1 Î ntr'o zi de Sabat, s'a întîmplat că Isus trecea prin lanurile de grîu. Ucenicii Lui smulgeau spice de grîu, le frecau cu mînile, şi le mîncau.

Now it happened on the second Sabbath after the first that He went through the grainfields. And His disciples plucked the heads of grain and ate them, rubbing them in their hands.

2 U nii dintre Farisei le-au zis:,, Pentruce faceţi ce nu este îngăduit să faceţi în ziua Sabatului?``

And some of the Pharisees said to them, “Why are you doing what is not lawful to do on the Sabbath?”

3 I sus le -a răspuns:,, Oare n'aţi citit ce a făcut David, cînd a flămînzit, el, şi cei ce erau împreună cu el?

But Jesus answering them said, “Have you not even read this, what David did when he was hungry, he and those who were with him:

4 C um a intrat în Casa lui Dumnezeu, a luat pînile pentru punerea înaintea Domnului, a mîncat din ele, şi a dat şi celor ce erau cu el, măcar că nu era îngăduit să le mănînce decît preoţii?``

how he went into the house of God, took and ate the showbread, and also gave some to those with him, which is not lawful for any but the priests to eat?”

5 Ş i le zicea:,, Fiul omului este Domn chiar şi al Sabatului.``

And He said to them, “The Son of Man is also Lord of the Sabbath.” Healing on the Sabbath

6 Î n altă zi de Sabat, s'a întîmplat că Isus a intrat în sinagogă, şi învăţa pe norod. Acolo era un om, care avea mîna dreaptă uscată.

Now it happened on another Sabbath, also, that He entered the synagogue and taught. And a man was there whose right hand was withered.

7 C ărturarii şi Fariseii pîndeau pe Isus, să vadă dacă -l va vindeca în ziua Sabatului, ca să aibă de ce să -L învinuiască.

So the scribes and Pharisees watched Him closely, whether He would heal on the Sabbath, that they might find an accusation against Him.

8 D ar El le ştia gîndurile; şi a zis omului, care avea mîna uscată:,, Scoală-te, şi stăi în mijloc.`` El s'a sculat, şi a stătut în picioare.

But He knew their thoughts, and said to the man who had the withered hand, “Arise and stand here.” And he arose and stood.

9 Ş i Isus le -a zis:,, Vă întreb: Este îngăduit în ziua Sabatului a face bine ori a face rău? A scăpa o viaţă sau a o pierde?``

Then Jesus said to them, “I will ask you one thing: Is it lawful on the Sabbath to do good or to do evil, to save life or to destroy?”

10 A tunci, Şi -a rotit privirile peste toţi, şi a zis omului:,,Întinde-ţi mîna!`` El a întins -o, şi mîna i s'a făcut sănătoasă ca şi cealaltă.

And when He had looked around at them all, He said to the man, “Stretch out your hand.” And he did so, and his hand was restored as whole as the other.

11 E i turbau de mînie, şi s'au sfătuit ce ar putea să facă lui Isus.

But they were filled with rage, and discussed with one another what they might do to Jesus. The Twelve Apostles

12 Î n zilele acela, Isus S'a dus în munte să Se roage, şi a petrecut toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu.

Now it came to pass in those days that He went out to the mountain to pray, and continued all night in prayer to God.

13 C înd s'a făcut ziuă, a chemat pe ucenicii Săi, şi a ales dintre ei doisprezece, pe cari i -a numit apostoli, şi anume:

And when it was day, He called His disciples to Himself; and from them He chose twelve whom He also named apostles:

14 P e Simon, pe care l -a numit şi Petru; pe Andrei, fratele lui; pe Iacov; pe Ioan; pe Filip; pe Bartolomeu;

Simon, whom He also named Peter, and Andrew his brother; James and John; Philip and Bartholomew;

15 p e Matei; pe Toma; pe Iacov, fiul lui Alfeu; pe Simon, numit Zilotul;

Matthew and Thomas; James the son of Alphaeus, and Simon called the Zealot;

16 p e Iuda, fiul lui Iacov; şi pe Iuda Iscarioteanul, care s'a făcut vînzător.

Judas the son of James, and Judas Iscariot who also became a traitor. Jesus Heals a Great Multitude

17 S 'a pogorît împreună cu ei, şi S'a oprit într'un podiş unde se aflau mulţi ucenici de ai Lui, şi o mare mulţime de oameni, cari veniseră din toată Iudea, din Ierusalim, şi de pe lîngă marea Tirului şi a Sidonului, ca să -L asculte şi să fie vindecaţi de boalele lor.

And He came down with them and stood on a level place with a crowd of His disciples and a great multitude of people from all Judea and Jerusalem, and from the seacoast of Tyre and Sidon, who came to hear Him and be healed of their diseases,

18 C ei chinuiţi de duhuri necurate, erau vindecaţi.

as well as those who were tormented with unclean spirits. And they were healed.

19 Ş i tot norodul căuta să se atingă de El, pentrucă din El ieşea o putere, care -i vindeca pe toţi.

And the whole multitude sought to touch Him, for power went out from Him and healed them all. The Beatitudes

20 A tunci Isus Şi -a ridicat ochii spre ucenicii Săi, şi a zis:,, Ferice de voi, cari sînteţi săraci, pentrucă Împărăţia lui Dumnezeu este a voastră!

Then He lifted up His eyes toward His disciples, and said: “Blessed are you poor, For yours is the kingdom of God.

21 F erice de voi, cari sînteţi flămînzi acum, pentrucă voi veţi fi săturaţi! Ferice de voi cari plîngeţi acum, pentrucă voi veţi rîde!

Blessed are you who hunger now, For you shall be filled. Blessed are you who weep now, For you shall laugh.

22 F erice de voi, cînd oamenii vă vor urî, vă vor izgoni dintre ei, vă vor ocărî, şi vor lepăda numele vostru ca ceva rău, din pricina Fiului omului!

Blessed are you when men hate you, And when they exclude you, And revile you, and cast out your name as evil, For the Son of Man’s sake.

23 B ucuraţi-vă în ziua aceea, şi săltaţi de veselie; pentrucă răsplata voastră este mare în cer; căci tot aşa făceau părinţii lor cu proorocii.

Rejoice in that day and leap for joy! For indeed your reward is great in heaven, For in like manner their fathers did to the prophets. Jesus Pronounces Woes

24 D ar, vai de voi, bogaţilor, pentrucă voi v'aţi primit aici mîngîerea!

“But woe to you who are rich, For you have received your consolation.

25 V ai de voi, cari sînteţi sătui acum! Pentrucă voi veţi flămînzi! Vai de voi, cari rîdeţi acum, pentrucă voi veţi plînge şi vă veţi tîngui!

Woe to you who are full, For you shall hunger. Woe to you who laugh now, For you shall mourn and weep.

26 V ai de voi, cînd toţi oamenii vă vor grăi de bine! Fiindcă tot aşa făceau părinţii lor cu proorocii mincinoşi!

Woe to you when all men speak well of you, For so did their fathers to the false prophets. Love Your Enemies

27 D ar Eu vă spun vouă, cari Mă ascultaţi: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, faceţi bine celor ce vă urăsc,

“But I say to you who hear: Love your enemies, do good to those who hate you,

28 b inecuvîntaţi pe cei ce vă blastămă, rugaţi-vă pentru cei ce se poartă rău cu voi.

bless those who curse you, and pray for those who spitefully use you.

29 D acă te bate cineva peste o falcă, întoarce -i şi pe cealaltă. Dacă îţi ia cineva haina cu sila, nu -l opri să-ţi ia şi cămaşa.

To him who strikes you on the one cheek, offer the other also. And from him who takes away your cloak, do not withhold your tunic either.

30 O ricui îţi cere, dă -i; şi celuice-ţi ia cu sila ale tale, nu i le cere înapoi.

Give to everyone who asks of you. And from him who takes away your goods do not ask them back.

31 C e voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel.

And just as you want men to do to you, you also do to them likewise.

32 D acă iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce răsplată vi se cuvine? Şi păcătoşii iubesc pe cei ce -i iubesc pe ei.

“But if you love those who love you, what credit is that to you? For even sinners love those who love them.

33 D acă faceţi bine celor ce vă fac bine, ce răsplată vi se cuvine? Şi păcătoşii fac aşa.

And if you do good to those who do good to you, what credit is that to you? For even sinners do the same.

34 Ş i dacă daţi cu împrumut acelora dela cari nădăjduiţi să luaţi înapoi, ce răsplată vi se cuvine? Şi păcătoşii dau cu împrumut păcătoşilor, ca să ia înapoi întocmai.

And if you lend to those from whom you hope to receive back, what credit is that to you? For even sinners lend to sinners to receive as much back.

35 V oi însă, iubiţi pe vrăjmaşii voştri, faceţi bine şi daţi cu împrumut, fără să nădăjduiţi ceva în schimb. Şi răsplata voastră va fi mare, şi veţi fi fiii Celui Prea Înalt; căci El este bun şi cu cei nemulţămitori şi cu cei răi.

But love your enemies, do good, and lend, hoping for nothing in return; and your reward will be great, and you will be sons of the Most High. For He is kind to the unthankful and evil.

36 F iţi dar milostivi, cum şi Tatăl vostru este milostiv.

Therefore be merciful, just as your Father also is merciful. Do Not Judge

37 N u judecaţi, şi nu veţi fi judecaţi; nu osîndiţi, şi nu veţi fi osîndiţi; iertaţi, şi vi se va ierta.

“Judge not, and you shall not be judged. Condemn not, and you shall not be condemned. Forgive, and you will be forgiven.

38 D aţi, şi vi se va da; ba încă, vi se va turna în sîn o măsură bună, îndesată, clătinată, care se va vărsa pe deasupra. Căci cu ce măsură veţi măsura, cu aceea vi se va măsura.``

Give, and it will be given to you: good measure, pressed down, shaken together, and running over will be put into your bosom. For with the same measure that you use, it will be measured back to you.”

39 L e -a spus şi pilda următoare:,, Oare poate un orb să călăuzească pe un alt orb? Nu vor cădea amîndoi în groapă?

And He spoke a parable to them: “Can the blind lead the blind? Will they not both fall into the ditch?

40 U cenicul nu este mai pe sus de învăţătorul lui; dar orice ucenic desăvîrşit va fi ca învăţătorul lui.

A disciple is not above his teacher, but everyone who is perfectly trained will be like his teacher.

41 D e ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău, şi nu te uiţi cu băgare de seamă la bîrna din ochiul tău?

And why do you look at the speck in your brother’s eye, but do not perceive the plank in your own eye?

42 S au cum poţi să zici fratelui tău:, Frate, lasă-mă să-ţi scot paiul din ochi` şi, cînd colo, tu nu vezi bîrna din ochiul tău? Făţarnicule, scoate întîi bîrna din ochiul tău, şi atunci vei vedea desluşit să scoţi paiul din ochiul fratelui tău.

Or how can you say to your brother, ‘Brother, let me remove the speck that is in your eye,’ when you yourself do not see the plank that is in your own eye? Hypocrite! First remove the plank from your own eye, and then you will see clearly to remove the speck that is in your brother’s eye. A Tree Is Known by Its Fruit

43 N u este niciun pom bun, care să facă roadă rea, şi niciun pom rău care să facă roadă bună.

“For a good tree does not bear bad fruit, nor does a bad tree bear good fruit.

44 C ăci orice pom se cunoaşte după roada lui. Nu se strîng smochine din spini, nici nu se culeg struguri din mărăcini.

For every tree is known by its own fruit. For men do not gather figs from thorns, nor do they gather grapes from a bramble bush.

45 O mul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui, iar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui; căci din prisosul inimii vorbeşte gura.

A good man out of the good treasure of his heart brings forth good; and an evil man out of the evil treasure of his heart brings forth evil. For out of the abundance of the heart his mouth speaks. Build on the Rock

46 D e ce-Mi ziceţi:, Doamne, Doamne!` şi nu faceţi ce spun Eu?

“But why do you call Me ‘Lord, Lord,’ and not do the things which I say?

47 V ă voi arăta cu cine se aseamănă orice om care vine la Mine, aude cuvintele Mele, şi le face.

Whoever comes to Me, and hears My sayings and does them, I will show you whom he is like:

48 S e aseamănă cu un om care, cînd a zidit o casă, a săpat adînc înainte, şi a aşezat temelia pe stîncă. A venit o vărsare de ape, şi s'a năpustit şivoiul peste casa aceea, dar n'a putut s'o clatine, pentrucă era zidită pe stîncă.

He is like a man building a house, who dug deep and laid the foundation on the rock. And when the flood arose, the stream beat vehemently against that house, and could not shake it, for it was founded on the rock.

49 D ar cine aude şi nu face, se aseamănă cu un om, care a zidit o casă pe pămînt, fără temelie. Şi s'a năpustit şivoiul asupra ei, ea s'a prăbuşit îndată, şi prăbuşirea acestei case a fost mare.``

But he who heard and did nothing is like a man who built a house on the earth without a foundation, against which the stream beat vehemently; and immediately it fell. And the ruin of that house was great.”