1 A nd it came to pass when all the kings who were on this side of the Jordan, in the hills and in the lowland and in all the coasts of the Great Sea toward Lebanon—the Hittite, the Amorite, the Canaanite, the Perizzite, the Hivite, and the Jebusite—heard about it,

Auzind despre aceste evenimente, toţi regii din regiunea de apus a Iordanului, atât cei din regiunea muntoasă şi din zona deluroasă, cât şi cei situaţi pe întreaga coastă a Mării celei Mari până în dreptul Libanului, şi anume regii hitiţi, amoriţi, canaaniţi, pereziţi, hiviţi şi iebusiţi,

2 t hat they gathered together to fight with Joshua and Israel with one accord.

s-au aliat ca să lupte împotriva lui Iosua şi a lui Israel.

3 B ut when the inhabitants of Gibeon heard what Joshua had done to Jericho and Ai,

Locuitorii din Ghivon însă, când au auzit ce făcuse Iosua cetăţilor Ierihon şi Ai,

4 t hey worked craftily, and went and pretended to be ambassadors. And they took old sacks on their donkeys, old wineskins torn and mended,

s-au folosit de vicleşug şi au plecat spre israeliţi, dându-se drept mesageri. Ei purtau pe măgarii lor saci învechiţi şi burdufuri vechi de vin, crăpate şi peticite.

5 o ld and patched sandals on their feet, and old garments on themselves; and all the bread of their provision was dry and moldy.

Erau încălţaţi cu sandale vechi şi peticite şi purtau pe ei haine învechite, iar toată pâinea pe care o aveau ca provizie era uscată şi fărâmiţată.

6 A nd they went to Joshua, to the camp at Gilgal, and said to him and to the men of Israel, “We have come from a far country; now therefore, make a covenant with us.”

Au venit la Iosua în tabăra de la Ghilgal şi i-au vorbit astfel lui şi bărbaţilor lui Israel: – Noi am venit dintr-o ţară îndepărtată. Încheiaţi acum un legământ cu noi!

7 T hen the men of Israel said to the Hivites, “Perhaps you dwell among us; so how can we make a covenant with you?”

Bărbaţii lui Israel le-au răspuns însă hiviţilor: – Poate că voi locuiţi în mijlocul nostru. Cum să încheiem un legământ cu voi?

8 B ut they said to Joshua, “We are your servants.” And Joshua said to them, “Who are you, and where do you come from?”

– Noi suntem slujitorii tăi! i-au zis ei lui Iosua. – Cine sunteţi şi de unde veniţi? i-a întrebat Iosua.

9 S o they said to him: “From a very far country your servants have come, because of the name of the Lord your God; for we have heard of His fame, and all that He did in Egypt,

– Slujitorii tăi au venit dintr-o ţară foarte îndepărtată, i-au răspuns ei, din cauza Numelui Domnului, Dumnezeul tău, fiindcă am auzit de faima Lui: tot ceea ce a făcut în Egipt,

10 a nd all that He did to the two kings of the Amorites who were beyond the Jordan—to Sihon king of Heshbon, and Og king of Bashan, who was at Ashtaroth.

precum şi ce a făcut celor doi regi amoriţi de la răsărit de Iordan, lui Sihon, regele Heşbonului şi lui Og, regele Başanului, care domnea la Aştarot.

11 T herefore our elders and all the inhabitants of our country spoke to us, saying, ‘Take provisions with you for the journey, and go to meet them, and say to them, “We are your servants; now therefore, make a covenant with us.”’

Bătrânii noştri împreună cu toţi locuitorii ţării noastre ne-au zis să ne luăm provizii pentru călătorie, să plecăm, iar când vă vom întâlni, să vă spunem: „Noi suntem slujitorii voştri. Prin urmare, încheiaţi legământ cu noi!“.

12 T his bread of ours we took hot for our provision from our houses on the day we departed to come to you. But now look, it is dry and moldy.

Pâinea aceasta era caldă când am luat-o de acasă, în ziua în care am pornit în călătorie către voi, dar acum iată că este uscată şi fărâmiţată.

13 A nd these wineskins which we filled were new, and see, they are torn; and these our garments and our sandals have become old because of the very long journey.”

Aceste burdufuri de vin au fost odată pline şi noi, dar acum iată că sunt crăpate, iar îmbrăcămintea şi sandalele ni s-au învechit mult din cauza călătoriei lungi.

14 T hen the men of Israel took some of their provisions; but they did not ask counsel of the Lord.

Israeliţii le-au verificat proviziile şi nu L-au mai întrebat pe Domnul.

15 S o Joshua made peace with them, and made a covenant with them to let them live; and the rulers of the congregation swore to them.

Iosua a făcut pace cu ei, încheind un legământ că le va cruţa vieţile, iar conducătorii adunării i-au asigurat de aceasta printr-un jurământ.

16 A nd it happened at the end of three days, after they had made a covenant with them, that they heard that they were their neighbors who dwelt near them.

La trei zile după încheierea legământului, israeliţii au aflat că ghivoniţii sunt vecini cu ei şi că locuiesc în mijlocul lor.

17 T hen the children of Israel journeyed and came to their cities on the third day. Now their cities were Gibeon, Chephirah, Beeroth, and Kirjath Jearim.

După trei zile de călătorie israeliţii au ajuns la cetăţile acestora: Ghivon, Chefira, Beerot şi Chiriat-Iearim.

18 B ut the children of Israel did not attack them, because the rulers of the congregation had sworn to them by the Lord God of Israel. And all the congregation complained against the rulers.

Israeliţii nu i-au putut ataca deoarece conducătorii adunării le juraseră pe Domnul, Dumnezeul lui Israel. Întreaga adunare a cârtit împotriva conducătorilor.

19 T hen all the rulers said to all the congregation, “We have sworn to them by the Lord God of Israel; now therefore, we may not touch them.

Toţi conducătorii au zis înaintea întregii adunări: „Pentru că le-am jurat pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, nu ne mai putem atinge de ei!

20 T his we will do to them: We will let them live, lest wrath be upon us because of the oath which we swore to them.”

Totuşi iată ce le putem face: le vom cruţa vieţile ca să nu se reverse mânia asupra noastră, din cauza a ceea ce le-am promis prin jurământ.“

21 A nd the rulers said to them, “Let them live, but let them be woodcutters and water carriers for all the congregation, as the rulers had promised them.”

Conducătorii au mai zis: „Să trăiască!“ Au fost însă întrebuinţaţi la tăiat lemne şi la scos apă pentru întreaga adunare, cum le spuseseră conducătorii.

22 T hen Joshua called for them, and he spoke to them, saying, “Why have you deceived us, saying, ‘We are very far from you,’ when you dwell near us?

Iosua i-a chemat pe ghivoniţi şi le-a zis: – De ce ne-aţi înşelat spunându-ne că veniţi dintr-o ţară foarte îndepărtată, când de fapt voi locuiţi în mijlocul nostru?

23 N ow therefore, you are cursed, and none of you shall be freed from being slaves—woodcutters and water carriers for the house of my God.”

Acum sunteţi blestemaţi şi nici unul din voi nu va înceta să taie lemne şi să scoată apă pentru Casa Dumnezeului meu!

24 S o they answered Joshua and said, “Because your servants were clearly told that the Lord your God commanded His servant Moses to give you all the land, and to destroy all the inhabitants of the land from before you; therefore we were very much afraid for our lives because of you, and have done this thing.

Ei i-au răspuns lui Iosua: – Slujitorilor tăi li s-a spus despre ceea ce Domnul, Dumnezeul tău, i-a poruncit robului Său Moise, şi anume să vă dea toată ţara şi să-i nimicească pe toţi locuitorii ţării dinaintea voastră. Atunci am fost cuprinşi de frică pentru vieţile noastre din cauza voastră şi de aceea am făcut lucrul acesta.

25 A nd now, here we are, in your hands; do with us as it seems good and right to do to us.”

Acum, noi suntem în mâinile tale. Prin urmare, fă-ne cum crezi că este bine şi drept!

26 S o he did to them, and delivered them out of the hand of the children of Israel, so that they did not kill them.

Iosua le-a făcut aşa cum hotărâse; el i-a salvat din mâna israeliţilor şi astfel ei nu i-au ucis.

27 A nd that day Joshua made them woodcutters and water carriers for the congregation and for the altar of the Lord, in the place which He would choose, even to this day.

Dar începând cu acea zi, Iosua i-a pus să taie lemne şi să scoată apă pentru adunare şi pentru altarul Domnului, în locul pe care El îl va alege, ceea ce, de altfel, fac şi în ziua de azi.