1 Î mpăratul Belşaţar a făcut un mare ospăţ celor o mie de mai mari ai lui, şi a băut vin înaintea lor.

Belshazzar the king made a great feast for a thousand of his lords, and drank wine in the presence of the thousand.

2 Ş i în cheful vinului, a poruncit să aducă vasele de aur şi de argint, pe cari le luase tatăl său Nebucadneţar din Templul dela Ierusalim, ca să bea cu ele împăratul şi mai marii lui, nevestele şi ţiitoarele lui.

While he tasted the wine, Belshazzar gave the command to bring the gold and silver vessels which his father Nebuchadnezzar had taken from the temple which had been in Jerusalem, that the king and his lords, his wives, and his concubines might drink from them.

3 A u adus îndată vasele de aur, cari fuseseră luate din Templu, din casa lui Dumnezeu din Ierusalim, şi au băut din ele împăratul şi mai marii lui, nevestele şi ţiitoarele lui.

Then they brought the gold vessels that had been taken from the temple of the house of God which had been in Jerusalem; and the king and his lords, his wives, and his concubines drank from them.

4 A u băut vin, şi au lăudat pe dumnezeii de aur, de argint, de aramă şi de fer, de lemn şi de piatră.

They drank wine, and praised the gods of gold and silver, bronze and iron, wood and stone.

5 Î n clipa aceea, s'au arătat degetele unei mîni de om, şi au scris, în faţa sfeşnicului, pe tencuiala zidului palatului împărătesc. Împăratul a văzut această bucată de mînă, care a scris.

In the same hour the fingers of a man’s hand appeared and wrote opposite the lampstand on the plaster of the wall of the king’s palace; and the king saw the part of the hand that wrote.

6 A tunci împăratul a îngălbenit, şi gîndurile atît l-au tulburat că i s'au desfăcut încheieturile şoldurilor, şi genunchii i s'au izbit unul de altul.

Then the king’s countenance changed, and his thoughts troubled him, so that the joints of his hips were loosened and his knees knocked against each other.

7 Î mpăratul a strigat în gura mare să i se aducă cetitorii în stele, Haldeii şi ghicitorii. Apoi împăratul a luat cuvîntul şi a zis înţelepţilor Babilonului:,, Oricine va putea citi scrisoarea aceasta şi mi -o va tîlcui, va fi îmbrăcat cu purpură, va purta un lănţişor de aur la gît, şi va avea locul al treilea în cîrmuirea împărăţiei.``

The king cried aloud to bring in the astrologers, the Chaldeans, and the soothsayers. The king spoke, saying to the wise men of Babylon, “Whoever reads this writing, and tells me its interpretation, shall be clothed with purple and have a chain of gold around his neck; and he shall be the third ruler in the kingdom.”

8 T oţi înţelepţii împăratului au intrat, dar n'au putut nici să citească scrisoarea şi nici s'o tîlcuiască împăratului.

Now all the king’s wise men came, but they could not read the writing, or make known to the king its interpretation.

9 D in pricina aceasta împăratul Belşaţar s'a spăimîntat foarte tare, faţa i s'a îngălbenit şi mai marii lui au rămas încremeniţi.

Then King Belshazzar was greatly troubled, his countenance was changed, and his lords were astonished.

10 Î mpărăteasa, la auzul cuvintelor împăratului şi mai marilor lui, a intrat în odaia ospăţului, a luat cuvîntul şi a vorbit astfel:,, Să trăieşti vecinic, împărate! Să nu te turbure gîndurile tale, şi să nu ţi se îngălbenească faţa!

The queen, because of the words of the king and his lords, came to the banquet hall. The queen spoke, saying, “O king, live forever! Do not let your thoughts trouble you, nor let your countenance change.

11 Î n împărăţia ta este un om, care are în el duhul dumnezeilor celor sfinţi; şi pe vremea tatălui tău, s'au găsit la el lumini, pricepere şi o înţelepciune dumnezeiască. De aceea împăratul Nebucadneţar, tatăl tău, da, tatăl tău, împărate, l -a pus mai mare peste vrăjitori, cititori în stele, Haldei, ghicitori,

There is a man in your kingdom in whom is the Spirit of the Holy God. And in the days of your father, light and understanding and wisdom, like the wisdom of the gods, were found in him; and King Nebuchadnezzar your father—your father the king—made him chief of the magicians, astrologers, Chaldeans, and soothsayers.

12 ş i anume, pentrucă s'a găsit la el, la Daniel, numit de împărat Beltşaţar, un duh înalt, ştiinţă şi pricepere, putinţa să tîlcuiască visele, să lămurească întrebările grele, şi să deslege lucrurile încîlcite. Să fie chemat dar Daniel, şi el îţi va da tîlcuirea!``

Inasmuch as an excellent spirit, knowledge, understanding, interpreting dreams, solving riddles, and explaining enigmas were found in this Daniel, whom the king named Belteshazzar, now let Daniel be called, and he will give the interpretation.” The Writing on the Wall Explained

13 A tunci Daniel a fost adus înaintea împăratului. Împăratul a luat cuvîntul, şi a zis lui Daniel:,, Tu eşti Daniel acela, unul din prinşii de război ai lui Iuda, pe cari i -a adus aici din Iuda, tatăl meu împăratul?

Then Daniel was brought in before the king. The king spoke, and said to Daniel, “ Are you that Daniel who is one of the captives from Judah, whom my father the king brought from Judah?

14 A m aflat despre tine că ai în tine duhul dumnezeilor, şi că la tine se găsesc lumini, pricepere, şi o înţelepciune nemaipomenită.

I have heard of you, that the Spirit of God is in you, and that light and understanding and excellent wisdom are found in you.

15 A u adus înaintea mea pe înţelepţi şi pe cititorii în stele, ca să citească scrierea aceasta şi să mi -o tîlcuiască; dar n'au putut să tîlcuiască aceste cuvinte.

Now the wise men, the astrologers, have been brought in before me, that they should read this writing and make known to me its interpretation, but they could not give the interpretation of the thing.

16 A m aflat că tu poţi să tîlcuieşti şi să deslegi întrebări grele; acum, dacă vei putea să citeşti scrierea aceasta şi să mi -o tîlcuieşti, vei fi îmbrăcat cu purpură, vei purta un lănţişor de aur la gît, şi vei avea locul al treilea în cîrmuirea împărăţiei!``

And I have heard of you, that you can give interpretations and explain enigmas. Now if you can read the writing and make known to me its interpretation, you shall be clothed with purple and have a chain of gold around your neck, and shall be the third ruler in the kingdom.”

17 D aniel a răspuns îndată înaintea împăratului:,,Ţine-ţi darurile, şi dă altuia răsplătirile tale! Totuş voi citi împăratului scrierea, şi i -o voi tîlcui.

Then Daniel answered, and said before the king, “Let your gifts be for yourself, and give your rewards to another; yet I will read the writing to the king, and make known to him the interpretation.

18 Î mpărate, Dumnezeul cel Prea Înalt dăduse tatălui tău Nebucadneţar: împărăţie, mărime, slavă şi strălucire;

O king, the Most High God gave Nebuchadnezzar your father a kingdom and majesty, glory and honor.

19 ş i din pricina mărimii pe care i -o dăduse, toate popoarele, neamurile, oamenii de toate limbile se temeau şi tremurau înaintea lui. Căci împăratul omora pe cine voia, şi lăsa cu viaţă pe cine voia; înălţa pe cine voia, şi scobora pe cine voia.

And because of the majesty that He gave him, all peoples, nations, and languages trembled and feared before him. Whomever he wished, he executed; whomever he wished, he kept alive; whomever he wished, he set up; and whomever he wished, he put down.

20 D ar cînd i s'a îngîmfat inima şi i s'a împietrit duhul pînă la mîndrie, a fost aruncat de pe scaunul lui împărătesc şi a fost despuiat de slava lui;

But when his heart was lifted up, and his spirit was hardened in pride, he was deposed from his kingly throne, and they took his glory from him.

21 a fost izgonit din mijlocul copiilor oamenilor, inima i s'a făcut ca a fiarelor, şi a locuit la un loc cu măgarii sălbatici; i-au dat să mănînce iarbă ca la boi, şi trupul i -a fost udat cu roua cerului, pînă cînd a recunoscut că Dumnezeul cel Prea Înalt stăpîneşte peste împărăţia oamenilor şi că o dă cui vrea.

Then he was driven from the sons of men, his heart was made like the beasts, and his dwelling was with the wild donkeys. They fed him with grass like oxen, and his body was wet with the dew of heaven, till he knew that the Most High God rules in the kingdom of men, and appoints over it whomever He chooses.

22 D ar tu, Belşaţar, fiul lui, nu ţi-ai smerit inima, măcarcă ai ştiut toate aceste lucruri.

“But you his son, Belshazzar, have not humbled your heart, although you knew all this.

23 C i te-ai înălţat împotriva Domnului cerurilor; vasele din casa Lui au fost aduse înaintea ta, şi aţi băut vin cu ele, tu şi mai marii tăi, nevestele şi ţiitoarele tale; ai lăudat pe dumnezeii de argint, de aur, de aramă, de fer, de lemn şi de piatră, cari nici nu văd, nici n'aud, şi nici nu pricep nimic, şi n'ai slăvit pe Dumnezeul în mîna căruia este suflarea ta şi toate căile tale!

And you have lifted yourself up against the Lord of heaven. They have brought the vessels of His house before you, and you and your lords, your wives and your concubines, have drunk wine from them. And you have praised the gods of silver and gold, bronze and iron, wood and stone, which do not see or hear or know; and the God who holds your breath in His hand and owns all your ways, you have not glorified.

24 D e aceea a trimes El acest cap de mînă, care a scris scrierea aceasta.

Then the fingers of the hand were sent from Him, and this writing was written.

25 I ată însă scrierea care a fost scrisă:,, Numărat, numărat, cîntărit, şi împărţit!``

“And this is the inscription that was written: MENE, MENE, TEKEL, UPHARSIN.

26 Ş i iată tîlcuirea acestor cuvinte. Numărat, înseamnă că Dumnezeu ţi -a numărat zilele domniei, şi i -a pus capăt.

This is the interpretation of each word. MENE: God has numbered your kingdom, and finished it;

27 C întărit, înseamnă că ai fost cîntărit în cumpănă şi ai fost găsit uşor!

TEKEL: You have been weighed in the balances, and found wanting;

28 Î mpărţit, înseamnă că împărăţia ta va fi împărţită, şi dată Mezilor şi Perşilor!``

PERES: Your kingdom has been divided, and given to the Medes and Persians.”

29 Î ndată, Belşatar a dat poruncă, şi au îmbrăcat pe Daniel cu purpură, i-au pus un lănţişor de aur la gît, şi au dat de ştire că va avea locul al treilea în cîrmuirea împărăţiei.

Then Belshazzar gave the command, and they clothed Daniel with purple and put a chain of gold around his neck, and made a proclamation concerning him that he should be the third ruler in the kingdom. Belshazzar’s Fall

30 D ar chiar în noaptea aceea, Belşaţar, împăratul Haldeilor, a fost omorît.

That very night Belshazzar, king of the Chaldeans, was slain.

31 Ş i a pus mîna pe împărăţie Dariu, Medul, care era în vîrstă de şasezeci şi doi de ani.

And Darius the Mede received the kingdom, being about sixty-two years old.