times a year Solomon offered burnt offerings and peace offerings on the altar he built to the Lord, and he burned incense with them before the Lord. So he finished the house.

De trei ori pe an, Solomon aducea arderi de tot şi jertfe de pace pe altarul pe care-l zidise pentru Domnul şi ardea tămâie înaintea Domnului împreună cu jertfele. Astfel, el a terminat Casa.

26 A nd King Solomon made a fleet of ships in Ezion-geber, which is beside Eloth, on the shore of the Red Sea, in Edom.

Regele Solomon a construit şi nişte corăbii la Eţion-Gheber, care se află lângă Elat, în ţara Edomului, pe ţărmul Mării Roşii.

27 A nd Hiram sent with the fleet his servants, shipmen who had knowledge of the sea, with the servants of Solomon.

Hiram şi-a trimis slujitorii, marinari care cunoşteau marea, pentru a sluji împreună cu slujitorii lui Solomon.

28 T hey came to Ophir and got 420 talents of gold and brought it to King Solomon.

Ei s-au dus la Ofir şi au luat de acolo patru sute douăzeci de talanţi de aur, pe care i-au adus apoi regelui Solomon.