1 W hen all the kings beyond the Jordan in the hill country and in the lowland and all along the coast of the Great Sea toward Lebanon, the Hittites, Amorites, Canaanites, Perizzites, Hivites, and Jebusites heard this,

Auzind despre aceste evenimente, toţi regii din regiunea de apus a Iordanului, atât cei din regiunea muntoasă şi din zona deluroasă, cât şi cei situaţi pe întreaga coastă a Mării celei Mari până în dreptul Libanului, şi anume regii hitiţi, amoriţi, canaaniţi, pereziţi, hiviţi şi iebusiţi,

2 T hey gathered together with one accord to fight Joshua and Israel.

s-au aliat ca să lupte împotriva lui Iosua şi a lui Israel.

3 B ut when the people of Gibeon heard what Joshua had done to Jericho and Ai,

Locuitorii din Ghivon însă, când au auzit ce făcuse Iosua cetăţilor Ierihon şi Ai,

4 T hey worked cunningly, and went pretending to be ambassadors and took old sacks on their donkeys and wineskins, old, torn, and mended,

s-au folosit de vicleşug şi au plecat spre israeliţi, dându-se drept mesageri. Ei purtau pe măgarii lor saci învechiţi şi burdufuri vechi de vin, crăpate şi peticite.

5 A nd old and patched shoes on their feet and wearing old garments; and all their supply of food was dry and moldy.

Erau încălţaţi cu sandale vechi şi peticite şi purtau pe ei haine învechite, iar toată pâinea pe care o aveau ca provizie era uscată şi fărâmiţată.

6 A nd they went to Joshua in the camp at Gilgal and said to him and the men of Israel, We have come from a far country; so now, make a covenant with us.

Au venit la Iosua în tabăra de la Ghilgal şi i-au vorbit astfel lui şi bărbaţilor lui Israel: – Noi am venit dintr-o ţară îndepărtată. Încheiaţi acum un legământ cu noi!

7 B ut the men of Israel said to the Hivites, Perhaps you live among us; how then can we make a covenant with you?

Bărbaţii lui Israel le-au răspuns însă hiviţilor: – Poate că voi locuiţi în mijlocul nostru. Cum să încheiem un legământ cu voi?

8 T hey said to Joshua, We are your servants. And Joshua said to them, Who are you? From where have you come?

– Noi suntem slujitorii tăi! i-au zis ei lui Iosua. – Cine sunteţi şi de unde veniţi? i-a întrebat Iosua.

9 T hey said to him, From a very far country your servants have come because of the name of the Lord your God. For we have heard the fame of Him, and all that He did in Egypt,

– Slujitorii tăi au venit dintr-o ţară foarte îndepărtată, i-au răspuns ei, din cauza Numelui Domnului, Dumnezeul tău, fiindcă am auzit de faima Lui: tot ceea ce a făcut în Egipt,

10 A nd all that He did to the two kings of the Amorites who were beyond the Jordan, to Sihon king of Heshbon, and to Og king of Bashan, who lived in Ashtaroth.

precum şi ce a făcut celor doi regi amoriţi de la răsărit de Iordan, lui Sihon, regele Heşbonului şi lui Og, regele Başanului, care domnea la Aştarot.

11 S o our elders and all the residents of our country said to us, Take provisions for the journey and go to meet and say to them, We are your servants; and now make a covenant with us.

Bătrânii noştri împreună cu toţi locuitorii ţării noastre ne-au zis să ne luăm provizii pentru călătorie, să plecăm, iar când vă vom întâlni, să vă spunem: „Noi suntem slujitorii voştri. Prin urmare, încheiaţi legământ cu noi!“.

12 T his our bread we took hot for our provision out of our houses on the day we set out to go to you; but now behold, it is dry and has become moldy.

Pâinea aceasta era caldă când am luat-o de acasă, în ziua în care am pornit în călătorie către voi, dar acum iată că este uscată şi fărâmiţată.

13 T hese wineskins (bottles) which we filled were new, and behold, they are torn; and our garments and our shoes have become old because of the very long journey.

Aceste burdufuri de vin au fost odată pline şi noi, dar acum iată că sunt crăpate, iar îmbrăcămintea şi sandalele ni s-au învechit mult din cauza călătoriei lungi.

14 S o the men partook of their food and did not consult the Lord.

Israeliţii le-au verificat proviziile şi nu L-au mai întrebat pe Domnul.

15 J oshua made peace with them, covenanting with them to let them live, and the assembly’s leaders swore to them.

Iosua a făcut pace cu ei, încheind un legământ că le va cruţa vieţile, iar conducătorii adunării i-au asigurat de aceasta printr-un jurământ.

16 T hen three days after they had made a covenant with heard that they were their neighbors and that they dwelt among them.

La trei zile după încheierea legământului, israeliţii au aflat că ghivoniţii sunt vecini cu ei şi că locuiesc în mijlocul lor.

17 A nd the Israelites set out and came to their cities on the third day. Now their cities were Gibeon, Chephirah, Beeroth, and Kiriath-jearim.

După trei zile de călătorie israeliţii au ajuns la cetăţile acestora: Ghivon, Chefira, Beerot şi Chiriat-Iearim.

18 B ut the Israelites did not slay them, because the leaders of the assembly had sworn to them by the Lord, the God of Israel,. And all the assembly murmured against the leaders.

Israeliţii nu i-au putut ataca deoarece conducătorii adunării le juraseră pe Domnul, Dumnezeul lui Israel. Întreaga adunare a cârtit împotriva conducătorilor.

19 B ut all the leaders said to all the assembly, We have sworn to them by the Lord, the God of Israel, so now we may not touch them.

Toţi conducătorii au zis înaintea întregii adunări: „Pentru că le-am jurat pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, nu ne mai putem atinge de ei!

20 T his we will do to them: we will let them live, lest wrath be upon us because of the oath which we swore to them.

Totuşi iată ce le putem face: le vom cruţa vieţile ca să nu se reverse mânia asupra noastră, din cauza a ceea ce le-am promis prin jurământ.“

21 A nd the leaders said to them, Let them live. So they became hewers of wood and drawers of water for all the assembly, just as the leaders had said of them.

Conducătorii au mai zis: „Să trăiască!“ Au fost însă întrebuinţaţi la tăiat lemne şi la scos apă pentru întreaga adunare, cum le spuseseră conducătorii.

22 J oshua called the men and said, Why did you deceive us, saying, We live very far from you, when you dwell among us?

Iosua i-a chemat pe ghivoniţi şi le-a zis: – De ce ne-aţi înşelat spunându-ne că veniţi dintr-o ţară foarte îndepărtată, când de fapt voi locuiţi în mijlocul nostru?

23 N ow therefore you are cursed, and of you there shall always be slaves, hewers of wood and drawers of water for the house of my God.

Acum sunteţi blestemaţi şi nici unul din voi nu va înceta să taie lemne şi să scoată apă pentru Casa Dumnezeului meu!

24 T hey answered Joshua, Because it was surely told your servants that the Lord your God commanded His servant Moses to give you all the land and to destroy all the land’s inhabitants from before you. So we feared greatly for our lives because of you, and have done this thing.

Ei i-au răspuns lui Iosua: – Slujitorilor tăi li s-a spus despre ceea ce Domnul, Dumnezeul tău, i-a poruncit robului Său Moise, şi anume să vă dea toată ţara şi să-i nimicească pe toţi locuitorii ţării dinaintea voastră. Atunci am fost cuprinşi de frică pentru vieţile noastre din cauza voastră şi de aceea am făcut lucrul acesta.

25 A nd now, behold, we are in your hand; do as it seems good and right in your sight to do to us.

Acum, noi suntem în mâinile tale. Prin urmare, fă-ne cum crezi că este bine şi drept!

26 S o he did to them, and delivered them out of the hand of the Israelites, so that they did not kill them.

Iosua le-a făcut aşa cum hotărâse; el i-a salvat din mâna israeliţilor şi astfel ei nu i-au ucis.

27 B ut Joshua then made them hewers of wood and drawers of water for the congregation and for the altar of the Lord, to this day, in the place which He should choose.

Dar începând cu acea zi, Iosua i-a pus să taie lemne şi să scoată apă pentru adunare şi pentru altarul Domnului, în locul pe care El îl va alege, ceea ce, de altfel, fac şi în ziua de azi.