1 I sraeliţii au făcut din nou ce este rău în ochii Domnului şi de aceea Domnul i-a dat pe mâna lui Midian timp de şapte ani.
Then the children of Israel did evil in the sight of the Lord. So the Lord delivered them into the hand of Midian for seven years,
2 M idianiţii i-au asuprit cu putere pe israeliţi. Din cauza lor, israeliţii şi-au făcut grote în munţi, peşteri şi fortăreţe.
and the hand of Midian prevailed against Israel. Because of the Midianites, the children of Israel made for themselves the dens, the caves, and the strongholds which are in the mountains.
3 O ri de câte ori semăna Israel, midianiţii împreună cu amalekiţii şi popoarele din răsărit porneau împotriva lui.
So it was, whenever Israel had sown, Midianites would come up; also Amalekites and the people of the East would come up against them.
4 E i îi invadau ţara şi distrugeau roadele pământului până aproape de Gaza. Nu lăsau în Israel nici hrană, nici oi, nici boi şi nici măgari,
Then they would encamp against them and destroy the produce of the earth as far as Gaza, and leave no sustenance for Israel, neither sheep nor ox nor donkey.
5 c ăci ei veneau cu vitele şi corturile lor, sosind ca o mulţime de lăcuste. Ei şi cămilele lor erau fără număr şi intrau în ţară ca s-o distrugă.
For they would come up with their livestock and their tents, coming in as numerous as locusts; both they and their camels were without number; and they would enter the land to destroy it.
6 I srael decăzuse foarte mult din cauza midianiţilor. Atunci israeliţii au strigat către Domnul.
So Israel was greatly impoverished because of the Midianites, and the children of Israel cried out to the Lord.
7 C ând au strigat israeliţii către Domnul din cauza lui Midian,
And it came to pass, when the children of Israel cried out to the Lord because of the Midianites,
8 D omnul le-a trimis un profet care le-a zis: „Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Eu v-am scos din Egipt, Eu v-am smuls din casa sclaviei
that the Lord sent a prophet to the children of Israel, who said to them, “Thus says the Lord God of Israel: ‘I brought you up from Egypt and brought you out of the house of bondage;
9 ş i v-am eliberat din mâna egiptenilor şi din mâna tuturor celor ce vă asupreau! I-am izgonit dinaintea voastră şi v-am dat vouă ţara lor!
and I delivered you out of the hand of the Egyptians and out of the hand of all who oppressed you, and drove them out before you and gave you their land.
10 V -am poruncit atunci că Domnul este Dumnezeul vostru şi de aceea să nu vă temeţi de zeii amoriţilor în a căror ţară locuiţi. Dar voi n-aţi ascultat de glasul Meu.»“ Chemarea lui Ghedeon
Also I said to you, “I am the Lord your God; do not fear the gods of the Amorites, in whose land you dwell.” But you have not obeyed My voice.’” Gideon
11 D upă aceea a venit Îngerul Domnului şi S-a aşezat sub terebintul din Ofra, care era al abiezritului Ioaş. Fiul său, Ghedeon, treiera grâul în teasc, ca să-l ascundă de midianiţi.
Now the Angel of the Lord came and sat under the terebinth tree which was in Ophrah, which belonged to Joash the Abiezrite, while his son Gideon threshed wheat in the winepress, in order to hide it from the Midianites.
12 Î ngerul Domnului i S-a arătat şi i-a zis: – Domnul este cu tine, războinic viteaz!
And the Angel of the Lord appeared to him, and said to him, “The Lord is with you, you mighty man of valor!”
13 G hedeon I-a răspuns: – Nu te supăra, domnule, dar dacă Domnul este cu noi atunci de ce ni s-au întâmplat toate acestea? Şi unde sunt toate minunile pe care ni le-au istorisit părinţii noştri când ziceau: „Nu ne-a scos Domnul din Egipt?“ Dar acum Domnul ne-a părăsit şi ne-a dat în mâna midianiţilor.
Gideon said to Him, “O my lord, if the Lord is with us, why then has all this happened to us? And where are all His miracles which our fathers told us about, saying, ‘Did not the Lord bring us up from Egypt?’ But now the Lord has forsaken us and delivered us into the hands of the Midianites.”
14 D omnul S-a întors spre el şi i-a zis: – Du-te cu puterea aceasta pe care o ai şi eliberează Israelul din mâna midianiţilor! Oare nu te trimit Eu?
Then the Lord turned to him and said, “Go in this might of yours, and you shall save Israel from the hand of the Midianites. Have I not sent you?”
15 E l I-a răspuns: – Iartă-mă, Stăpâne, dar cum să eliberez eu pe Israel? Iată că familia mea este cea mai mică în Manase, iar eu sunt cel mai tânăr în familia tatălui meu!
So he said to Him, “O my Lord, how can I save Israel? Indeed my clan is the weakest in Manasseh, and I am the least in my father’s house.”
16 A tunci Domnul i-a zis: – Vei învinge pe Midian ca pe un singur om, pentru că Eu voi fi cu tine!
And the Lord said to him, “Surely I will be with you, and you shall defeat the Midianites as one man.”
17 E l I-a răspuns: – Te rog, dacă tot am găsit bunăvoinţă la Tine, atunci înfăptuieşte un semn pentru mine ca să ştiu că într-adevăr Tu eşti Cel Ce vorbeşti cu mine!
Then he said to Him, “If now I have found favor in Your sight, then show me a sign that it is You who talk with me.
18 T e mai rog, nu Te depărta de aici până ce nu mă voi întoarce la Tine ca să-Ţi aduc darul meu şi să Ţi-l ofer! – Voi rămâne până te vei întoarce! i-a zis El.
Do not depart from here, I pray, until I come to You and bring out my offering and set it before You.” And He said, “I will wait until you come back.”
19 G hedeon a intrat, a gătit un ied, iar dintr-o efă de făină a făcut azime. Carnea iedului a pus-o într-un coş, iar zeama într-un vas; apoi s-a dus înspre El, sub terebint şi I le-a oferit.
So Gideon went in and prepared a young goat, and unleavened bread from an ephah of flour. The meat he put in a basket, and he put the broth in a pot; and he brought them out to Him under the terebinth tree and presented them.
20 Î ngerul Domnului i-a zis: – Ia carnea şi azimele şi pune-le pe stânca aceasta, iar zeama vars-o! El a făcut aşa.
The Angel of God said to him, “Take the meat and the unleavened bread and lay them on this rock, and pour out the broth.” And he did so.
21 Î ngerul Domnului a întins toiagul care era în mâna Lui şi a atins cu vârful carnea şi azimele. În acel moment a ieşit foc din stâncă, care a mistuit carnea şi azimele. Apoi Îngerul Domnului S-a făcut nevăzut.
Then the Angel of the Lord put out the end of the staff that was in His hand, and touched the meat and the unleavened bread; and fire rose out of the rock and consumed the meat and the unleavened bread. And the Angel of the Lord departed out of his sight.
22 A tunci Ghedeon şi-a dat seama că fusese Îngerul Domnului şi a zis: – Vai de mine, Stăpâne Doamne! Am văzut pe Îngerul Domnului faţă în faţă!
Now Gideon perceived that He was the Angel of the Lord. So Gideon said, “Alas, O Lord God! For I have seen the Angel of the Lord face to face.”
23 D ar Domnul i-a răspuns: – Pace ţie! Să nu-ţi fie frică, căci nu vei muri!
Then the Lord said to him, “Peace be with you; do not fear, you shall not die.”
24 G hedeon a zidit acolo un altar Domnului şi l-a numit „ Domnul este pace“. Altarul mai este încă şi astăzi în Ofra, care aparţine abiezriţilor. Ghedeon distruge altarul lui Baal
So Gideon built an altar there to the Lord, and called it The- Lord - Is -Peace. To this day it is still in Ophrah of the Abiezrites.
25 Î n aceeaşi noapte Domnul i-a zis: – Ia cel de-al doilea bou tânăr al tatălui tău, boul care are şapte ani! Dărâmă altarul închinat de tatăl tău lui Baal şi taie stâlpul Aşerei care este lângă el.
Now it came to pass the same night that the Lord said to him, “Take your father’s young bull, the second bull of seven years old, and tear down the altar of Baal that your father has, and cut down the wooden image that is beside it;
26 Z ideşte apoi un altar potrivit Domnului, Dumnezeul tău, pe vârful acestei înălţimi, ia boul şi adu o ardere de tot, folosind stâlpul Aşerei pe care-l vei tăia!
and build an altar to the Lord your God on top of this rock in the proper arrangement, and take the second bull and offer a burnt sacrifice with the wood of the image which you shall cut down.”
27 G hedeon a luat zece oameni din slujitorii lui şi a făcut aşa cum îi poruncise Domnul, dar fiindcă i-a fost foarte frică de familia lui şi de oamenii din cetate, a făcut acest lucru noaptea, nu ziua.
So Gideon took ten men from among his servants and did as the Lord had said to him. But because he feared his father’s household and the men of the city too much to do it by day, he did it by night. Gideon Destroys the Altar of Baal
28 C ând oamenii din cetate s-au sculat dis-de-dimineaţă, au observat că altarul lui Baal era dărâmat, stâlpul Aşerei, care fusese lângă el, era tăiat, iar boul fusese jertfit pe un altar nou.
And when the men of the city arose early in the morning, there was the altar of Baal, torn down; and the wooden image that was beside it was cut down, and the second bull was being offered on the altar which had been built.
29 A tunci s-au întrebat unii pe alţii: – Cine a făcut o asemenea faptă? După ce au întrebat şi au cercetat li s-a răspuns: – Ghedeon, fiul lui Ioaş, a făcut fapta aceasta!
So they said to one another, “Who has done this thing?” And when they had inquired and asked, they said, “Gideon the son of Joash has done this thing.”
30 O amenii din cetate i-au zis lui Ioaş: – Scoate-l afară pe fiul tău ca să moară, pentru că a dărâmat altarul lui Baal şi a tăiat stâlpul Aşerei de lângă el!
Then the men of the city said to Joash, “Bring out your son, that he may die, because he has torn down the altar of Baal, and because he has cut down the wooden image that was beside it.”
31 I oaş le-a răspuns tuturor acelora care i-au stat împotrivă: – Oare voi trebuie să-i ţineţi partea? Voi trebuie să-l apăraţi? Cine îl va răzbuna pe Baal să fie ucis până dimineaţă! Dacă este dumnezeu, atunci să se apere singur din cauză că i-a fost dărâmat altarul!
But Joash said to all who stood against him, “Would you plead for Baal? Would you save him? Let the one who would plead for him be put to death by morning! If he is a god, let him plead for himself, because his altar has been torn down!”
32 Î n ziua aceea au pus lui Ghedeon numele Ierub-Baal şi au zis: – Să se certe Baal cu el din cauză că i-a dărâmat altarul! Semnul cu lâna
Therefore on that day he called him Jerubbaal, saying, “Let Baal plead against him, because he has torn down his altar.”
33 T oţi midianiţii, amalekiţii şi popoarele din răsărit s-au aliat, au traversat Iordanul şi şi-au aşezat tabăra în valea Izreel.
Then all the Midianites and Amalekites, the people of the East, gathered together; and they crossed over and encamped in the Valley of Jezreel.
34 G hedeon a fost îmbrăcat cu Duhul Domnului şi a sunat din corn. Abiezer a fost chemat să meargă după el.
But the Spirit of the Lord came upon Gideon; then he blew the trumpet, and the Abiezrites gathered behind him.
35 A trimis soli prin tot teritoriul lui Manase şi manasiţii au fost chemaţi să-l însoţească. A trimis soli în Aşer, în Zabulon şi în Neftali şi ei au venit să-l susţină.
And he sent messengers throughout all Manasseh, who also gathered behind him. He also sent messengers to Asher, Zebulun, and Naphtali; and they came up to meet them. The Sign of the Fleece
36 A tunci Ghedeon I-a zis lui Dumnezeu: „Dacă într-adevăr vrei să-l eliberezi pe Israel, folosindu-te de mine precum ai spus,
So Gideon said to God, “If You will save Israel by my hand as You have said—
37 i ată, voi pune o învelitoare de lână în ogor. Dacă roua va apărea doar pe lână şi tot pământul va rămâne uscat, atunci voi înţelege că vrei să eliberezi Israelul prin mine, precum ai spus!“
look, I shall put a fleece of wool on the threshing floor; if there is dew on the fleece only, and it is dry on all the ground, then I shall know that You will save Israel by my hand, as You have said.”
38 Ş i aşa s-a şi întâmplat. Când s-a sculat a doua zi dis-de-dimineaţă, a stors învelitoarea, şi din ea a curs rouă; a umplut cu apă un vas întreg.
And it was so. When he rose early the next morning and squeezed the fleece together, he wrung the dew out of the fleece, a bowlful of water.
39 A tunci Ghedeon I-a zis din nou lui Dumnezeu: „Să nu te aprinzi de mânie împotriva mea, dar voi mai vorbi încă o dată! Te rog, îngăduie-mi să mai încerc o dată semnul cu învelitoarea! Fă ca numai învelitoarea să rămână uscată şi tot pământul să se acopere cu rouă!“
Then Gideon said to God, “Do not be angry with me, but let me speak just once more: Let me test, I pray, just once more with the fleece; let it now be dry only on the fleece, but on all the ground let there be dew.”
40 Ş i Dumnezeu a făcut aşa în noaptea aceea: învelitoarea a rămas uscată, iar tot pământul s-a acoperit cu rouă.
And God did so that night. It was dry on the fleece only, but there was dew on all the ground.