1 B ut the Israelites did evil in the sight of the Lord, and the Lord gave them into the hand of Midian for seven years.

Israeliţii au făcut din nou ce este rău în ochii Domnului şi de aceea Domnul i-a dat pe mâna lui Midian timp de şapte ani.

2 A nd the hand of Midian prevailed against Israel. Because of Midian the Israelites made themselves the dens which are in the mountains and the caves and the strongholds.

Midianiţii i-au asuprit cu putere pe israeliţi. Din cauza lor, israeliţii şi-au făcut grote în munţi, peşteri şi fortăreţe.

3 F or whenever Israel had sown their seed, the Midianites and the Amalekites and the people of the east came up against them.

Ori de câte ori semăna Israel, midianiţii împreună cu amalekiţii şi popoarele din răsărit porneau împotriva lui.

4 T hey would encamp against them and destroy the crops as far as Gaza and leave no nourishment for Israel, and no ox or sheep or donkey.

Ei îi invadau ţara şi distrugeau roadele pământului până aproape de Gaza. Nu lăsau în Israel nici hrană, nici oi, nici boi şi nici măgari,

5 F or they came up with their cattle and their tents, and they came like locusts for multitude; both they and their camels could not be counted. So they wasted the land as they entered it.

căci ei veneau cu vitele şi corturile lor, sosind ca o mulţime de lăcuste. Ei şi cămilele lor erau fără număr şi intrau în ţară ca s-o distrugă.

6 A nd Israel was greatly impoverished because of the Midianites, and the Israelites cried to the Lord.

Israel decăzuse foarte mult din cauza midianiţilor. Atunci israeliţii au strigat către Domnul.

7 A nd when they cried to the Lord because of Midian,

Când au strigat israeliţii către Domnul din cauza lui Midian,

8 T he Lord sent a prophet to the Israelites, who said to them, Thus says the Lord, the God of Israel, I brought you up from Egypt and brought you forth out of the house of bondage.

Domnul le-a trimis un profet care le-a zis: „Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Eu v-am scos din Egipt, Eu v-am smuls din casa sclaviei

9 A nd I delivered you out of the hand of the Egyptians and out of the hand of all who oppressed you, and drove them out from before you and gave you their land.

şi v-am eliberat din mâna egiptenilor şi din mâna tuturor celor ce vă asupreau! I-am izgonit dinaintea voastră şi v-am dat vouă ţara lor!

10 A nd I said to you, I am the Lord your God; fear not the gods of the Amorites, in whose land you dwell. But you have not obeyed My voice.

V-am poruncit atunci că Domnul este Dumnezeul vostru şi de aceea să nu vă temeţi de zeii amoriţilor în a căror ţară locuiţi. Dar voi n-aţi ascultat de glasul Meu.»“ Chemarea lui Ghedeon

11 N ow the Angel of the Lord came and sat under the oak (terebinth) at Ophrah, which belonged to Joash the Abiezrite, and his son Gideon was beating wheat in the winepress to hide it from the Midianites.

După aceea a venit Îngerul Domnului şi S-a aşezat sub terebintul din Ofra, care era al abiezritului Ioaş. Fiul său, Ghedeon, treiera grâul în teasc, ca să-l ascundă de midianiţi.

12 A nd the Angel of the Lord appeared to him and said to him, The Lord is with you, you mighty man of courage.

Îngerul Domnului i S-a arătat şi i-a zis: – Domnul este cu tine, războinic viteaz!

13 A nd Gideon said to him, O sir, if the Lord is with us, why is all this befallen us? And where are all His wondrous works of which our fathers told us, saying, Did not the Lord bring us up from Egypt? But now the Lord has forsaken us and given us into the hand of Midian.

Ghedeon I-a răspuns: – Nu te supăra, domnule, dar dacă Domnul este cu noi atunci de ce ni s-au întâmplat toate acestea? Şi unde sunt toate minunile pe care ni le-au istorisit părinţii noştri când ziceau: „Nu ne-a scos Domnul din Egipt?“ Dar acum Domnul ne-a părăsit şi ne-a dat în mâna midianiţilor.

14 T he Lord turned to him and said, Go in this your might, and you shall save Israel from the hand of Midian. Have I not sent you?

Domnul S-a întors spre el şi i-a zis: – Du-te cu puterea aceasta pe care o ai şi eliberează Israelul din mâna midianiţilor! Oare nu te trimit Eu?

15 G ideon said to Him, Oh Lord, how can I deliver Israel? Behold, my clan is the poorest in Manasseh, and I am the least in my father’s house.

El I-a răspuns: – Iartă-mă, Stăpâne, dar cum să eliberez eu pe Israel? Iată că familia mea este cea mai mică în Manase, iar eu sunt cel mai tânăr în familia tatălui meu!

16 T he Lord said to him, Surely I will be with you, and you shall smite the Midianites as one man.

Atunci Domnul i-a zis: – Vei învinge pe Midian ca pe un singur om, pentru că Eu voi fi cu tine!

17 G ideon said to Him, If now I have found favor in Your sight, then show me a sign that it is You Who talks with me.

El I-a răspuns: – Te rog, dacă tot am găsit bunăvoinţă la Tine, atunci înfăptuieşte un semn pentru mine ca să ştiu că într-adevăr Tu eşti Cel Ce vorbeşti cu mine!

18 D o not leave here, I pray You, until I return to You and bring my offering and set it before You. And He said, I will wait until you return.

Te mai rog, nu Te depărta de aici până ce nu mă voi întoarce la Tine ca să-Ţi aduc darul meu şi să Ţi-l ofer! – Voi rămâne până te vei întoarce! i-a zis El.

19 T hen Gideon went in and prepared a kid and unleavened cakes of an ephah of flour. The meat he put in a basket and the broth in a pot, and brought them to Him under the oak and presented them.

Ghedeon a intrat, a gătit un ied, iar dintr-o efă de făină a făcut azime. Carnea iedului a pus-o într-un coş, iar zeama într-un vas; apoi s-a dus înspre El, sub terebint şi I le-a oferit.

20 A nd the Angel of God said to him, Take the meat and unleavened cakes and lay them on this rock and pour the broth over them. And he did so.

Îngerul Domnului i-a zis: – Ia carnea şi azimele şi pune-le pe stânca aceasta, iar zeama vars-o! El a făcut aşa.

21 T hen the Angel of the Lord reached out the tip of the staff that was in His hand, and touched the meat and the unleavened cakes, and there flared up fire from the rock and consumed the meat and the unleavened cakes. Then the Angel of the Lord vanished from his sight.

Îngerul Domnului a întins toiagul care era în mâna Lui şi a atins cu vârful carnea şi azimele. În acel moment a ieşit foc din stâncă, care a mistuit carnea şi azimele. Apoi Îngerul Domnului S-a făcut nevăzut.

22 A nd when Gideon perceived that He was the Angel of the Lord, Gideon said, Alas, O Lord God! For now I have seen the Angel of the Lord face to face!

Atunci Ghedeon şi-a dat seama că fusese Îngerul Domnului şi a zis: – Vai de mine, Stăpâne Doamne! Am văzut pe Îngerul Domnului faţă în faţă!

23 T he Lord said to him, Peace be to you, do not fear; you shall not die.

Dar Domnul i-a răspuns: – Pace ţie! Să nu-ţi fie frică, căci nu vei muri!

24 T hen Gideon built an altar there to the Lord and called it, The Lord is Peace. To this day it still stands in Ophrah, which belongs to the Abiezrites.

Ghedeon a zidit acolo un altar Domnului şi l-a numit „ Domnul este pace“. Altarul mai este încă şi astăzi în Ofra, care aparţine abiezriţilor. Ghedeon distruge altarul lui Baal

25 T hat night the Lord said to Gideon, Take your father’s bull, the second bull seven years old, and pull down the altar of Baal that your father has and cut down the Asherah that is beside it;

În aceeaşi noapte Domnul i-a zis: – Ia cel de-al doilea bou tânăr al tatălui tău, boul care are şapte ani! Dărâmă altarul închinat de tatăl tău lui Baal şi taie stâlpul Aşerei care este lângă el.

26 A nd build an altar to the Lord your God on top of this stronghold with stones laid in proper order. Then take the second bull and offer a burnt sacrifice with the wood of the Asherah which you shall cut down.

Zideşte apoi un altar potrivit Domnului, Dumnezeul tău, pe vârful acestei înălţimi, ia boul şi adu o ardere de tot, folosind stâlpul Aşerei pe care-l vei tăia!

27 T hen Gideon took ten men of his servants and did as the Lord had told him, but because he was too afraid of his father’s household and the men of the city to do it by day, he did it by night.

Ghedeon a luat zece oameni din slujitorii lui şi a făcut aşa cum îi poruncise Domnul, dar fiindcă i-a fost foarte frică de familia lui şi de oamenii din cetate, a făcut acest lucru noaptea, nu ziua.

28 A nd when the men of the city arose early in the morning, behold, the altar of Baal was cast down, and the Asherah was cut down that was beside it, and the second bull was offered on the altar which had been built.

Când oamenii din cetate s-au sculat dis-de-dimineaţă, au observat că altarul lui Baal era dărâmat, stâlpul Aşerei, care fusese lângă el, era tăiat, iar boul fusese jertfit pe un altar nou.

29 A nd they said to one another, Who has done this thing? And when they searched and asked, they were told, Gideon son of Joash has done this thing.

Atunci s-au întrebat unii pe alţii: – Cine a făcut o asemenea faptă? După ce au întrebat şi au cercetat li s-a răspuns: – Ghedeon, fiul lui Ioaş, a făcut fapta aceasta!

30 T hen the men of the city commanded Joash, Bring out your son, that he may die, for he has pulled down the altar of Baal and cut down the Asherah beside it.

Oamenii din cetate i-au zis lui Ioaş: – Scoate-l afară pe fiul tău ca să moară, pentru că a dărâmat altarul lui Baal şi a tăiat stâlpul Aşerei de lângă el!

31 B ut Joash said to all who stood against him, Will you contend for Baal? Or will you save him? He who will contend for Baal, let him be put to death while it is still morning. If Baal is a god, let him contend for himself because one has pulled down his altar.

Ioaş le-a răspuns tuturor acelora care i-au stat împotrivă: – Oare voi trebuie să-i ţineţi partea? Voi trebuie să-l apăraţi? Cine îl va răzbuna pe Baal să fie ucis până dimineaţă! Dacă este dumnezeu, atunci să se apere singur din cauză că i-a fost dărâmat altarul!

32 T herefore on that day he called Gideon Jerubbaal, meaning, Let Baal contend against him, because he had pulled down his altar.

În ziua aceea au pus lui Ghedeon numele Ierub-Baal şi au zis: – Să se certe Baal cu el din cauză că i-a dărâmat altarul! Semnul cu lâna

33 T hen all the Midianites and the Amalekites and the people of the east came together and, crossing the Jordan, encamped in the Valley of Jezreel.

Toţi midianiţii, amalekiţii şi popoarele din răsărit s-au aliat, au traversat Iordanul şi şi-au aşezat tabăra în valea Izreel.

34 B ut the Spirit of the Lord clothed Gideon with Himself and took possession of him, and he blew a trumpet, and Abiezer was gathered to him.

Ghedeon a fost îmbrăcat cu Duhul Domnului şi a sunat din corn. Abiezer a fost chemat să meargă după el.

35 A nd he sent messengers throughout all Manasseh, and the Manassites were called to follow him; and he sent messengers to Asher, to Zebulun, and to Naphtali, and they came up to meet them.

A trimis soli prin tot teritoriul lui Manase şi manasiţii au fost chemaţi să-l însoţească. A trimis soli în Aşer, în Zabulon şi în Neftali şi ei au venit să-l susţină.

36 A nd Gideon said to God, If You will deliver Israel by my hand as You have said,

Atunci Ghedeon I-a zis lui Dumnezeu: „Dacă într-adevăr vrei să-l eliberezi pe Israel, folosindu-te de mine precum ai spus,

37 B ehold, I will put a fleece of wool on the threshing floor. If there is dew on the fleece only and it is dry on all the ground, then I shall know that You will deliver Israel by my hand, as You have said.

iată, voi pune o învelitoare de lână în ogor. Dacă roua va apărea doar pe lână şi tot pământul va rămâne uscat, atunci voi înţelege că vrei să eliberezi Israelul prin mine, precum ai spus!“

38 A nd it was so. When he rose early next morning and squeezed the dew out of the fleece, he wrung from it a bowlful of water.

Şi aşa s-a şi întâmplat. Când s-a sculat a doua zi dis-de-dimineaţă, a stors învelitoarea, şi din ea a curs rouă; a umplut cu apă un vas întreg.

39 A nd Gideon said to God, Let not your anger be kindled against me, and I will speak but this once. Let me make trial only this once with the fleece, I pray you; let it now be dry only upon the fleece and upon all the ground let there be dew.

Atunci Ghedeon I-a zis din nou lui Dumnezeu: „Să nu te aprinzi de mânie împotriva mea, dar voi mai vorbi încă o dată! Te rog, îngăduie-mi să mai încerc o dată semnul cu învelitoarea! Fă ca numai învelitoarea să rămână uscată şi tot pământul să se acopere cu rouă!“

40 A nd God did so that night, for it was dry on the fleece only, and there was dew on all the ground.

Şi Dumnezeu a făcut aşa în noaptea aceea: învelitoarea a rămas uscată, iar tot pământul s-a acoperit cu rouă.