1 D omnul a zis lui Moise:,, Du-te la Faraon, căci i-am împietrit inima lui şi a slujitorilor lui, ca să fac semnele Mele în mijlocul lor,

Now the Lord said to Moses, “Go in to Pharaoh; for I have hardened his heart and the hearts of his servants, that I may show these signs of Mine before him,

2 ş i ca să istoriseşti fiului tău şi fiului fiului tău cum M'am purtat cu Egiptenii, şi ce semne am făcut în mijlocul lor. Şi veţi cunoaşte că Eu sînt Domnul.``

and that you may tell in the hearing of your son and your son’s son the mighty things I have done in Egypt, and My signs which I have done among them, that you may know that I am the Lord.”

3 M oise şi Aaron s'au dus la Faraon, şi i-au zis:,, Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul Evreilor:, Pînă cînd ai de gînd să nu vrei să te smereşti înaintea Mea? Lasă pe poporul Meu să plece, ca să-Mi slujească.

So Moses and Aaron came in to Pharaoh and said to him, “Thus says the Lord God of the Hebrews: ‘How long will you refuse to humble yourself before Me? Let My people go, that they may serve Me.

4 D acă nu vrei să laşi pe poporul Meu să plece, iată, voi trimete mîne nişte lăcuste pe toată întinderea ţării tale.

Or else, if you refuse to let My people go, behold, tomorrow I will bring locusts into your territory.

5 E le vor acoperi faţa pămîntului, de nu se va mai putea vedea pămîntul; vor mînca ce a mai rămas nevătămat, vor mînca ce v'a lăsat piatra, vor mînca toţi copacii, cari cresc pe cîmpiile voastre,

And they shall cover the face of the earth, so that no one will be able to see the earth; and they shall eat the residue of what is left, which remains to you from the hail, and they shall eat every tree which grows up for you out of the field.

6 î ţi vor umplea casele tale, casele tuturor slujitorilor tăi şi casele tuturor Egiptenilor. Părinţii tăi şi părinţii părinţilor tăi n'au văzut aşa ceva de cînd sînt ei pe pămînt pînă în ziua de azi.`` Moise a plecat şi a ieşit dela Faraon.

They shall fill your houses, the houses of all your servants, and the houses of all the Egyptians—which neither your fathers nor your fathers’ fathers have seen, since the day that they were on the earth to this day.’” And he turned and went out from Pharaoh.

7 S lujitorii lui Faraon i-au zis:,, Pînă cînd are să fie omul acesta o pacoste pentru noi? Lasă pe oamenii aceştia să plece, şi să slujească Domnului, Dumnezeului lor. Tot nu vezi că piere Egiptul?``

Then Pharaoh’s servants said to him, “How long shall this man be a snare to us? Let the men go, that they may serve the Lord their God. Do you not yet know that Egypt is destroyed?”

8 A u întors la Faraon pe Moise şi Aaron.,, Duceţi-vă,`` le -a zis el,,,şi slujiţi Domnului, Dumnezeului vostru. Cari şi cine sînt ceice vor merge?``

So Moses and Aaron were brought again to Pharaoh, and he said to them, “Go, serve the Lord your God. Who are the ones that are going?”

9 M oise a răspuns:,, Vom merge cu copiii şi cu bătrînii noştri, cu fiii şi fiicele noastre, cu oile şi boii noştri; căci avem să ţinem o sărbătoare în cinstea Domnului.``

And Moses said, “We will go with our young and our old; with our sons and our daughters, with our flocks and our herds we will go, for we must hold a feast to the Lord.”

10 F araon le -a zis:,, Aşa să fie Domnul cu voi, cum vă voi lăsa eu să plecaţi, pe voi şi pe copiii voştri! Luaţi seama, căci este rău ce aveţi de gînd să faceţi!

Then he said to them, “The Lord had better be with you when I let you and your little ones go! Beware, for evil is ahead of you.

11 N u, nu; ci duceţi-vă, voi bărbaţii, şi slujiţi Domnului, căci aşa aţi cerut.`` Şi i-au izgonit dinaintea lui Faraon.

Not so! Go now, you who are men, and serve the Lord, for that is what you desired.” And they were driven out from Pharaoh’s presence.

12 D omnul a zis lui Moise:,,Întinde-ţi mîna peste ţara Egiptului, ca să vină lăcustele peste ţara Egiptului, şi să mănînce toată iarba pămîntului, tot ce a lăsat piatra.``

Then the Lord said to Moses, “Stretch out your hand over the land of Egypt for the locusts, that they may come upon the land of Egypt, and eat every herb of the land—all that the hail has left.”

13 M oise şi -a întins toiagul peste ţara Egiptului; şi Domnul a făcut să sufle un vînt dinspre răsărit peste ţară toată ziua şi toată noaptea aceea. Dimineaţa, vîntul dinspre răsărit adusese lăcustele.

So Moses stretched out his rod over the land of Egypt, and the Lord brought an east wind on the land all that day and all that night. When it was morning, the east wind brought the locusts.

14 L ăcustele au venit peste ţara Egiptului, şi s'au aşezat pe toată întinderea Egiptului; erau în număr atît de mare cum nu mai fusese şi nu va mai fi un astfel de roi de lăcuste.

And the locusts went up over all the land of Egypt and rested on all the territory of Egypt. They were very severe; previously there had been no such locusts as they, nor shall there be such after them.

15 A u acoperit toată faţa pămîntului, de nu se mai vedea pămîntul; au mîncat toată iarba depe pămînt şi tot rodul pomilor, tot ce lăsase piatra; şi n'a rămas nimic verde în copaci, nici în iarba de pe cîmp, în toată ţara Egiptului.

For they covered the face of the whole earth, so that the land was darkened; and they ate every herb of the land and all the fruit of the trees which the hail had left. So there remained nothing green on the trees or on the plants of the field throughout all the land of Egypt.

16 F araon a chemat îndată pe Moise şi pe Aaron, şi a zis:,, Am păcătuit împotriva Domnului, Dumnezeului vostru, şi împotriva voastră.

Then Pharaoh called for Moses and Aaron in haste, and said, “I have sinned against the Lord your God and against you.

17 D ar iartă-mi păcatul numai de data aceasta; şi rugaţi pe Domnul, Dumnezeul vostru, să depărteze dela mine şi urgia aceasta de moarte!``

Now therefore, please forgive my sin only this once, and entreat the Lord your God, that He may take away from me this death only.”

18 M oise a ieşit dela Faraon, şi s'a rugat Domnului.

So he went out from Pharaoh and entreated the Lord.

19 D omnul a făcut să sufle un vînt foarte puternic dinspre apus, care a luat lăcustele, şi le -a aruncat în marea Roşie; n'a rămas o lăcustă pe toată întinderea Egiptului.

And the Lord turned a very strong west wind, which took the locusts away and blew them into the Red Sea. There remained not one locust in all the territory of Egypt.

20 D omnul a împietrit inima lui Faraon, şi Faraon n'a lăsat pe copiii lui Israel să plece.

But the Lord hardened Pharaoh’s heart, and he did not let the children of Israel go. The Ninth Plague: Darkness

21 D omnul a zis lui Moise:,,Întinde-ţi mîna spre cer, şi va fi întunerec peste ţara Egiptului, aşa de întunerec de să se poată pipăi.``

Then the Lord said to Moses, “Stretch out your hand toward heaven, that there may be darkness over the land of Egypt, darkness which may even be felt.”

22 M oise şi -a întins mîna spre cer; şi a fost întunerec besnă în toată ţara Egiptului, timp de trei zile.

So Moses stretched out his hand toward heaven, and there was thick darkness in all the land of Egypt three days.

23 N ici nu se vedeau unii pe alţii, şi nimeni nu s'a sculat din locul lui timp de trei zile. Dar, în locurile unde locuiau toţi copiii lui Israel, era lumină.

They did not see one another; nor did anyone rise from his place for three days. But all the children of Israel had light in their dwellings.

24 F araon a chemat pe Moise, şi a zis:,, Duceţi-vă, şi slujiţi Domnului! Să nu rămînă în ţară decît oile şi boii voştri; copiii voştri vor putea merge şi ei împreună cu voi.``

Then Pharaoh called to Moses and said, “Go, serve the Lord; only let your flocks and your herds be kept back. Let your little ones also go with you.”

25 M oise a răspuns:,, Chiar să ne dai tu însuţi jertfele şi arderile de tot, pe cari le vom aduce Domnului, Dumnezeului nostru,

But Moses said, “You must also give us sacrifices and burnt offerings, that we may sacrifice to the Lord our God.

26 ş i turmele noastre tot trebuie să meargă cu noi, şi să nu rămînă o unghie din ele; căci din ele vom lua ca să slujim Domnului, Dumnezeului nostru; iar pînă vom ajunge acolo, nu ştim ce vom alege ca să aducem Domnului.``

Our livestock also shall go with us; not a hoof shall be left behind. For we must take some of them to serve the Lord our God, and even we do not know with what we must serve the Lord until we arrive there.”

27 D omnul a împietrit inima lui Faraon, şi Faraon n'a vrut să -i lase să plece.

But the Lord hardened Pharaoh’s heart, and he would not let them go.

28 F araon a zis lui Moise:,, Ieşi dela mine! Să nu cumva să te mai arăţi înaintea mea, căci în ziua în care te vei arăta înaintea mea, vei muri.``

Then Pharaoh said to him, “Get away from me! Take heed to yourself and see my face no more! For in the day you see my face you shall die!”

29 D a!`` a răspuns Moise,,, nu mă voi mai arăta înaintea ta.``

So Moses said, “You have spoken well. I will never see your face again.”