1 D avid fled from Naioth in Ramah and came and said to Jonathan, What have I done? Of what am I guilty? What is my sin before your father, that he seeks my life?

David a fugit din Naiot, din Rama, a venit la Ionatan şi l-a întrebat: – Ce am făcut? Care este nelegiuirea mea şi cu ce am păcătuit împotriva tatălui tău de caută să-mi ia viaţa?

2 J onathan said, God forbid! You shall not die. My father does nothing great or small but what he tells me. And why should hide this thing from me? It is not so.

Ionatan i-a răspuns: – Nici vorbă! Nu vei muri! Tatăl meu nu face nici un lucru, nici mare, nici mic, fără să mi-l dezvăluie. Pentru ce ar ascunde tatăl meu tocmai lucrul acesta de mine? Nu poate fi adevărat.

3 B ut David replied, Your father certainly knows that I have found favor in your eyes, and he thinks, Let not Jonathan know this, lest he be grieved. But truly as the Lord lives and as your soul lives, there is but a step between me and death.

Dar David a jurat din nou, zicând: – Cu siguranţă că tatăl tău a ştiut că am găsit bunăvoinţă la tine şi s-a gândit: „Să nu ştie Ionatan lucrul acesta căci s-ar întrista.“ Însă, cu adevărat, viu este Domnul şi viu este sufletul tău că între mine şi moarte nu mai este decât un pas.

4 T hen Jonathan said to David, Whatever you desire, I will do for you.

– Voi face pentru tine tot ceea ce doreşti, i-a spus Ionatan lui David.

5 D avid said to Jonathan, Tomorrow is the New Moon, and I should not fail to sit at the table with the king; but let me go, that I may hide myself in the field till the third day at evening.

– Iată, mâine va fi lună nouă şi ar trebui să stau la masă împreună cu regele, i-a zis David. Dă-mi voie însă să plec şi să mă ascund în câmp până în seara zilei a treia.

6 I f your father misses me at all, then say, David earnestly asked leave of me that he might run to Bethlehem, his city, for there is a yearly sacrifice there for all the family.

Dacă tatăl tău va observa lipsa mea, să-i spui: „David m-a rugat să-i dau voie să dea o fugă până la Betleem, cetatea sa, deoarece acolo va fi adusă jertfa anuală pentru tot clanul.“

7 I f he says, All right, then it will be well with your servant; but if he is angry, then be sure that evil is determined by him.

Dacă va accepta, atunci va fi pace pentru slujitorul tău. Însă dacă se va aprinde de mânie atunci să ştii că a hotărât să-mi facă rău.

8 T herefore deal kindly with your servant, for you have brought into a covenant of the Lord with you. But if there is guilt in me, kill me yourself; for why should you bring me to your father?

În ceea ce te priveşte, arată bunătate faţă de slujitorul tău, fiindcă ai făcut cu el un legământ înaintea Domnului. Iar dacă se găseşte vreo nelegiuire în mine, omoară-mă tu însuţi! Pentru ce să mă mai aduci înaintea tatălui tău?

9 A nd Jonathan said, Far be it from you! If I knew that evil was determined for you by my father, would I not tell you?

– Niciodată! i-a zis Ionatan. Dacă aş fi ştiut că tatăl meu a hotărât să-ţi facă rău, oare nu ţi-aş fi spus?

10 T hen said David to Jonathan, Who will tell me if your father answers you roughly?

– Cine îmi va da de ştire dacă tatăl tău îţi va răspunde cu asprime? l-a întrebat David pe Ionatan.

11 J onathan said, Come, let us go into the field. So they went into the field.

Ionatan i-a răspuns: – Vino, să ieşim în câmp. Au ieşit amândoi în câmp

12 J onathan said to David, The Lord, the God of Israel, be witness. When I have sounded out my father about this time tomorrow, or the third day, behold, if he is well inclined toward David, and I do not send and let you know it,

şi acolo Ionatan i-a spus lui David: – Domnul, Dumnezeul lui Israel, este martor că voi iscodi pe tatăl meu mâine şi poimâine cam pe la ceasul acesta. Dacă are gânduri bune pentru tine îţi voi da de ştire.

13 T he Lord do so, and much more, to Jonathan. But if it please my father to do you harm, then I will disclose it to you and send you away, that you may go in safety. And may the Lord be with you as He has been with my father.

Domnul să se poarte cu Ionatan cu toată asprimea dacă tatăl meu va dori să-ţi facă rău şi eu nu-ţi voi dezvălui lucrul acesta şi nu te voi lăsa să pleci în siguranţă. Domnul să fie cu tine aşa cum a fost şi cu tatăl meu.

14 W hile I am still alive you shall not only show me the loving-kindness of the Lord, so that I die not,

Dacă voi mai trăi, să arăţi faţă de mine o îndurare ca cea a lui Dumnezeu, aşa încât să nu fiu ucis

15 B ut also you shall not cut off your kindness from my house forever—no, not even when the Lord has cut off every enemy of David from the face of the earth.

şi să nu-ţi îndepărtezi niciodată bunătatea faţă de familia mea, atunci când Domnul va şterge de pe faţa pământului pe fiecare din duşmanii lui David.

16 S o Jonathan made a covenant with the house of David, saying, And the Lord will require that this covenant be kept at the hands of David’s enemies.

Astfel a încheiat Ionatan legământ cu familia lui David, spunând: „ Domnul să ceară socoteală duşmanilor lui David!“

17 A nd Jonathan caused David to swear again by his love for him, for Jonathan loved him as he loved his own life.

Ionatan l-a pus pe David să-şi reînnoiască jurământul din pricina dragostei pe care o nutrea pentru el, pentru că-l iubea aşa cum îşi iubea sufletul lui.

18 T hen Jonathan said to David, Tomorrow is the New Moon festival; and you will be missed, for your seat will be empty.

Apoi i-a zis: „Mâine este lună nouă şi lipsa ta va fi observată, pentru că locul tău va fi gol.

19 O n the third day you will go quickly and come to the place where you hid yourself when the matter was in hand, and remain by the stone Ezel.

Poimâine să cobori repede, să te duci la locul în care te-ai ascuns prima oară şi să aştepţi lângă stânca Ezel.

20 A nd I will shoot three arrows on the side of it, as though I shot at a mark.

Eu voi trage trei săgeţi spre ea ca şi când aş trage la ţintă.

21 A nd I will send a lad, saying, Go, find the arrows. If I expressly say to the lad, Look, the arrows are on this side of you, take them—then you are to come, for it is safe for you and there is no danger, as the Lord lives.

Apoi voi trimite băiatul, poruncindu-i să caute săgeţile. Dacă îi voi spune: «Iată, săgeţile sunt dincoace de tine. Adu-le încoace!» atunci să vii pentru că, viu este Domnul, te afli în siguranţă. Nu este nici un pericol.

22 B ut if I say to the youth, Look, the arrows are beyond you—then go, for the Lord has sent you away.

Dacă însă îi voi spune băiatului: «Iată, săgeţile sunt dincolo de tine», atunci să pleci pentru că Domnul te trimite.

23 A nd as touching the matter of which you and I have spoken, behold, the Lord is between you and me forever.

Iar cu privire la ceea ce am vorbit noi, Domnul este martor între mine şi tine pe vecie.“

24 S o David hid himself in the field, and when the New Moon came, the king sat down to eat food.

David s-a ascuns în câmp. Când a început luna nouă, regele s-a aşezat la masă să mănânce.

25 T he king sat, as at other times, on his seat by the wall, and Jonathan sat opposite, and Abner sat by Saul’s side, but David’s place was empty.

Regele s-a aşezat pe locul său obişnuit, lângă perete, avându-l pe Ionatan în faţa sa, iar pe Abner lângă el, în timp ce locul lui David era gol.

26 Y et Saul said nothing that day, for he thought, Something has befallen him and he is not clean—surely he is not clean.

Saul n-a spus nimic în acea zi, pentru că se gândea că s-a întâmplat ceva cu David. Îşi spunea: „El nu este curat, cu siguranţă nu este curat.“

27 B ut on the morrow, the second day after the new moon, David’s place was empty; and Saul said to Jonathan his son, Why has not the son of Jesse come to the meal, either yesterday or today?

În ziua următoare, a doua zi a lunii noi, locul lui David era tot gol. Atunci Saul l-a întrebat pe fiul său Ionatan: – De ce nu a venit fiul lui Işai nici ieri şi nici astăzi la masă?

28 A nd Jonathan answered, David earnestly asked leave of me to go to Bethlehem.

Ionatan i-a răspuns: – David mi-a cerut voie să se ducă la Betleem.

29 H e said, Let me go, I pray, for our family holds a sacrifice in the city and my brother commanded me to be there. Now, if I have found favor in your eyes, let me get away and see my brothers. That is why he has not come to the king’s table.

El mi-a spus: „Dă-mi voie, te rog, să merg acasă fiindcă clanul nostru aduce o jertfă în cetate, iar fratele meu mi-a poruncit să fiu acolo. Fii bun, dă-mi voie, te rog, să merg şi să-mi văd fraţii!“ De aceea nu a venit la masa regelui.

30 T hen Saul’s anger was kindled against Jonathan and he said to him, You son of a perverse, rebellious woman, do not I know that you have chosen the son of Jesse to your own shame and to the shame of your mother who bore you?

Saul s-a aprins de mânie împotriva lui Ionatan şi i-a spus: – Bastard răzvrătit ce eşti! Crezi că nu ştiu că ţi-ai ales ca prieten pe fiul lui Işai, spre ruşinea ta şi a mamei tale care te-a născut ?

31 F or as long as the son of Jesse lives upon the earth, you shall not be established nor shall your kingdom. So now send and bring him to me, for he shall surely die.

Atâta timp cât fiul lui Işai trăieşte pe acest pământ, nici tu şi nici regatul tău nu veţi fi în siguranţă. Trimite deci şi adu-l la mine pentru că trebuie să moară.

32 J onathan answered Saul his father, Why should he be killed? What has he done?

Dar Ionatan i-a răspuns tatălui său, Saul: – Pentru ce să fie dat la moarte? Ce a făcut?

33 B ut Saul cast his spear at him to smite him, by which Jonathan knew that his father had determined to kill David.

Atunci Saul a aruncat suliţa spre el ca să-l lovească. Astfel, Ionatan a înţeles că tatăl său avea de gând să-l ucidă pe David.

34 S o Jonathan arose from the table in fierce anger, and ate no food that second day of the month, for he grieved for David because his father had disgraced him.

S-a ridicat de la masă arzând de mânie şi în acea zi, a doua a lunii noi, nu a mâncat nimic pentru că era întristat din pricina lui David, căci tatăl său l-a umilit.

35 I n the morning Jonathan went out into the field at the time appointed with David, and a little lad was with him.

În dimineaţa următoare, Ionatan a ieşit în câmp pentru întâlnirea cu David. Împreună cu el era un băieţaş.

36 A nd he said to his lad, Run, find the arrows which I shoot. And as the lad ran, he shot an arrow beyond him.

El i-a spus băieţaşului: „Aleargă de găseşte săgeţile pe care le-am tras.“ Băieţaşul a alergat, iar Ionatan a tras o săgeată dincolo de el.

37 W hen the lad came to the place where Jonathan had shot the arrow, Jonathan called to, Is not the arrow beyond you?

Când băieţaşul a sosit la locul în care căzuse săgeata trasă de Ionatan, acesta a strigat după el: – Nu-i aşa că săgeata e dincolo de tine?

38 A nd Jonathan cried after the lad, Make speed, haste, stay not! The lad gathered up the arrow and came to his master.

Ionatan a strigat după el: – Iute! Grăbeşte-te! Nu te opri! Băieţaşul a strâns săgeţile şi s-a întors la stăpânul său.

39 B ut the lad knew nothing; only Jonathan and David knew the matter.

Acesta nu înţelegea nimic; doar Ionatan şi David înţelegeau ce se întâmpla.

40 J onathan gave his weapons to his lad and told him, Go, carry them to the city.

Ionatan i-a dat băieţaşului armele sale, spunându-i: – Du-te şi du-le în cetate!

41 A nd as soon as the lad was gone, David arose from beside the heap of stones and fell on his face to the ground and bowed himself three times. And they kissed one another and wept with one another until David got control of himself.

După ce a plecat băiatul, David s-a ridicat din partea de sud a stâncii, a căzut cu faţa la pământ şi s-a închinat de trei ori. Apoi s-au sărutat şi au plâns împreună, dar David a plâns mai mult.

42 A nd Jonathan told David, Go in peace, forasmuch as we have sworn to each other in the name of the Lord, saying, The Lord shall be between me and you, and between my descendants and yours forever. And Jonathan arose and departed into the city.

Ionatan i-a zis lui David: – Mergi în pace! Fie cum am jurat amândoi în Numele Domnului când am zis: „ Domnul să fie între mine şi tine şi între urmaşii mei şi urmaşii tăi pe vecie.“ Apoi David s-a ridicat şi a plecat, iar Ionatan s-a întors în cetate.