1 A uzind despre aceste evenimente, toţi regii din regiunea de apus a Iordanului, atât cei din regiunea muntoasă şi din zona deluroasă, cât şi cei situaţi pe întreaga coastă a Mării celei Mari până în dreptul Libanului, şi anume regii hitiţi, amoriţi, canaaniţi, pereziţi, hiviţi şi iebusiţi,

And it came to pass when all the kings who were on this side of the Jordan, in the hills and in the lowland and in all the coasts of the Great Sea toward Lebanon—the Hittite, the Amorite, the Canaanite, the Perizzite, the Hivite, and the Jebusite—heard about it,

2 s -au aliat ca să lupte împotriva lui Iosua şi a lui Israel.

that they gathered together to fight with Joshua and Israel with one accord.

3 L ocuitorii din Ghivon însă, când au auzit ce făcuse Iosua cetăţilor Ierihon şi Ai,

But when the inhabitants of Gibeon heard what Joshua had done to Jericho and Ai,

4 s -au folosit de vicleşug şi au plecat spre israeliţi, dându-se drept mesageri. Ei purtau pe măgarii lor saci învechiţi şi burdufuri vechi de vin, crăpate şi peticite.

they worked craftily, and went and pretended to be ambassadors. And they took old sacks on their donkeys, old wineskins torn and mended,

5 E rau încălţaţi cu sandale vechi şi peticite şi purtau pe ei haine învechite, iar toată pâinea pe care o aveau ca provizie era uscată şi fărâmiţată.

old and patched sandals on their feet, and old garments on themselves; and all the bread of their provision was dry and moldy.

6 A u venit la Iosua în tabăra de la Ghilgal şi i-au vorbit astfel lui şi bărbaţilor lui Israel: – Noi am venit dintr-o ţară îndepărtată. Încheiaţi acum un legământ cu noi!

And they went to Joshua, to the camp at Gilgal, and said to him and to the men of Israel, “We have come from a far country; now therefore, make a covenant with us.”

7 B ărbaţii lui Israel le-au răspuns însă hiviţilor: – Poate că voi locuiţi în mijlocul nostru. Cum să încheiem un legământ cu voi?

Then the men of Israel said to the Hivites, “Perhaps you dwell among us; so how can we make a covenant with you?”

8 – Noi suntem slujitorii tăi! i-au zis ei lui Iosua. – Cine sunteţi şi de unde veniţi? i-a întrebat Iosua.

But they said to Joshua, “We are your servants.” And Joshua said to them, “Who are you, and where do you come from?”

9 – Slujitorii tăi au venit dintr-o ţară foarte îndepărtată, i-au răspuns ei, din cauza Numelui Domnului, Dumnezeul tău, fiindcă am auzit de faima Lui: tot ceea ce a făcut în Egipt,

So they said to him: “From a very far country your servants have come, because of the name of the Lord your God; for we have heard of His fame, and all that He did in Egypt,

10 p recum şi ce a făcut celor doi regi amoriţi de la răsărit de Iordan, lui Sihon, regele Heşbonului şi lui Og, regele Başanului, care domnea la Aştarot.

and all that He did to the two kings of the Amorites who were beyond the Jordan—to Sihon king of Heshbon, and Og king of Bashan, who was at Ashtaroth.

11 B ătrânii noştri împreună cu toţi locuitorii ţării noastre ne-au zis să ne luăm provizii pentru călătorie, să plecăm, iar când vă vom întâlni, să vă spunem: „Noi suntem slujitorii voştri. Prin urmare, încheiaţi legământ cu noi!“.

Therefore our elders and all the inhabitants of our country spoke to us, saying, ‘Take provisions with you for the journey, and go to meet them, and say to them, “We are your servants; now therefore, make a covenant with us.”’

12 P âinea aceasta era caldă când am luat-o de acasă, în ziua în care am pornit în călătorie către voi, dar acum iată că este uscată şi fărâmiţată.

This bread of ours we took hot for our provision from our houses on the day we departed to come to you. But now look, it is dry and moldy.

13 A ceste burdufuri de vin au fost odată pline şi noi, dar acum iată că sunt crăpate, iar îmbrăcămintea şi sandalele ni s-au învechit mult din cauza călătoriei lungi.

And these wineskins which we filled were new, and see, they are torn; and these our garments and our sandals have become old because of the very long journey.”

14 I sraeliţii le-au verificat proviziile şi nu L-au mai întrebat pe Domnul.

Then the men of Israel took some of their provisions; but they did not ask counsel of the Lord.

15 I osua a făcut pace cu ei, încheind un legământ că le va cruţa vieţile, iar conducătorii adunării i-au asigurat de aceasta printr-un jurământ.

So Joshua made peace with them, and made a covenant with them to let them live; and the rulers of the congregation swore to them.

16 L a trei zile după încheierea legământului, israeliţii au aflat că ghivoniţii sunt vecini cu ei şi că locuiesc în mijlocul lor.

And it happened at the end of three days, after they had made a covenant with them, that they heard that they were their neighbors who dwelt near them.

17 D upă trei zile de călătorie israeliţii au ajuns la cetăţile acestora: Ghivon, Chefira, Beerot şi Chiriat-Iearim.

Then the children of Israel journeyed and came to their cities on the third day. Now their cities were Gibeon, Chephirah, Beeroth, and Kirjath Jearim.

18 I sraeliţii nu i-au putut ataca deoarece conducătorii adunării le juraseră pe Domnul, Dumnezeul lui Israel. Întreaga adunare a cârtit împotriva conducătorilor.

But the children of Israel did not attack them, because the rulers of the congregation had sworn to them by the Lord God of Israel. And all the congregation complained against the rulers.

19 T oţi conducătorii au zis înaintea întregii adunări: „Pentru că le-am jurat pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, nu ne mai putem atinge de ei!

Then all the rulers said to all the congregation, “We have sworn to them by the Lord God of Israel; now therefore, we may not touch them.

20 T otuşi iată ce le putem face: le vom cruţa vieţile ca să nu se reverse mânia asupra noastră, din cauza a ceea ce le-am promis prin jurământ.“

This we will do to them: We will let them live, lest wrath be upon us because of the oath which we swore to them.”

21 C onducătorii au mai zis: „Să trăiască!“ Au fost însă întrebuinţaţi la tăiat lemne şi la scos apă pentru întreaga adunare, cum le spuseseră conducătorii.

And the rulers said to them, “Let them live, but let them be woodcutters and water carriers for all the congregation, as the rulers had promised them.”

22 I osua i-a chemat pe ghivoniţi şi le-a zis: – De ce ne-aţi înşelat spunându-ne că veniţi dintr-o ţară foarte îndepărtată, când de fapt voi locuiţi în mijlocul nostru?

Then Joshua called for them, and he spoke to them, saying, “Why have you deceived us, saying, ‘We are very far from you,’ when you dwell near us?

23 A cum sunteţi blestemaţi şi nici unul din voi nu va înceta să taie lemne şi să scoată apă pentru Casa Dumnezeului meu!

Now therefore, you are cursed, and none of you shall be freed from being slaves—woodcutters and water carriers for the house of my God.”

24 E i i-au răspuns lui Iosua: – Slujitorilor tăi li s-a spus despre ceea ce Domnul, Dumnezeul tău, i-a poruncit robului Său Moise, şi anume să vă dea toată ţara şi să-i nimicească pe toţi locuitorii ţării dinaintea voastră. Atunci am fost cuprinşi de frică pentru vieţile noastre din cauza voastră şi de aceea am făcut lucrul acesta.

So they answered Joshua and said, “Because your servants were clearly told that the Lord your God commanded His servant Moses to give you all the land, and to destroy all the inhabitants of the land from before you; therefore we were very much afraid for our lives because of you, and have done this thing.

25 A cum, noi suntem în mâinile tale. Prin urmare, fă-ne cum crezi că este bine şi drept!

And now, here we are, in your hands; do with us as it seems good and right to do to us.”

26 I osua le-a făcut aşa cum hotărâse; el i-a salvat din mâna israeliţilor şi astfel ei nu i-au ucis.

So he did to them, and delivered them out of the hand of the children of Israel, so that they did not kill them.

27 D ar începând cu acea zi, Iosua i-a pus să taie lemne şi să scoată apă pentru adunare şi pentru altarul Domnului, în locul pe care El îl va alege, ceea ce, de altfel, fac şi în ziua de azi.

And that day Joshua made them woodcutters and water carriers for the congregation and for the altar of the Lord, in the place which He would choose, even to this day.