1 A u stat trei ani liniştiţi, fără să fie război între Siria şi Israel.

Now three years passed without war between Syria and Israel.

2 Î n anul al treilea, Iosafat, împăratul lui Iuda, s'a pogorît la împăratul lui Israel.

Then it came to pass, in the third year, that Jehoshaphat the king of Judah went down to visit the king of Israel.

3 Î mpăratul lui Israel a zis slujitorilor săi:,,Ştiţi că Ramot din Galaad este al nostru. Şi noi stăm fără grijă, în loc să -l luăm înapoi din mînile împăratului Siriei.``

And the king of Israel said to his servants, “Do you know that Ramoth in Gilead is ours, but we hesitate to take it out of the hand of the king of Syria?”

4 Ş i a zis lui Iosafat:,, Vrei să vii cu mine să luptăm împotriva Ramotului din Galaad?`` Iosafat a răspuns împăratului lui Israel:,, Eu voi fi ca tine, poporul meu ca poporul tău, caii mei ca ai tăi.``

So he said to Jehoshaphat, “Will you go with me to fight at Ramoth Gilead?” Jehoshaphat said to the king of Israel, “I am as you are, my people as your people, my horses as your horses.”

5 A poi Iosafat a zis împăratului lui Israel:,,Întreabă acum, te rog, cuvîntul Domnului.``

Also Jehoshaphat said to the king of Israel, “Please inquire for the word of the Lord today.”

6 Î mpăratul lui Israel a strîns pe prooroci, în număr de aproape patru sute, şi le -a zis:,, Să merg să lupt împotriva Ramotului din Galaad, sau să mă las?`` Şi ei au răspuns:,, Suie-te, şi Domnul îl va da în mînile împăratului.``

Then the king of Israel gathered the prophets together, about four hundred men, and said to them, “Shall I go against Ramoth Gilead to fight, or shall I refrain?” So they said, “Go up, for the Lord will deliver it into the hand of the king.”

7 D ar Iosafat a zis:,, Nu mai este aici niciun prooroc al Domnului, ca să -L putem întreba?``

And Jehoshaphat said, “ Is there not still a prophet of the Lord here, that we may inquire of Him?”

8 Î mpăratul lui Israel a răspuns lui Iosafat:,, Mai este un om prin care am putea să întrebăm pe Domnul; dar îl urăsc, căci nu-mi prooroceşte nimic bun, nu prooroceşte decît rău: este Mica, fiul lui Imla.`` Şi Iosafat a zis:,, Să nu vorbească împăratul aşa!``

So the king of Israel said to Jehoshaphat, “ There is still one man, Micaiah the son of Imlah, by whom we may inquire of the Lord; but I hate him, because he does not prophesy good concerning me, but evil.” And Jehoshaphat said, “Let not the king say such things!”

9 A tunci împăratul lui Israel a chemat un dregător, şi a zis:,, Trimete şi adu îndată pe Mica, fiul lui Imla.``

Then the king of Israel called an officer and said, “Bring Micaiah the son of Imlah quickly!”

10 Î mpăratul lui Israel şi Iosafat, împăratul lui Iuda, şedeau fiecare pe scaunul lui de domnie, îmbrăcaţi cu hainele lor împărăteşti, în locul dela intrarea porţii Samariei. Şi toţi proorocii prooroceau înaintea lor.

The king of Israel and Jehoshaphat the king of Judah, having put on their robes, sat each on his throne, at a threshing floor at the entrance of the gate of Samaria; and all the prophets prophesied before them.

11 Z edechia, fiul lui Chenaana, îşi făcuse nişte coarne de fer, şi a zis:,, Aşa vorbeşte Domnul:, Cu coarnele acestea vei bate pe Sirieni pînă îi vei nimici.``

Now Zedekiah the son of Chenaanah had made horns of iron for himself; and he said, “Thus says the Lord: ‘With these you shall gore the Syrians until they are destroyed.’”

12 Ş i toţi proorocii prooroceau la fel, zicînd:,, Suie-te la Ramot din Galaad! Căci vei izbîndi, şi Domnul îl va da în mînile împăratului.``

And all the prophets prophesied so, saying, “Go up to Ramoth Gilead and prosper, for the Lord will deliver it into the king’s hand.”

13 S olul care se dusese să cheme pe Mica i -a vorbit aşa:,, Iată, că proorocii, într'un glas, proorocesc bine împăratului; să fie dar şi cuvîntul tău ca al fiecăruia din ei! Vesteşte -i bine!``

Then the messenger who had gone to call Micaiah spoke to him, saying, “Now listen, the words of the prophets with one accord encourage the king. Please, let your word be like the word of one of them, and speak encouragement.”

14 M ica a răspuns:,, Viu este Domnul, că voi vesti ce-mi va spune Domnul.``

And Micaiah said, “ As the Lord lives, whatever the Lord says to me, that I will speak.”

15 C înd a ajuns la împărat, împăratul i -a zis:,, Mica, să mergem să luptăm împotriva Ramotului din Galaad, sau să ne lăsăm?`` El a răspuns:,, Suie-te, căci vei izbîndi, şi Domnul îl va da în mînile împăratului.``

Then he came to the king; and the king said to him, “Micaiah, shall we go to war against Ramoth Gilead, or shall we refrain?” And he answered him, “Go and prosper, for the Lord will deliver it into the hand of the king!”

16 Ş i împăratul i -a zis:,, De cîteori trebuie să te pun să juri că nu-mi vei spune decît adevărul în Numele Domnului?``

So the king said to him, “How many times shall I make you swear that you tell me nothing but the truth in the name of the Lord ?”

17 M ica a răspuns:,, Văd tot Israelul risipit pe munţi, ca nişte oi cari n'au păstor. Şi Domnul zice:, Oamenii aceştia n'au stăpîn; să se întoarcă fiecare acasă în pace.``

Then he said, “I saw all Israel scattered on the mountains, as sheep that have no shepherd. And the Lord said, ‘These have no master. Let each return to his house in peace.’”

18 Î mpăratul lui Israel a zis lui Iosafat:,, Nu ţi-am spus că el nu prooroceşte nimic bun despre mine, ci prooroceşte numai rău?``

And the king of Israel said to Jehoshaphat, “Did I not tell you he would not prophesy good concerning me, but evil?”

19 Ş i Mica a zis:,, Ascultă dar cuvîntul Domnului! Am văzut pe Domnul stînd pe scaunul Lui de domnie, şi toată oştirea cerurilor stînd lîngă El, la dreapta şi la stînga Lui.

Then Micaiah said, “Therefore hear the word of the Lord: I saw the Lord sitting on His throne, and all the host of heaven standing by, on His right hand and on His left.

20 Ş i Domnul a zis:, Cine va amăgi pe Ahab, ca să se suie la Ramot din Galaad şi să piară acolo?` Şi au răspuns unul într'un fel, altul într'altul.

And the Lord said, ‘Who will persuade Ahab to go up, that he may fall at Ramoth Gilead?’ So one spoke in this manner, and another spoke in that manner.

21 Ş i un duh a venit şi s'a înfăţişat înaintea Domnului, şi a zis:, Eu îl voi amăgi.`

Then a spirit came forward and stood before the Lord, and said, ‘I will persuade him.’

22 D omnul i -a zis:, Cum?`, Voi ieşi`, a răspuns el,,şi voi fi un duh de minciună în gura tuturor proorocilor lui.` Domnul a zis: Îl vei amăgi, şi-ţi vei ajunge ţinta; ieşi, şi fă aşa!``

The Lord said to him, ‘In what way?’ So he said, ‘I will go out and be a lying spirit in the mouth of all his prophets.’ And the Lord said, ‘You shall persuade him, and also prevail. Go out and do so.’

23 Ş i acum, iată că Domnul a pus un duh de minciună în gura tuturor proorocilor tăi cari sînt de faţă. Dar Domnul a hotărît lucruri rele împotriva ta.``

Therefore look! The Lord has put a lying spirit in the mouth of all these prophets of yours, and the Lord has declared disaster against you.”

24 A tunci Zedechia, fiul lui Chenaana, apropiindu-se, a lovit pe Mica peste obraz, şi a zis:,, Pe unde a ieşit Duhul Domnului din mine ca să-ţi vorbească?``

Now Zedekiah the son of Chenaanah went near and struck Micaiah on the cheek, and said, “Which way did the spirit from the Lord go from me to speak to you?”

25 M ica a răspuns:,, Vei vedea în ziua cînd vei umbla din odaie în odaie ca să te ascunzi.``

And Micaiah said, “Indeed, you shall see on that day when you go into an inner chamber to hide!”

26 Î mpăratul lui Israel a zis:,, Ia pe Mica, du -l la Amon, mai marele cetăţii, şi la Ioas, fiul împăratului,

So the king of Israel said, “Take Micaiah, and return him to Amon the governor of the city and to Joash the king’s son;

27 ş i să le spui:, Aşa vorbeşte împăratul:, Puneţi pe omul acesta la închisoare, şi hrăniţi -l cu pînea şi cu apa întristării, pînă cînd mă voi întoarce în pace.``

and say, ‘Thus says the king: “Put this fellow in prison, and feed him with bread of affliction and water of affliction, until I come in peace.”’”

28 Ş i Mica a zis:,, Dacă te vei întoarce în pace, Domnul n'a vorbit prin mine.`` Apoi a mai zis:,, Auziţi, popoare, toate.``

But Micaiah said, “If you ever return in peace, the Lord has not spoken by me.” And he said, “Take heed, all you people!” Ahab Dies in Battle

29 Î mpăratul lui Israel şi Iosafat, împăratul lui Iuda, s'au suit la Ramot din Galaad.

So the king of Israel and Jehoshaphat the king of Judah went up to Ramoth Gilead.

30 Î mpăratul lui Israel a zis lui Iosafat:,, Vreau să-mi schimb hainele ca să merg la luptă; dar tu, îmbracă-te cu hainele tale împărăteşti.`` Şi împăratul lui Israel şi -a schimbat hainele, şi s'a dus la luptă.

And the king of Israel said to Jehoshaphat, “I will disguise myself and go into battle; but you put on your robes.” So the king of Israel disguised himself and went into battle.

31 Î mpăratul Siriei dăduse următoarea poruncă celor treizeci şi două de căpetenii ale carălor lui:,, Să nu vă luptaţi nici cu cei mici nici cu cei mari, ci să vă luptaţi numai cu împăratul lui Israel.``

Now the king of Syria had commanded the thirty-two captains of his chariots, saying, “Fight with no one small or great, but only with the king of Israel.”

32 C înd au zărit căpeteniile carălor pe Iosafat, au zis:,, Negreşit, acesta este împăratul lui Israel.`` Şi s'au apropiat de el să -l lovească. Iosafat a scos un ţipăt.

So it was, when the captains of the chariots saw Jehoshaphat, that they said, “Surely it is the king of Israel!” Therefore they turned aside to fight against him, and Jehoshaphat cried out.

33 C ăpeteniile carălor, văzînd că nu este împăratul lui Israel, s'au depărtat de el.

And it happened, when the captains of the chariots saw that it was not the king of Israel, that they turned back from pursuing him.

34 A tunci un om a tras cu arcul la întîmplare, şi a lovit pe împăratul lui Israel la încheietura platoşei. Împăratul a zis cărăuşului său:,,Întoarce, şi scoate-mă din cîmpul de bătaie, căci sînt greu rănit.``

Now a certain man drew a bow at random, and struck the king of Israel between the joints of his armor. So he said to the driver of his chariot, “Turn around and take me out of the battle, for I am wounded.”

35 L upta a fost din ce în ce mai crîncenă în ziua aceea. Împăratul a stat drept în carul lui în faţa Sirienilor, şi seara a murit. Sîngele a curs din rană în lăuntrul carului.

The battle increased that day; and the king was propped up in his chariot, facing the Syrians, and died at evening. The blood ran out from the wound onto the floor of the chariot.

36 L a apusul soarelui, s'a strigat prin toată tabăra:,, Să plece fiecare în cetatea lui şi să plece fiecare în ţara lui,

Then, as the sun was going down, a shout went throughout the army, saying, “Every man to his city, and every man to his own country!”

37 c ăci a murit împăratul.`` S'au întors la Samaria, şi împăratul a fost îngropat la Samaria.

So the king died, and was brought to Samaria. And they buried the king in Samaria.

38 C înd au spălat carul în iazul Samariei, cînii au lins sîngele lui Ahab, şi curvele s'au scăldat în el, după cuvîntul pe care -l spusese Domnul.

Then someone washed the chariot at a pool in Samaria, and the dogs licked up his blood while the harlots bathed, according to the word of the Lord which He had spoken.

39 C elelalte fapte ale lui Ahab, tot ce a făcut el, casa de fildeş pe care a zidit -o, şi toate cetăţile pe cari le -a zidit, nu sînt scrise oare în cartea Cronicilor împăraţilor lui Israel?

Now the rest of the acts of Ahab, and all that he did, the ivory house which he built and all the cities that he built, are they not written in the book of the chronicles of the kings of Israel?

40 A hab a adormit cu părinţii săi. Şi în locul lui, a domnit fiul său Ahazia.

So Ahab rested with his fathers. Then Ahaziah his son reigned in his place. Jehoshaphat Reigns in Judah

41 I osafat, fiul lui Asa, a început să domnească peste Iuda, în al patrulea an al lui Ahab, împăratul lui Israel.

Jehoshaphat the son of Asa had become king over Judah in the fourth year of Ahab king of Israel.

42 I osafat era de treizeci şi cinci de ani cînd s'a făcut împărat, şi a domnit douăzeci şi cinci de ani la Ierusalim. Mamă-sa se numea Azuba, fata lui Şilhi.

Jehoshaphat was thirty-five years old when he became king, and he reigned twenty-five years in Jerusalem. His mother’s name was Azubah the daughter of Shilhi.

43 E l a umblat în toată calea tatălui său Asa, şi nu s'a abătut deloc dela ea, făcînd ce este plăcut înaintea Domnului. Numai că înălţimile n'au fost îndepărtate: poporul tot mai aducea jertfe şi tămîie pe înălţimi.

And he walked in all the ways of his father Asa. He did not turn aside from them, doing what was right in the eyes of the Lord. Nevertheless the high places were not taken away, for the people offered sacrifices and burned incense on the high places.

44 I osafat a trăit în pace cu împăratul lui Israel.

Also Jehoshaphat made peace with the king of Israel.

45 C elelalte fapte ale lui Iosafat, isprăvile şi războaiele lui, nu sînt scrise oare în cartea Cronicilor împăraţilor lui Iuda?

Now the rest of the acts of Jehoshaphat, the might that he showed, and how he made war, are they not written in the book of the chronicles of the kings of Judah?

46 E l a scos din ţară pe sodomiţii cari mai rămăseseră de pe vremea tatălui său Asa.

And the rest of the perverted persons, who remained in the days of his father Asa, he banished from the land.

47 Î n Edom nu era împărat pe atunci: cîrmuia un dregător.

There was then no king in Edom, only a deputy of the king.

48 I osafat a făcut corăbii din Tars ca să meargă la Ofir să aducă aur; dar nu s'au dus, căci corăbiile s'au sfărîmat la Eţion-Gheber.

Jehoshaphat made merchant ships to go to Ophir for gold; but they never sailed, for the ships were wrecked at Ezion Geber.

49 A tunci Ahazia, fiul lui Ahab, a zis lui Iosafat:,, Vrei ca slujitorii mei să meargă împreună cu ai tăi pe corăbii?`` Dar Iosafat n'a voit.

Then Ahaziah the son of Ahab said to Jehoshaphat, “Let my servants go with your servants in the ships.” But Jehoshaphat would not.

50 I osafat a adormit cu părinţii săi, şi a fost îngropat cu părinţii săi, în cetatea tatălui său David. Şi în locul lui a domnit fiul său Ioram.

And Jehoshaphat rested with his fathers, and was buried with his fathers in the City of David his father. Then Jehoram his son reigned in his place. Ahaziah Reigns in Israel

51 A hazia, fiul lui Ahab, a început să domnească peste Israel la Samaria, în al şaptesprezecelea an al lui Iosafat, împăratul lui Iuda. A domnit doi ani peste Israel.

Ahaziah the son of Ahab became king over Israel in Samaria in the seventeenth year of Jehoshaphat king of Judah, and reigned two years over Israel.

52 E l a făcut ce este rău înaintea Domnului, şi a umblat în calea tatălui său şi în calea mamei sale, şi în calea lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască.

He did evil in the sight of the Lord, and walked in the way of his father and in the way of his mother and in the way of Jeroboam the son of Nebat, who had made Israel sin;

53 A slujit lui Baal şi s'a închinat înaintea lui, şi a mîniat pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, cum făcuse şi tatăl său

for he served Baal and worshiped him, and provoked the Lord God of Israel to anger, according to all that his father had done.