1 A cum, Israele, ascultă legile şi poruncile pe cari vă învăţ să le păziţi. Împliniţi-le, pentruca să trăiţi, şi să intraţi în stăpînirea ţării pe care v'o dă Domnul, Dumnezeul părinţilor voştri.

“Now, O Israel, listen to the statutes and the judgments which I teach you to observe, that you may live, and go in and possess the land which the Lord God of your fathers is giving you.

2 S ă n'adăugaţi nimic la cele ce vă poruncesc eu, şi să nu scădeţi nimic din ele; ci să păziţi poruncile Domnului, Dumnezeului vostru, aşa cum vi le dau eu.

You shall not add to the word which I command you, nor take from it, that you may keep the commandments of the Lord your God which I command you.

3 A ţi văzut cu ochii voştri ce a făcut Domnul cu prilejul faptei lui Baal-Peor: Domnul, Dumnezeul tău, a nimicit din mijlocul tău pe ţoti aceia cari se duseseră după Baal-Peor.

Your eyes have seen what the Lord did at Baal Peor; for the Lord your God has destroyed from among you all the men who followed Baal of Peor.

4 I ar voi, cari v'aţi alipit de Domnul, Dumnezeul vostru, sînteţi toţi vii astăzi.

But you who held fast to the Lord your God are alive today, every one of you.

5 I ată, v'am învăţat legi şi porunci, cum mi -a poruncit Domnul, Dumnezeul meu, ca să le împliniţi în ţara pe care o veţi lua în stăpînire.

“Surely I have taught you statutes and judgments, just as the Lord my God commanded me, that you should act according to them in the land which you go to possess.

6 S ă le păziţi şi să le împliniţi; căci aceasta va fi înţelepciunea şi priceperea voastră înaintea popoarelor, cari vor auzi vorbindu-se de toate aceste legi şi vor zice:,, Acest neam mare este un popor cu totul înţelept şi priceput!``

Therefore be careful to observe them; for this is your wisdom and your understanding in the sight of the peoples who will hear all these statutes, and say, ‘Surely this great nation is a wise and understanding people.’

7 C are este, în adevăr, neamul acela aşa de mare încît să fi avut pe dumnezeii lui aşa de aproape cum avem noi pe Domnul, Dumnezeul nostru, ori de cîte ori Îl chemăm?

“For what great nation is there that has God so near to it, as the Lord our God is to us, for whatever reason we may call upon Him?

8 Ş i care este neamul acela aşa de mare încît să aibă legi şi porunci aşa de drepte, cum este toată legea aceasta pe care v'o pun astăzi înainte?

And what great nation is there that has such statutes and righteous judgments as are in all this law which I set before you this day?

9 N umai, ia seama asupra ta, şi veghează cu luare aminte asupra sufletului tău, în toate zilele vieţii tale, ca nu cumva să uiţi lucrurile pe cari ţi le-au văzut ochii, şi să-ţi iasă din inimă; fă-le cunoscut copiilor tăi şi copiilor copiilor tăi.

Only take heed to yourself, and diligently keep yourself, lest you forget the things your eyes have seen, and lest they depart from your heart all the days of your life. And teach them to your children and your grandchildren,

10 A du-ţi aminte de ziua cînd te-ai înfăţişat înaintea Domnului, Dumnezeului tău, la Horeb, cînd Domnul mi -a zis:,, Strînge poporul la Mine! Căci vreau să -i fac să audă cuvintele Mele, ca să înveţe să se teamă de Mine tot timpul cît vor trăi pe pămînt; şi să înveţe şi pe copiii lor să le păzească.``

especially concerning the day you stood before the Lord your God in Horeb, when the Lord said to me, ‘Gather the people to Me, and I will let them hear My words, that they may learn to fear Me all the days they live on the earth, and that they may teach their children.’

11 V oi v'aţi apropiat şi aţi stătut la poalele muntelui. Muntele era aprins, şi flacările se ridicau pînă în inima cerului. Era întunerec, nori şi negură deasă.

“Then you came near and stood at the foot of the mountain, and the mountain burned with fire to the midst of heaven, with darkness, cloud, and thick darkness.

12 Ş i Domnul v'a vorbit din mijlocul focului; voi aţi auzit sunetul cuvintelor Lui, dar n'aţi văzut nici un chip, ci aţi auzit doar un glas.

And the Lord spoke to you out of the midst of the fire. You heard the sound of the words, but saw no form; you only heard a voice.

13 E l Şi -a vestit legămîntul Său, pe care v'a poruncit să -l păziţi, cele zece porunci; şi le -a scris pe două table de piatră.

So He declared to you His covenant which He commanded you to perform, the Ten Commandments; and He wrote them on two tablets of stone.

14 Î n vremea aceea, Domnul mi -a poruncit să vă învăţ legi şi porunci, ca să le împliniţi în ţara pe care o veţi lua în stăpînire.

And the Lord commanded me at that time to teach you statutes and judgments, that you might observe them in the land which you cross over to possess. Beware of Idolatry

15 F iindcă n'aţi văzut nici un chip în ziua cînd v'a vorbit Domnul din mijlocul focului, la Horeb, vegheaţi cu luare aminte asupra sufletelor voastre,

“Take careful heed to yourselves, for you saw no form when the Lord spoke to you at Horeb out of the midst of the fire,

16 c a nu cumva să vă stricaţi, şi să vă faceţi un chip cioplit, sau o înfăţişare a vreunui idol, sau chipul vreunui om sau chipul vreunei femei,

lest you act corruptly and make for yourselves a carved image in the form of any figure: the likeness of male or female,

17 s au chipul vreunui dobitoc de pe pămînt, sau chipul vreunei păsări care sboară în ceruri,

the likeness of any animal that is on the earth or the likeness of any winged bird that flies in the air,

18 s au chipul vreunui dobitoc care se tîrăşte pe pămînt, sau chipul vreunui peşte care trăieşte în apele dedesubtul pămîntului.

the likeness of anything that creeps on the ground or the likeness of any fish that is in the water beneath the earth.

19 V eghează asupra sufletului tău, ca nu cumva, ridicîndu-ţi ochii spre cer, şi văzînd soarele, luna şi stelele, toată oştirea cerurilor, să fii tîrît să te închini înaintea lor şi să le slujeşti: căci acestea sînt lucruri pe cari Domnul, Dumnezeul tău, le -a făcut şi le -a împărţit ca să slujească tuturor popoarelor, subt cerul întreg.

And take heed, lest you lift your eyes to heaven, and when you see the sun, the moon, and the stars, all the host of heaven, you feel driven to worship them and serve them, which the Lord your God has given to all the peoples under the whole heaven as a heritage.

20 D ar pe voi, Domnul v'a luat, şi v'a scos din cuptorul de fer al Egiptului, ca să -I fiţi un popor pus de o parte, cum sînteţi azi.

But the Lord has taken you and brought you out of the iron furnace, out of Egypt, to be His people, an inheritance, as you are this day.

21 Ş i Domnul S'a mîniat pe mine, din pricina voastră: şi a jurat că eu să nu trec Iordanul, şi să nu intru în ţara aceea bună pe care ţi -o dă ca moştenire Domnul, Dumnezeul tău.

Furthermore the Lord was angry with me for your sakes, and swore that I would not cross over the Jordan, and that I would not enter the good land which the Lord your God is giving you as an inheritance.

22 E u voi muri deci în ţara aceasta de aici, nu voi trece Iordanul; dar voi îl veţi trece, şi veţi stăpîni ţara aceea bună.

But I must die in this land, I must not cross over the Jordan; but you shall cross over and possess that good land.

23 V egheaţi asupra voastră, ca să nu daţi uitării legămîntul pe care l -a încheiat cu voi Domnul, Dumnezeul vostru, şi să nu faceţi vreun chip cioplit, nici vreo înfăţişare oarecare, pe care ţi -a oprit Domnul, Dumnezeul tău, s'o faci.

Take heed to yourselves, lest you forget the covenant of the Lord your God which He made with you, and make for yourselves a carved image in the form of anything which the Lord your God has forbidden you.

24 C ăci Domnul, Dumnezeul tău, este un foc mistuitor, un Dumnezeu gelos.

For the Lord your God is a consuming fire, a jealous God.

25 C înd vei avea copii, şi copii din copiii tăi, şi vei fi de multă vreme în ţară, dacă vă veţi strica, dacă vă veţi face chipuri cioplite, înfăţişeri ale vreunui lucru, dacă veţi face ce este rău înaintea Domnului Dumnezeului vostru, ca să -L mîniaţi, -

“When you beget children and grandchildren and have grown old in the land, and act corruptly and make a carved image in the form of anything, and do evil in the sight of the Lord your God to provoke Him to anger,

26 i au astăzi martor împotriva voastră cerul şi pămîntul, -că veţi peri de o moarte repede din ţara pe care o veţi lua în stăpînire dincolo de Iordan, şi nu veţi avea zile multe în ea, căci veţi fi nimiciţi de tot.

I call heaven and earth to witness against you this day, that you will soon utterly perish from the land which you cross over the Jordan to possess; you will not prolong your days in it, but will be utterly destroyed.

27 D omnul vă va împrăştia printre popoare, şi nu veţi rămînea decît un mic număr în mijlocul neamurilor unde vă va duce Domnul.

And the Lord will scatter you among the peoples, and you will be left few in number among the nations where the Lord will drive you.

28 Ş i acolo veţi sluji unor dumnezei, cari sînt o lucrare făcută de mîni omeneşti, de lemn şi de piatră, cari nu pot nici să vadă, nici să audă, nici să mănînce, nici să miroasă.

And there you will serve gods, the work of men’s hands, wood and stone, which neither see nor hear nor eat nor smell.

29 Ş i dacă de acolo vei căuta pe Domnul, Dumnezeul tău, Îl vei găsi dacă -L vei căuta din toată inima ta şi din tot sufletul tău.

But from there you will seek the Lord your God, and you will find Him if you seek Him with all your heart and with all your soul.

30 Ş i după ce ţi se vor întîmpla toate aceste lucruri în strîmtorarea ta, în zilele de pe urmă, te vei întoarce la Domnul, Dumnezeul tău, şi vei asculta glasul Lui;

When you are in distress, and all these things come upon you in the latter days, when you turn to the Lord your God and obey His voice

31 c ăci Domnul, Dumnezeul tău, este un Dumnezeu plin de îndurare, care nu te va părăsi şi nu te va nimici; El nu va uita legămîntul pe care l -a încheiat prin jurămînt cu părinţii tăi.

(for the Lord your God is a merciful God), He will not forsake you nor destroy you, nor forget the covenant of your fathers which He swore to them.

32 Î ntreabă vremurile străvechi, cari au fost înaintea ta, din ziua cînd a făcut Dumnezeu pe om pe pămînt, şi cercetează dela o margine a cerului la cealaltă: a fost vreodată vreo întîmplare aşa de mare, şi s'a auzit vreodată aşa ceva?

“For ask now concerning the days that are past, which were before you, since the day that God created man on the earth, and ask from one end of heaven to the other, whether any great thing like this has happened, or anything like it has been heard.

33 A fost vreodată vreun popor care să fi auzit glasul lui Dumnezeu vorbind din mijlocul focului, cum l-ai auzit tu, şi să fi rămas viu?

Did any people ever hear the voice of God speaking out of the midst of the fire, as you have heard, and live?

34 A fost vreodată vreun dumnezeu care să fi căutat să ia un neam din mijlocul altui neam, prin încercări, semne, minuni şi lupte, cu mînă tare şi braţ întins, şi cu minuni înfricoşate, cum a făcut cu voi Domnul, Dumnezeul vostru, în Egipt şi subt ochii voştri?

Or did God ever try to go and take for Himself a nation from the midst of another nation, by trials, by signs, by wonders, by war, by a mighty hand and an outstretched arm, and by great terrors, according to all that the Lord your God did for you in Egypt before your eyes?

35 N umai tu ai fost martor la aceste lucruri, ca să cunoşti că numai Domnul este Dumnezeu şi că nu este alt Dumnezeu afară de El.

To you it was shown, that you might know that the Lord Himself is God; there is none other besides Him.

36 D in cer, te -a făcut să auzi glasul Lui, ca să te înveţe; şi, pe pămînt, te -a făcut să vezi focul Lui cel mare, şi ai auzit cuvintele Lui din mijlocul focului.

Out of heaven He let you hear His voice, that He might instruct you; on earth He showed you His great fire, and you heard His words out of the midst of the fire.

37 E l a iubit pe părinţii tăi, şi de aceea a ales sămînţa lor după ei; El însuş te -a scos din Egipt, prin puterea Lui cea mare.

And because He loved your fathers, therefore He chose their descendants after them; and He brought you out of Egypt with His Presence, with His mighty power,

38 E l a izgonit dinaintea ta neamuri mai mari la număr şi mai tari decît tine, ca să te ducă în ţara lor, şi să ţi -o dea în stăpînire, cum vezi azi.

driving out from before you nations greater and mightier than you, to bring you in, to give you their land as an inheritance, as it is this day.

39 S ă ştii dar în ziua aceasta, şi pune-ţi în inimă că numai Domnul este Dumnezeu, sus în cer şi jos pe pămînt, şi că nu este alt Dumnezeu afară de El.

Therefore know this day, and consider it in your heart, that the Lord Himself is God in heaven above and on the earth beneath; there is no other.

40 P ăzeşte dar legile şi poruncile Lui, pe cari ţi le dau azi, ca să fii fericit, tu şi copiii tăi după tine, şi să ai zile multe în ţara pe care ţi -o dă Domnul, Dumnezeul tău, pe vecie.``

You shall therefore keep His statutes and His commandments which I command you today, that it may go well with you and with your children after you, and that you may prolong your days in the land which the Lord your God is giving you for all time.” Cities of Refuge East of the Jordan

41 A tunci Moise a ales trei cetăţi dincoace de Iordan, la răsărit,

Then Moses set apart three cities on this side of the Jordan, toward the rising of the sun,

42 p entruca să slujească de scăpare ucigaşului care ar fi omorît fără voie pe aproapele lui, fără să -i fi fost vrăjmaş mai dinainte, şi să-şi poată scăpa astfel viaţa, fugînd într'una din aceste cetăţi.

that the manslayer might flee there, who kills his neighbor unintentionally, without having hated him in time past, and that by fleeing to one of these cities he might live:

43 A ceste cetăţi erau: Beţer, în pustie, în cîmpie, la Rubeniţi; Ramot, în Galaad, la Gadiţi, şi Golan, în Basan, la Manasiţi.

Bezer in the wilderness on the plateau for the Reubenites, Ramoth in Gilead for the Gadites, and Golan in Bashan for the Manassites. Introduction to God’s Law

44 A ceasta este legea pe care a dat -o Moise copiilor lui Israel.

Now this is the law which Moses set before the children of Israel.

45 I ată învăţăturile, legile şi poruncile pe cari le -a dat Moise copiilor lui Israel, după ieşirea lor din Egipt.

These are the testimonies, the statutes, and the judgments which Moses spoke to the children of Israel after they came out of Egypt,

46 A ceasta era dincoace de Iordan, în vale, faţă în faţă cu Bet-Peor, în ţara lui Sihon, împăratul Amoriţilor, care locuia la Hesbon, şi care a fost bătut de Moise şi copiii lui Israel, după ieşirea lor din Egipt.

on this side of the Jordan, in the valley opposite Beth Peor, in the land of Sihon king of the Amorites, who dwelt at Heshbon, whom Moses and the children of Israel defeated after they came out of Egypt.

47 E i au pus mîna pe ţara lui şi pe ţara lui Og, împăratul Basanului. Aceşti doi împăraţi ai Amoriţilor erau dincoace de Iordan, la răsărit.

And they took possession of his land and the land of Og king of Bashan, two kings of the Amorites, who were on this side of the Jordan, toward the rising of the sun,

48 Ţ inutul lor se întindea dela Aroer, care este pe malurile pîrîului Arnon, pînă la muntele Sionului care este Hermonul,

from Aroer, which is on the bank of the River Arnon, even to Mount Sion (that is, Hermon),

49 ş i cuprindea toată cîmpia de dincoace de Iordan, la răsărit, pînă la marea cîmpiei, supt poalele muntelui Pisga.

and all the plain on the east side of the Jordan as far as the Sea of the Arabah, below the slopes of Pisgah.