1 N u strigă înţelepciunea? Nu-şi înalţă priceperea glasul?

Does not wisdom cry out, And understanding lift up her voice?

2 E a se opreşte pe înălţimi, de-a lungul străzilor, la răspântii,

She takes her stand on the top of the high hill, Beside the way, where the paths meet.

3 l ângă porţile care duc spre intrarea cetăţii, la uşi, şi strigă cu voce tare:

She cries out by the gates, at the entry of the city, At the entrance of the doors:

4 „ Oamenilor, către voi strig şi spre voi, fiii oamenilor, se îndreaptă vocea mea!

“To you, O men, I call, And my voice is to the sons of men.

5 O , nesăbuiţilor, înţelegeţi prudenţa; proştilor, înţelegeţi priceperea!

O you simple ones, understand prudence, And you fools, be of an understanding heart.

6 A scultaţi, căci am să vă spun lucruri mari! Îmi voi deschide buzele ca să spun ce este drept!

Listen, for I will speak of excellent things, And from the opening of my lips will come right things;

7 C ăci gura mea rosteşte adevărul, iar nelegiuirea este o urâciune pentru buzele mele.

For my mouth will speak truth; Wickedness is an abomination to my lips.

8 T oate cuvintele gurii mele sunt drepte, nu este nimic necinstit sau sucit în ele.

All the words of my mouth are with righteousness; Nothing crooked or perverse is in them.

9 T oate sunt clare pentru cel priceput şi corecte pentru cei ce au găsit cunoştinţa.

They are all plain to him who understands, And right to those who find knowledge.

10 P rimiţi îndrumarea mea în loc de argint şi alegeţi cunoştinţa în schimbul aurului ales,

Receive my instruction, and not silver, And knowledge rather than choice gold;

11 c ăci înţelepciunea este mai preţioasă decât mărgăritarele şi orice ţi-ai dori nu se poate compara cu ea.

For wisdom is better than rubies, And all the things one may desire cannot be compared with her.

12 E u, înţelepciunea, locuiesc împreună cu prudenţa; eu găsesc cunoştinţa şi chibzuinţa.

“I, wisdom, dwell with prudence, And find out knowledge and discretion.

13 F rica de Domnul te face să urăşti răul. Iată ce urăsc eu: mândria şi aroganţa, calea rea şi gura care vorbeşte lucruri stricate.

The fear of the Lord is to hate evil; Pride and arrogance and the evil way And the perverse mouth I hate.

14 A l meu este sfatul şi înţelepciunea răsunătoare; a mea este priceperea, a mea este puterea.

Counsel is mine, and sound wisdom; I am understanding, I have strength.

15 P rin mine domnesc împăraţii şi cei ce conduc prin mine emit legi drepte.

By me kings reign, And rulers decree justice.

16 P rin mine guvernează prinţii şi toţi nobilii care conduc pământul.

By me princes rule, and nobles, All the judges of the earth.

17 E u iubesc pe cei ce mă iubesc, şi cei ce mă caută mă vor găsi.

I love those who love me, And those who seek me diligently will find me.

18 E u aduc bogăţie şi onoare, belşug şi bunăstare.

Riches and honor are with me, Enduring riches and righteousness.

19 R odul meu este mai bun decât aurul, decât aurul curat; profitul meu întrece argintul ales.

My fruit is better than gold, yes, than fine gold, And my revenue than choice silver.

20 E u merg pe calea dreptăţii, pe mijlocul cărărilor justiţiei,

I traverse the way of righteousness, In the midst of the paths of justice,

21 c a să le dau o moştenire celor ce mă iubesc şi să le umplu vistieriile.

That I may cause those who love me to inherit wealth, That I may fill their treasuries.

22 D omnul m-a creat ca cea dintâi dintre căile Lui, înaintea celor mai vechi lucrări ale Lui.

“The Lord possessed me at the beginning of His way, Before His works of old.

23 E u am fost desemnată din veşnicie, de la început, înainte de a fi pământul.

I have been established from everlasting, From the beginning, before there was ever an earth.

24 E u am fost născută când nu erau oceanele, când nu erau izvoare încărcate cu apă.

When there were no depths I was brought forth, When there were no fountains abounding with water.

25 Î nainte de aşezarea munţilor, înainte de a fi dealurile, am fost născută eu,

Before the mountains were settled, Before the hills, I was brought forth;

26 c ând El nu făcuse încă nici pământul, nici câmpiile, nici cea dintâi fărâmă a pulberii lumii.

While as yet He had not made the earth or the fields, Or the primal dust of the world.

27 C ând a întocmit El cerurile, eu eram acolo; când a trasat orizontul pe faţa adâncului,

When He prepared the heavens, I was there, When He drew a circle on the face of the deep,

28 c ând a pironit norii sus şi a întărit izvoarele adâncului,

When He established the clouds above, When He strengthened the fountains of the deep,

29 c ând a dat mării porunca Lui, ca apele să nu treacă peste hotărârea Sa, când a trasat temeliile pământului,

When He assigned to the sea its limit, So that the waters would not transgress His command, When He marked out the foundations of the earth,

30 e u eram meşterul de lângă El şi zi de zi aveam parte de desfătări, jucând neîncetat în prezenţa Lui,

Then I was beside Him as a master craftsman; And I was daily His delight, Rejoicing always before Him,

31 j ucând pe întinderea pământului Lui şi găsindu-mi desfătarea în fiii oamenilor.

Rejoicing in His inhabited world, And my delight was with the sons of men.

32 A cum deci, fiilor, ascultaţi-mă! Binecuvântaţi sunt cei ce păzesc căile mele!

“Now therefore, listen to me, my children, For blessed are those who keep my ways.

33 A scultaţi îndrumarea şi fiţi înţelepţi; n-o ignoraţi!

Hear instruction and be wise, And do not disdain it.

34 B inecuvântat este omul care mă ascultă, care veghează zilnic la porţile mele, aşteptând la pragul uşii mele.

Blessed is the man who listens to me, Watching daily at my gates, Waiting at the posts of my doors.

35 F iindcă oricine mă găseşte pe mine, găseşte viaţa şi primeşte astfel o favoare de la Domnul.

For whoever finds me finds life, And obtains favor from the Lord;

36 D ar cel care dă greş în a mă găsi se răneşte singur; toţi cei ce mă urăsc iubesc moartea.“

But he who sins against me wrongs his own soul; All those who hate me love death.”