1 N u strigă înţelepciunea, şi nu-şi înalţă priceperea glasul?

Does not wisdom cry out, And understanding lift up her voice?

2 E a se aşează sus pe înălţimi, afară pe drum, la răspîntii,

She takes her stand on the top of the high hill, Beside the way, where the paths meet.

3 ş i strigă lîngă porţi, la intrarea cetăţii, la intrarea porţilor:

She cries out by the gates, at the entry of the city, At the entrance of the doors:

4 O amenilor, către voi strig, şi spre fiii oamenilor se îndreaptă glasul meu.

“To you, O men, I call, And my voice is to the sons of men.

5 Î nvăţaţi-vă minte, proştilor, şi înţelepţiţi-vă nebunilor!

O you simple ones, understand prudence, And you fools, be of an understanding heart.

6 A sculaţi, căci am lucruri mari de spus, şi buzele mi se deschid ca să înveţe pe alţii ce este drept.

Listen, for I will speak of excellent things, And from the opening of my lips will come right things;

7 C ăci gura mea vesteşte adevărul, şi buzele mele urăsc minciuna!

For my mouth will speak truth; Wickedness is an abomination to my lips.

8 T oate cuvintele gurii mele sînt drepte, n'au nimic neadevărat nici sucit în ele.

All the words of my mouth are with righteousness; Nothing crooked or perverse is in them.

9 T oate sînt lămurite pentru cel priceput, şi drepte pentru ceice au găsit ştiinţa.

They are all plain to him who understands, And right to those who find knowledge.

10 P rimiţi mai de grabă învăţăturile mele decît argintul, şi mai de grabă ştiinţa de cît aurul scump.

Receive my instruction, and not silver, And knowledge rather than choice gold;

11 C ăci înţelepciunea preţuieşte mai mult de cît mărgăritarele, şi nici un lucru de preţ nu se poate asemui cu ea.

For wisdom is better than rubies, And all the things one may desire cannot be compared with her.

12 E u, Înţelepciunea, am ca locuinţă mintea, şi pot născoci cele mai chibzuite planuri.

“I, wisdom, dwell with prudence, And find out knowledge and discretion.

13 F rica de Domnul este urîrea răului; trufia şi mîndria, purtarea rea şi gura... mincinoasă, iată ce urăsc eu.

The fear of the Lord is to hate evil; Pride and arrogance and the evil way And the perverse mouth I hate.

14 D ela mine vine sfatul şi izbînda, eu sînt priceperea, a mea este puterea.

Counsel is mine, and sound wisdom; I am understanding, I have strength.

15 P rin mine împărăţesc împăraţii şi dau voivozii porunci drepte.

By me kings reign, And rulers decree justice.

16 P rin mine cîrmuiesc dregătorii, şi mai marii, toţi judecătorii pămîntului.

By me princes rule, and nobles, All the judges of the earth.

17 E u iubesc pe ceice mă iubesc, şi cei ce mă caută cu totdinadinsul mă găsesc.

I love those who love me, And those who seek me diligently will find me.

18 C u mine este bogăţia şi slava, avuţiile trainice şi dreptatea.

Riches and honor are with me, Enduring riches and righteousness.

19 R odul meu este mai bun decît aurul cel mai curat, şi venitul meu întrece argintul cel mai ales.

My fruit is better than gold, yes, than fine gold, And my revenue than choice silver.

20 E u umblu pe calea nevinovăţiei, pe mijlocul cărărilor neprihănirii,

I traverse the way of righteousness, In the midst of the paths of justice,

21 c a să dau o adevărată moştenire celor ce mă iubesc, şi să le umplu visteriile.

That I may cause those who love me to inherit wealth, That I may fill their treasuries.

22 D omnul m'a făcut cea dintîi dintre lucrările Lui, înaintea celor mai vechi lucrări ale Lui.

“The Lord possessed me at the beginning of His way, Before His works of old.

23 E u am fost aşezată din vecinicie, înainte de orice început, înainte de a fi pămîntul.

I have been established from everlasting, From the beginning, before there was ever an earth.

24 A m fost născută cînd încă nu erau adîncuri, nici izvoare încărcate cu ape;

When there were no depths I was brought forth, When there were no fountains abounding with water.

25 a m fost născută înainte de întărirea munţilor, înainte de a fi dealurile,

Before the mountains were settled, Before the hills, I was brought forth;

26 c înd nu era încă nici pămîntul, nici cîmpiile, nici cea dintîi fărîmă din pulberea lumii.

While as yet He had not made the earth or the fields, Or the primal dust of the world.

27 C înd a întocmit Domnul cerurile, eu eram de faţă; cînd a tras o zare pe faţa adîncului,

When He prepared the heavens, I was there, When He drew a circle on the face of the deep,

28 c înd a pironit norii sus, şi cînd au ţîşnit cu putere izvoarele adîncului,

When He established the clouds above, When He strengthened the fountains of the deep,

29 c înd a pus un hotar mării, ca apele să nu treacă peste porunca Lui, cînd a pus temeliile pămîntului,

When He assigned to the sea its limit, So that the waters would not transgress His command, When He marked out the foundations of the earth,

30 e u eram meşterul Lui, la lucru lîngă el, şi în toate zilele eram desfătarea Lui, jucînd neîncetat înaintea Lui,

Then I was beside Him as a master craftsman; And I was daily His delight, Rejoicing always before Him,

31 j ucînd pe rotocolul pămîntului Său, şi găsindu-mi plăcerea în fiii oamenilor.

Rejoicing in His inhabited world, And my delight was with the sons of men.

32 Ş i acum, fiilor, ascultaţi-mă, căci ferice de ceice păzesc căile mele!

“Now therefore, listen to me, my children, For blessed are those who keep my ways.

33 A scultaţi învăţătura, ca să vă faceţi înţelepţi, şi nu lepădaţi sfatul meu.

Hear instruction and be wise, And do not disdain it.

34 F erice de omul care m'ascultă, care veghează zilnic la porţile mele, şi păzeşte pragul uşii mele.

Blessed is the man who listens to me, Watching daily at my gates, Waiting at the posts of my doors.

35 C ăci celce mă găseşte, găseşte viaţa, şi capătă bunăvoinţa Domnului.

For whoever finds me finds life, And obtains favor from the Lord;

36 D ar celce păcătuieşte împotriva mea îşi vatămă sufletul său; toţi ceice mă urăsc pe mine, iubesc moartea.

But he who sins against me wrongs his own soul; All those who hate me love death.”