1 B ut the hunger and destitution and starvation were very severe and extremely distressing in the land.

Foametea era grea în ţară.

2 A nd when had eaten up the grain which the men had brought from Egypt, their father said to them, Go again; buy us a little food.

Când au terminat de mâncat grânele pe care le aduseseră din Egipt, tatăl lor le-a zis: – Duceţi-vă din nou şi cumpăraţi-ne puţină mâncare.

3 B ut Judah said to him, The man solemnly and sternly warned us, saying, You shall not see my face again unless your brother is with you.

Dar Iuda i-a răspuns: – Omul acela ne-a avertizat clar, spunându-ne: „Nu-mi veţi mai vedea faţa decât dacă fratele vostru va fi cu voi”.

4 I f you will send our brother with us, we will go down and buy you food;

Dacă-l vei trimite pe fratele nostru cu noi, ne vom duce şi-ţi vom cumpăra mâncare.

5 B ut if you will not send him, we will not go down; for the man said to us, You shall not see my face unless your brother is with you.

Dar dacă nu-l vei trimite, nu ne vom duce, pentru că acel om ne-a zis: „Nu-mi veţi mai vedea faţa decât dacă fratele vostru va fi cu voi.”

6 A nd Israel said, Why did you do me such a wrong and suffer this evil to come upon me by telling the man that you had another brother?

Atunci Israel le-a zis: – De ce v-aţi purtat aşa de rău cu mine şi i-aţi spus acelui om că mai aveţi un frate?

7 A nd they said, The man asked us straightforward questions about ourselves and our relatives. He said, Is your father still alive? Have you another brother? And we answered him accordingly. How could we know that he would say, Bring your brother down here?

Ei i-au răspuns: – Omul acela ne-a pus întrebări amănunţite în legătură cu noi şi cu familia noastră, zicând: „Mai trăieşte tatăl vostru? Mai aveţi vreun frate?” Noi i-am răspuns la aceste întrebări. De unde era să ştim că ne va cere să-l aducem pe fratele nostru?

8 A nd Judah said to Israel his father, Send the lad with me and we will arise and go, that we may live and not die, both we and you and also our little ones.

Atunci Iuda i-a zis tatălui său, Israel: – Trimite băiatul cu mine; vom pleca imediat, pentru ca noi, tu şi copiii noştri să trăim şi să nu murim.

9 I will be security for him; you shall require him of me; if I do not bring him back to you and put him before you, then let me bear the blame forever.

Eu însumi voi răspunde pentru el; din mâna mea îl vei cere. Dacă nu ţi-l voi aduce înapoi şi dacă nu-l voi pune înaintea ta, voi fi vinovat înaintea ta toată viaţa.

10 F or if we had not lingered like this, surely by now we would have returned the second time.

Dacă n-am fi întârziat, cu siguranţă că ne-am fi întors de două ori până acum.

11 A nd their father Israel said to them, If it must be so, now do this; take of the choicest products in the land in your sacks and carry down a present to the man, a little balm (balsam) and a little honey, aromatic spices and gum (of rock rose) or ladanum, pistachio nuts, and almonds.

Atunci, tatăl lor, Israel, le-a zis: – Dacă aşa trebuie, atunci aşa să faceţi. Luaţi cu voi câteva dintre cele mai alese produse ale ţării şi duceţi-le ca dar acelui om: puţin balsam, puţină miere, condimente, smirnă, fistic şi migdale.

12 A nd take double the money with you; and the money that was put back in the mouth of your sacks, carry it again with you; there is a possibility that was an oversight.

Luaţi de două ori mai mult argint, pentru că trebuie să daţi înapoi argintul care a fost pus la gura sacilor voştri. Poate a fost o greşeală.

13 T ake your brother and arise and return to the man;

Luaţi-l şi pe fratele vostru şi mergeţi din nou la omul acela.

14 M ay God Almighty give you mercy and favor before the man, that he may release to you your other brother and Benjamin. If I am bereaved, I am bereaved.

Dumnezeul cel Atotputernic să vă dea milă înaintea acelui om, pentru ca el să-i trimită înapoi pe celălalt frate al vostru şi pe Beniamin. Cât despre mine, dacă trebuie să fiu lipsit de copii, atunci lipsit să fiu.

15 T hen the men took the present, and they took double the money with them, and Benjamin; and they arose and went down to Egypt and stood before Joseph.

Oamenii au luat cu ei darul, argintul – de două ori mai mult – şi pe Beniamin, s-au dus în Egipt şi s-au prezentat înaintea lui Iosif.

16 A nd when Joseph saw Benjamin with them, he said to the steward of his house, Bring the men into the house and kill an animal and make ready, for the men will dine with me at noon.

Când l-a văzut pe Beniamin cu ei, Iosif i-a poruncit administratorului gospodăriei sale: „Condu-i pe aceşti oameni înăuntru, taie un animal şi pregăteşte-l, pentru că vor prânzi împreună cu mine.“

17 A nd the man did as Joseph ordered and brought the men to Joseph’s house.

Administratorul a făcut aşa cum i-a poruncit Iosif şi i-a condus pe oameni în palatul lui Iosif.

18 T he men were afraid because they were brought to Joseph’s house; and they said, We are brought in because of the money that was returned in our sacks the first time we came, so that he may find occasion to accuse and assail us, take us for slaves, and seize our donkeys.

Lor le-a fost frică, pentru că au fost duşi în palatul lui Iosif şi şi-au zis: „Am fost aduşi înăuntru din cauza argintului care a fost pus în sacii noştri prima dată, pentru ca să ne atace, să ne biruiască, să ne înrobească şi să ne ia măgarii.“

19 S o they came near to the steward of Joseph’s house and talked with him at the door of the house,

Ei s-au apropiat de administratorul gospodăriei lui Iosif şi au vorbit cu el la intrarea în palat.

20 A nd said, O sir, we came down truly the first time to buy food;

Ei i-au zis: – Iartă-ne, domnul nostru … noi am mai venit o dată aici să cumpărăm mâncare,

21 A nd when we came to the inn, we opened our sacks and there was each man’s money, full weight, returned in the mouth of his sack. Now we have brought it back again.

dar când am ajuns la locul unde am înnoptat şi ne-am deschis sacii, am găsit la gura sacilor fiecăruia tot argintul nostru. Aşa că l-am adus înapoi.

22 A nd we have brought down with us other money to buy food; we do not know who put our money in our sacks.

Am mai adus cu noi şi alt argint ca să cumpărăm mâncare. Nu ştim cine ne-a pus argintul înapoi în saci.

23 B ut said, Peace be to you, fear not; your God and the God of your father has given you treasure in your sacks. I received your money. And he brought Simeon out to them.

El le-a răspuns: – Totul este în ordine, nu vă temeţi. Dumnezeul vostru, Dumnezeul tatălui vostru, v-a pus o comoară în saci; eu am primit argintul vostru. Apoi l-a adus la ei şi pe Simeon.

24 A nd the man brought the men into Joseph’s house and gave them water, and they washed their feet; and he gave their donkeys provender.

Administratorul i-a condus pe oameni în palatul lui Iosif şi le-a dat apă ca să-şi spele picioarele şi nutreţ pentru măgari.

25 A nd they made ready the present they had brought for Joseph before his coming at noon, for they heard that they were to dine there.

Ei au pregătit darul pentru Iosif care urma să vină la prânz, pentru că au auzit că vor mânca acolo.

26 A nd when Joseph came home, they brought into the house to him the present which they had with them, and bowed themselves to him to the ground.

Când Iosif a venit acasă, ei i-au oferit darul pe care-l aduseseră în palat şi s-au prosternat înaintea lui.

27 H e asked them of their welfare and said, Is your old father well, of whom you spoke? Is he still alive?

El i-a întrebat de sănătate şi le-a zis: – Este sănătos bătrânul vostru tată despre care mi-aţi vorbit? Mai trăieşte?

28 A nd they answered, Your servant our father is in good health; he is still alive. And they bowed down their heads and made obeisance.

Ei i-au răspuns: – Da, slujitorul tău, tatăl nostru, este sănătos! Mai trăieşte! Apoi s-au plecat şi i s-au închinat.

29 A nd he looked up and saw his brother Benjamin, his mother’s son, and said, Is this your youngest brother, of whom you spoke to me? And he said, God be gracious to you, my son!

El l-a observat pe fratele său Beniamin, fiul mamei sale, şi a întrebat: „Acesta este fratele vostru mai mic despre care mi-aţi vorbit?“ Apoi a adăugat: „Dumnezeu să-ţi dea har, fiule!“

30 A nd Joseph hurried from the room, for his heart yearned for his brother, and he sought privacy to weep; so he entered his chamber and wept there.

Fiind foarte emoţionat la vederea fratelui său, Iosif a ieşit în grabă şi a căutat un loc unde să plângă. A intrat într-o cameră şi a plâns acolo.

31 A nd he washed his face and went out, and, restraining himself, said, Let dinner be served.

Apoi şi-a spălat faţa, a revenit şi, stăpânindu-se, a poruncit: „Aduceţi de mâncare!“

32 A nd set out for by himself, and for by themselves, and for those Egyptians who ate with him by themselves, according to the Egyptian custom not to eat food with the Hebrews; for that is an abomination to the Egyptians.

Pe el l-au servit separat, pe fraţii săi, separat, iar pe egiptenii care mâncau împreună cu el, separat, pentru că egiptenii nu puteau mânca cu evreii, aceasta fiind pentru ei o urâciune.

33 A nd were given seats before him—the eldest according to his birthright and the youngest according to his youth; and the men looked at one another amazed.

Fraţii săi s-au aşezat înaintea lui, în ordinea vârstei, de la întâiul născut până la cel mai tânăr şi se uitau unii la alţii cu mirare.

34 t ook and sent helpings to them from before him, but Benjamin’s portion was five times as much as any of theirs. And they drank freely and were merry with him.

Li s-a servit câte o porţie de la masa lui Iosif, dar porţia lui Beniamin era de cinci ori mai mare decât a celorlalţi. Ei au băut şi s-au bucurat împreună cu el.