1 U n nume bun este mai de dorit decât mari bogăţii şi a fi apreciat face mai mult decât argintul şi aurul.

A good name is to be chosen rather than great riches, Loving favor rather than silver and gold.

2 B ogatul şi săracul au un lucru comun: Domnul i-a creat pe amândoi.

The rich and the poor have this in common, The Lord is the maker of them all.

3 O mul prudent vede pericolul şi se ascunde, dar nesăbuitul merge înainte şi va suferi.

A prudent man foresees evil and hides himself, But the simple pass on and are punished.

4 S merenia şi frica de Domnul aduc bogăţie, onoare şi viaţă.

By humility and the fear of the Lord Are riches and honor and life.

5 P e căile celui rău sunt spini şi curse, dar cine îşi păzeşte sufletul se ţine departe de ele.

Thorns and snares are in the way of the perverse; He who guards his soul will be far from them.

6 Î nvaţă-l pe copil calea pe care trebuie să meargă, iar când va îmbătrâni nu se va îndepărta de la ea.

Train up a child in the way he should go, And when he is old he will not depart from it.

7 B ogatul domneşte peste sărac şi cel ce ia cu împrumut este slujitorul celui ce dă cu împrumut.

The rich rules over the poor, And the borrower is servant to the lender.

8 C ine seamănă nedreptate va secera necaz şi nuiaua mâniei lui va fi distrusă.

He who sows iniquity will reap sorrow, And the rod of his anger will fail.

9 O mul darnic va fi el însuşi binecuvântat pentru că împarte pâinea lui cu cel sărac.

He who has a generous eye will be blessed, For he gives of his bread to the poor.

10 I zgoneşte-l pe batjocoritor şi cearta va înceta, conflictele şi insultele se vor sfârşi.

Cast out the scoffer, and contention will leave; Yes, strife and reproach will cease.

11 C ine iubeşte curăţia inimii şi are bunăvoinţa pe buze va fi prieten cu regele.

He who loves purity of heart And has grace on his lips, The king will be his friend.

12 O chii Domnului veghează asupra cunoştinţei, dar înfruntă cuvintele celui necredincios.

The eyes of the Lord preserve knowledge, But He overthrows the words of the faithless.

13 L eneşul spune: „Afară este un leu!“ sau „Voi fi ucis pe străzi!“

The lazy man says, “ There is a lion outside! I shall be slain in the streets!”

14 G ura femeii adultere este o groapă adâncă; cine este sub mânia Domnului va cădea în ea.

The mouth of an immoral woman is a deep pit; He who is abhorred by the Lord will fall there.

15 N ebunia este lipită de inima copilului, dar nuiaua disciplinării o va dezlipi de el.

Foolishness is bound up in the heart of a child; The rod of correction will drive it far from him.

16 C ine asupreşte pe sărac ca să se îmbogăţească şi cine dă daruri celui bogat, amândoi vor sărăci. Proverbele înţelepţilor

He who oppresses the poor to increase his riches, And he who gives to the rich, will surely come to poverty. Sayings of the Wise

17 A pleacă-ţi urechea şi ascultă cuvintele înţelepţilor; pune la inimă cunoştinţa mea,

Incline your ear and hear the words of the wise, And apply your heart to my knowledge;

18 c ăci este plăcut când le păstrezi în inima ta şi când îţi sunt toate pregătite pe buze.

For it is a pleasant thing if you keep them within you; Let them all be fixed upon your lips,

19 P entru ca să-ţi pui încrederea în Domnul, de aceea te învăţ eu astăzi, da, chiar pe tine!

So that your trust may be in the Lord; I have instructed you today, even you.

20 N -am scris eu oare treizeci de maxime pentru tine, maxime pentru sfaturi şi învăţătură,

Have I not written to you excellent things Of counsels and knowledge,

21 c a să te învăţ adevărul şi cuvintele demne de încredere, ca să răspunzi cu vorbe adevărate celor ce te trimit?

That I may make you know the certainty of the words of truth, That you may answer words of truth To those who send to you?

22 N u-l exploata pe sărac pentru că este sărac şi nu-l asupri pe cel nevoiaş care stă la poarta cetăţii,

Do not rob the poor because he is poor, Nor oppress the afflicted at the gate;

23 p entru că Domnul le va apăra cauza şi-i va jefui pe cei ce-i jefuiesc!

For the Lord will plead their cause, And plunder the soul of those who plunder them.

24 N u te împrieteni cu omul mânios şi nu te asocia cu omul iute la mânie,

Make no friendship with an angry man, And with a furious man do not go,

25 c a nu cumva să înveţi căile lui şi să-ţi ajungă astfel o capcană pentru suflet!

Lest you learn his ways And set a snare for your soul.

26 S ă nu fii printre oamenii care oferă garanţie sau care girează pentru datorii,

Do not be one of those who shakes hands in a pledge, One of those who is surety for debts;

27 c ăci, dacă nu ai cu ce să plăteşti, chiar patul tău va fi luat de sub tine!

If you have nothing with which to pay, Why should he take away your bed from under you?

28 N u muta hotarul cel vechi, pe care l-au aşezat strămoşii tăi!

Do not remove the ancient landmark Which your fathers have set.

29 V ezi un om iscusit în munca lui? El va sluji înaintea regilor, nu înaintea oamenilor de rând.

Do you see a man who excels in his work? He will stand before kings; He will not stand before unknown men.