1 F ăcusem un legămînt cu ochii mei, şi nu mi-aş fi oprit privirile asupra unei fecioare.

“I have made a covenant with my eyes; Why then should I look upon a young woman?

2 D ar ce soartă mi -a păstrat Dumnezeu de sus? Ce moştenire mi -a trimes Cel Atotputernic din ceruri?

For what is the allotment of God from above, And the inheritance of the Almighty from on high?

3 P eirea nu -i oare pentru cel rău, şi nenorocirea pentru cei ce fac fărădelege?

Is it not destruction for the wicked, And disaster for the workers of iniquity?

4 N 'a cunoscut Dumnezeu căile mele? Nu mi -a numărat El toţi paşii mei?

Does He not see my ways, And count all my steps?

5 D acă am umblat cu minciuna, de mi -a alergat piciorul după înşelăciune:

“If I have walked with falsehood, Or if my foot has hastened to deceit,

6 s ă mă cîntărească Dumnezeu în cumpăna celor fără prihană, şi-mi va vedea neprihănirea!

Let me be weighed on honest scales, That God may know my integrity.

7 D e mi s'a abătut pasul depe calea cea dreaptă, de mi -a urmat inima ochii, de s'a lipit vreo întinăciune de mînile mele,

If my step has turned from the way, Or my heart walked after my eyes, Or if any spot adheres to my hands,

8 a tunci eu să samăn şi altul să secere, şi odraslele mele să fie desrădăcinate!

Then let me sow, and another eat; Yes, let my harvest be rooted out.

9 D acă mi -a fost amăgită inima de vreo femeie, dacă am pîndit la uşa aproapelui meu,

“If my heart has been enticed by a woman, Or if I have lurked at my neighbor’s door,

10 a tunci nevastă-mea să macine pentru altul, şi s'o necinstească alţii!

Then let my wife grind for another, And let others bow down over her.

11 C ăci aceasta ar fi fost o nelegiuire, o fărădelege vrednică să fie pedepsită de judecători,

For that would be wickedness; Yes, it would be iniquity deserving of judgment.

12 u n foc care mistuie pînă la nimicire, şi care mi-ar fi prăpădit toată bogăţia.

For that would be a fire that consumes to destruction, And would root out all my increase.

13 D e aş fi nesocotit dreptul slugii sau slujnicei mele, cînd se certau cu mine,

“If I have despised the cause of my male or female servant When they complained against me,

14 c e aş putea să fac, cînd se ridică Dumnezeu? Ce aş putea răspunde cînd pedepseşte El?

What then shall I do when God rises up? When He punishes, how shall I answer Him?

15 C el ce m'a făcut pe mine în pîntecele mamei mele, nu l -a făcut şi pe el? Oare nu ne -a întocmit acelaş Dumnezeu în pîntecele mamei?

Did not He who made me in the womb make them? Did not the same One fashion us in the womb?

16 D acă n'am dat săracilor ce-mi cereau, dacă am făcut să se topească de plîns ochii văduvei,

“If I have kept the poor from their desire, Or caused the eyes of the widow to fail,

17 d acă mi-am mîncat singur pînea, fără ca orfanul să-şi fi avut şi el partea lui din ea,

Or eaten my morsel by myself, So that the fatherless could not eat of it

18 e u, care din tinereţă l-am crescut ca un tată, eu, care dela naştere am sprijinit pe văduvă;

(But from my youth I reared him as a father, And from my mother’s womb I guided the widow );

19 d acă am văzut pe cel nenorocit ducînd lipsă de haine, pe cel lipsit neavînd învălitoare,

If I have seen anyone perish for lack of clothing, Or any poor man without covering;

20 f ără ca inima lui să mă fi binecuvîntat, fără să fi fost încălzit de lîna mieilor mei;

If his heart has not blessed me, And if he was not warmed with the fleece of my sheep;

21 d acă am ridicat mîna împotriva orfanului, pentrucă mă simţeam sprijinit de judecători;

If I have raised my hand against the fatherless, When I saw I had help in the gate;

22 a tunci, să mi se deslipească umărul dela încheietură, să-mi cadă braţul şi să se sfărîme!

Then let my arm fall from my shoulder, Let my arm be torn from the socket.

23 C ăci mă temeam de pedeapsa lui Dumnezeu, şi nu puteam lucra astfel din pricina măreţiei Lui.

For destruction from God is a terror to me, And because of His magnificence I cannot endure.

24 D acă mi-am pus încrederea în aur, dacă am zis aurului:, Tu eşti nădejdea mea`;

“If I have made gold my hope, Or said to fine gold, ‘ You are my confidence’;

25 d acă m'am îngîmfat de mărimea averilor mele, de mulţimea bogăţiilor pe cari le dobîndisem;

If I have rejoiced because my wealth was great, And because my hand had gained much;

26 d acă am privit soarele cînd strălucea, luna cînd înainta măreaţă,

If I have observed the sun when it shines, Or the moon moving in brightness,

27 ş i dacă mi s'a lăsat amăgită inima în taină, dacă le-am aruncat sărutări, ducîndu-mi mîna la gură:

So that my heart has been secretly enticed, And my mouth has kissed my hand;

28 ş i aceasta este tot o fărădelege care trebuie pedepsită de judecători, căci m'aş fi lepădat de Dumnezeul cel de sus!

This also would be an iniquity deserving of judgment, For I would have denied God who is above.

29 D acă m'am bucurat de nenorocirea vrăjmaşului meu, dacă am sărit de bucurie cînd l -a atins nenorocirea,

“If I have rejoiced at the destruction of him who hated me, Or lifted myself up when evil found him

30 e u, care n'am dat voie limbii mele să păcătuiască, să -i ceară moartea cu blestem;

(Indeed I have not allowed my mouth to sin By asking for a curse on his soul);

31 d acă nu ziceau oamenii din cortul meu:, Unde este cel ce nu s'a săturat din carnea lui?`

If the men of my tent have not said, ‘Who is there that has not been satisfied with his meat?’

32 D acă petrecea străinul noaptea afară, dacă nu mi-aş fi deschis uşa să intre călătorul;

( But no sojourner had to lodge in the street, For I have opened my doors to the traveler );

33 d acă mi-am ascuns fărădelegile, ca oamenii, şi mi-am închis nelegiuirile în sîn,

If I have covered my transgressions as Adam, By hiding my iniquity in my bosom,

34 p entrucă mă temeam de mulţime, pentrucă mă temeam de dispreţul familiilor, ţinîndu-mă deoparte şi necutezînd să-mi trec pragul...

Because I feared the great multitude, And dreaded the contempt of families, So that I kept silence And did not go out of the door—

35 O h! de aş găsi pe cineva să m'asculte! Iată apărarea mea, iscălită de mine: să-mi răspundă Cel Atotputernic! Cine-mi va da plîngerea iscălită de protivnicul meu?

Oh, that I had one to hear me! Here is my mark. Oh, that the Almighty would answer me, That my Prosecutor had written a book!

36 C a să -i port scrisoarea pe umăr, s'o leg de fruntea mea ca o cunună;

Surely I would carry it on my shoulder, And bind it on me like a crown;

37 s ă -i dau socoteală de toţi paşii mei, să mă apropii de el ca un domn.

I would declare to Him the number of my steps; Like a prince I would approach Him.

38 D acă pămîntul meu strigă împotriva mea, şi dacă brazdele lui varsă lacrămi;

“If my land cries out against me, And its furrows weep together;

39 d acă i-am mîncat roada fără s'o fi plătit, şi dacă am întristat sufletul vechilor lui stăpîni:

If I have eaten its fruit without money, Or caused its owners to lose their lives;

40 a tunci să crească spini din el în loc de grîu, şi neghină în loc de orz!`` Sfîrşitul cuvintelor lui Iov.

Then let thistles grow instead of wheat, And weeds instead of barley.” The words of Job are ended.