1 S pun adevărul în Hristos, nu mint; cugetul meu, luminat de Duhul Sfînt, îmi este martor,

I tell the truth in Christ, I am not lying, my conscience also bearing me witness in the Holy Spirit,

2 c ă simt o mare întristare, şi am o durere necurmată în inimă.

that I have great sorrow and continual grief in my heart.

3 C ăci aproape să doresc să fiu eu însumi anatema, despărţit de Hristos, pentru fraţii mei, rudele mele trupeşti.

For I could wish that I myself were accursed from Christ for my brethren, my countrymen according to the flesh,

4 E i sînt Israeliţi, au înfierea, slava, legămintele, darea Legii, slujba dumnezeiască, făgăduinţele,

who are Israelites, to whom pertain the adoption, the glory, the covenants, the giving of the law, the service of God, and the promises;

5 p atriarhii, şi din ei a ieşit, după trup, Hristosul, care este mai pe sus de toate lucrurile, Dumnezeu binecuvîntat în veci. Amin!

of whom are the fathers and from whom, according to the flesh, Christ came, who is over all, the eternally blessed God. Amen. Israel’s Rejection and God’s Purpose

6 D ar aceasta nu înseamnă că a rămas fără putere Cuvîntul lui Dumnezeu. Căci nu toţi cei ce se coboară din Israel, sînt Israel;

But it is not that the word of God has taken no effect. For they are not all Israel who are of Israel,

7 ş i, măcar că sînt sămînţa lui Avraam, nu toţi sînt copiii lui Avraam; ci este scris:,,În Isaac vei avea o sămînţă, care-ţi va purta numele.``

nor are they all children because they are the seed of Abraham; but, “In Isaac your seed shall be called.”

8 A ceasta însemnează că nu copiii trupeşti sînt copii ai lui Dumnezeu; ci copiii făgăduinţei sînt socotiţi ca sămînţă.

That is, those who are the children of the flesh, these are not the children of God; but the children of the promise are counted as the seed.

9 C ăci cuvîntul acesta este o făgăduinţă:,, Pe vremea aceasta Mă voi întoarce, şi Sara va avea un fiu.``

For this is the word of promise: “At this time I will come and Sarah shall have a son.”

10 B a mai mult; tot aşa a fost cu Rebeca. Ea a zămislit doi gemeni numai dela părintele nostru Isaac.

And not only this, but when Rebecca also had conceived by one man, even by our father Isaac

11 C ăci, măcar că cei doi gemeni nu se născuseră încă, şi nu făcuseră nici bine nici rău, -ca să rămînă în picioare hotărîrea mai dinainte a lui Dumnezeu, prin care se făcea o alegere, nu prin fapte, ci prin Cel ce cheamă, -

(for the children not yet being born, nor having done any good or evil, that the purpose of God according to election might stand, not of works but of Him who calls),

12 s 'a zis Rebecii:,, Cel mai mare va fi rob celui mai mic``,

it was said to her, “The older shall serve the younger.”

13 d upă cum este scris:,, Pe Iacov l-am iubit, iar pe Esau l-am urît.``

As it is written, “Jacob I have loved, but Esau I have hated.” Israel’s Rejection and God’s Justice

14 D eci ce vom zice? Nu cumva este nedreptate în Dumnezeu? Nici de cum!

What shall we say then? Is there unrighteousness with God? Certainly not!

15 C ăci El a zis lui Moise:,, Voi avea milă de oricine-Mi va plăcea să am milă; şi Mă voi îndura de oricine-Mi va plăcea să Mă îndur.``

For He says to Moses, “I will have mercy on whomever I will have mercy, and I will have compassion on whomever I will have compassion.”

16 A şa dar, nu atîrnă nici de cine vrea, nici de cine aleargă, ci de Dumnezeu care are milă.

So then it is not of him who wills, nor of him who runs, but of God who shows mercy.

17 F iindcă Scriptura zice lui Faraon:,, Te-am ridicat înadins, ca să-Mi arăt în tine puterea Mea, şi pentruca Numele Meu să fie vestit în tot pămîntul.``

For the Scripture says to the Pharaoh, “For this very purpose I have raised you up, that I may show My power in you, and that My name may be declared in all the earth.”

18 A stfel, El are milă de cine vrea şi împietreşte pe cine vrea.

Therefore He has mercy on whom He wills, and whom He wills He hardens.

19 D ar îmi vei zice:,, Atunci de ce mai bagă vină? Căci cine poate sta împotriva voiei Lui?``

You will say to me then, “Why does He still find fault? For who has resisted His will?”

20 D ar, mai de grabă, cine eşti tu, omule, ca să răspunzi împotriva lui Dumnezeu? Nu cumva vasul de lut va zice celui ce l -a făcut:,, Pentru ce m-ai făcut aşa?``

But indeed, O man, who are you to reply against God? Will the thing formed say to him who formed it, “Why have you made me like this?”

21 N u este olarul stăpîn pe lutul lui, ca din aceeaş frămîntătură de lut să facă un vas pentru o întrebuinţare de cinste, şi un alt vas pentru o întrebuinţare de ocară?

Does not the potter have power over the clay, from the same lump to make one vessel for honor and another for dishonor?

22 Ş i ce putem spune, dacă Dumnezeu, fiindcă voia să-Şi arate mînia şi să-Şi descopere puterea, a suferit cu multă răbdare nişte vase ale mîniei, făcute pentru peire;

What if God, wanting to show His wrath and to make His power known, endured with much longsuffering the vessels of wrath prepared for destruction,

23 ş i să-Şi arate bogăţia slavei Lui faţă de nişte vase ale îndurării, pe cari le -a pregătit mai dinainte pentru slavă (despre noi vorbesc)?

and that He might make known the riches of His glory on the vessels of mercy, which He had prepared beforehand for glory,

24 A stfel, El ne -a chemat nu numai dintre Iudei, ci şi dintre Neamuri,

even us whom He called, not of the Jews only, but also of the Gentiles?

25 d upă cum zice în Osea:,, Voi numi, popor al Meu`, pe cel ce nu era poporul Meu, şi, prea iubită`, pe cea care nu era prea iubită.

As He says also in Hosea: “I will call them My people, who were not My people, And her beloved, who was not beloved.”

26 Ş i acolo unde li se zicea:, Voi nu sînteţi poporul Meu`, vor fi numiţi fii ai Dumnezeului celui viu.``

“And it shall come to pass in the place where it was said to them, ‘You are not My people,’ There they shall be called sons of the living God.”

27 I saia, de altă parte, strigă cu privire la Israel:,, Chiar dacă numărul fiilor lui Israel ar fi ca nisipul mării, numai rămăşiţa va fi mîntuită.

Isaiah also cries out concerning Israel: “Though the number of the children of Israel be as the sand of the sea, The remnant will be saved.

28 C ăci Domnul va împlini pe deplin şi repede pe pămînt cuvîntul Lui.

For He will finish the work and cut it short in righteousness, Because the L ord will make a short work upon the earth.”

29 Ş i, cum zisese Isaia mai înainte:,, Dacă nu ne-ar fi lăsat Domnul Savaot o sămînţă, am fi ajuns ca Sodoma, şi ne-am fi asemănat cu Gomora.``

And as Isaiah said before: “Unless the L ord of Sabaoth had left us a seed, We would have become like Sodom, And we would have been made like Gomorrah.” Present Condition of Israel

30 D eci ce vom zice? Neamurile, cari nu umblau după neprihănire, au căpătat neprihănirea şi anume neprihănirea care se capătă prin credinţă;

What shall we say then? That Gentiles, who did not pursue righteousness, have attained to righteousness, even the righteousness of faith;

31 p e cînd Israel, care umbla după o Lege, care să dea neprihănirea, n'a ajuns la Legea aceasta.

but Israel, pursuing the law of righteousness, has not attained to the law of righteousness.

32 P entruce? Pentru că Israel n'a căutat -o prin credinţă, ci prin fapte. Ei s'au lovit de piatra de poticnire,

Why? Because they did not seek it by faith, but as it were, by the works of the law. For they stumbled at that stumbling stone.

33 d upă cum este scris:,, Iată că pun în Sion o Piatră de poticnire, şi o stîncă de cădere: şi cine crede în El, nu va fi dat de ruşine.``

As it is written: “Behold, I lay in Zion a stumbling stone and rock of offense, And whoever believes on Him will not be put to shame.”