1 I sus a început pe urmă să le vorbească în pilde.,, Un om a sădit o vie. A împrejmuit -o cu un gard, a săpat un teasc în ea, şi a zidit un turn; apoi a arendat -o unor vieri şi a plecat din ţară.

Then He began to speak to them in parables: “A man planted a vineyard and set a hedge around it, dug a place for the wine vat and built a tower. And he leased it to vinedressers and went into a far country.

2 L a vremea roadelor, a trimes la vieri un rob, ca să ia dela ei din roadele viei.

Now at vintage-time he sent a servant to the vinedressers, that he might receive some of the fruit of the vineyard from the vinedressers.

3 V ierii au pus mîna pe el, l-au bătut, şi l-au trimes înapoi cu mînile goale.

And they took him and beat him and sent him away empty-handed.

4 A trimes iarăş la ei un alt rob; ei l-au rănit la cap, şi l-au batjocorit.

Again he sent them another servant, and at him they threw stones, wounded him in the head, and sent him away shamefully treated.

5 A mai trimes un altul, pe care l-au omorît; apoi a trimes mulţi alţii, dintre cari, pe unii i-au bătut, iar pe alţii i-au omorît.

And again he sent another, and him they killed; and many others, beating some and killing some.

6 M ai avea un singur fiu prea iubit; la urmă, l -a trimes şi pe el la ei., Vor primi cu cinste pe fiul meu!` zicea el.

Therefore still having one son, his beloved, he also sent him to them last, saying, ‘They will respect my son.’

7 D ar vierii aceia au zis între ei:, Iată moştenitorul; veniţi să -l omorîm, şi moştenirea va fi a noastră.`

But those vinedressers said among themselves, ‘This is the heir. Come, let us kill him, and the inheritance will be ours.’

8 Ş i au pus mîna pe el, l-au omorît, şi i-au aruncat trupul afară din vie.

So they took him and killed him and cast him out of the vineyard.

9 A cum, ce va face stăpînul viei? Va veni, va nimici pe vierii aceia, şi via o va da altora.

“Therefore what will the owner of the vineyard do? He will come and destroy the vinedressers, and give the vineyard to others.

10 O are n'aţi citit locul acesta din Scriptură:, Piatra pe care au lepădat -o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului;

Have you not even read this Scripture: ‘The stone which the builders rejected Has become the chief cornerstone.

11 D omnul a făcut acest lucru, şi este minunat în ochii noştri?``

This was the Lord ’s doing, And it is marvelous in our eyes’?”

12 E i căutau să -L prindă, dar se temeau de norod. Pricepuseră că împotriva lor spusese Isus pilda aceasta. Şi L-au lăsat, şi au plecat.

And they sought to lay hands on Him, but feared the multitude, for they knew He had spoken the parable against them. So they left Him and went away. The Pharisees: Is It Lawful to Pay Taxes to Caesar?

13 A poi au trimes la Isus pe unii din Farisei şi din Irodiani, ca să -L prindă cu vorba.

Then they sent to Him some of the Pharisees and the Herodians, to catch Him in His words.

14 A ceştia au venit, şi I-au zis:,,Învăţătorule, ştim că spui adevărul, şi nu-Ţi pasă de nimeni; căci nu cauţi la faţa oamenilor, şi înveţi pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr. Se cade să plătim bir Cezarului sau nu?

When they had come, they said to Him, “Teacher, we know that You are true, and care about no one; for You do not regard the person of men, but teach the way of God in truth. Is it lawful to pay taxes to Caesar, or not?

15 S ă plătim sau să nu plătim?`` Isus le -a cunoscut făţărnicia, şi le -a răspuns:,, Pentruce Mă ispitiţi? Aduceţi-Mi un ban (Greceşte: dinar.) ca să -l văd.``

Shall we pay, or shall we not pay?” But He, knowing their hypocrisy, said to them, “Why do you test Me? Bring Me a denarius that I may see it. ”

16 I -au adus un ban; şi Isus i -a întrebat:,, Chipul acesta şi slovele scrise pe el, ale cui sînt?``,, Ale Cezarului``, I-au răspuns ei.

So they brought it. And He said to them, “Whose image and inscription is this?” They said to Him, “Caesar’s.”

17 A tunci Isus le -a zis:,, Daţi dar Cezarului ce este al Cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.`` Şi se mirau foarte mult de El.

And Jesus answered and said to them, “Render to Caesar the things that are Caesar’s, and to God the things that are God’s.” And they marveled at Him. The Sadducees: What About the Resurrection?

18 S aducheii, cari zic că nu este înviere, au venit la Isus şi I-au pus următoarea întrebare:

Then some Sadducees, who say there is no resurrection, came to Him; and they asked Him, saying:

19 i ată ce ne -a scris Moise:, Dacă moare fratele cuiva, şi -i rămîne nevasta fără să aibă copii, fratele său să ia pe nevasta lui, şi să ridice urmaş fratelui său.`

“Teacher, Moses wrote to us that if a man’s brother dies, and leaves his wife behind, and leaves no children, his brother should take his wife and raise up offspring for his brother.

20 E rau dar şapte fraţi. Cel dintîi s'a însurat, şi a murit fără să lase urmaş.

Now there were seven brothers. The first took a wife; and dying, he left no offspring.

21 A l doilea a luat de nevastă pe văduvă, şi a murit fără să lase urmaş. Tot aşa şi al treilea.

And the second took her, and he died; nor did he leave any offspring. And the third likewise.

22 Ş i nici unul din cei şapte n'a lăsat urmaş. După ei toţi, a murit şi femeia.

So the seven had her and left no offspring. Last of all the woman died also.

23 L a înviere, nevasta căruia dintre ei va fi ea? Căci toţi şapte au avut -o de nevastă.``

Therefore, in the resurrection, when they rise, whose wife will she be? For all seven had her as wife.”

24 D rept răspuns, Isus le -a zis:,, Oare nu vă rătăciţi voi, din pricină că nu pricepeţi nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu?

Jesus answered and said to them, “Are you not therefore mistaken, because you do not know the Scriptures nor the power of God?

25 C ăci după ce vor învia din morţi, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci vor fi ca îngerii în ceruri.

For when they rise from the dead, they neither marry nor are given in marriage, but are like angels in heaven.

26 Î n ce priveşte învierea morţilor, oare n'aţi citit în cartea lui Moise, în locul unde se vorbeşte despre, Rug`, ce i -a spus Dumnezeu, cînd a zis:, Eu sînt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov?`

But concerning the dead, that they rise, have you not read in the book of Moses, in the burning bush passage, how God spoke to him, saying, ‘I am the God of Abraham, the God of Isaac, and the God of Jacob’?

27 D umnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii. Tare vă mai rătăciţi!``

He is not the God of the dead, but the God of the living. You are therefore greatly mistaken.” The Scribes: Which Is the First Commandment of All?

28 U nul din cărturari, care -i auzise vorbind, fiindcă ştia că Isus răspunsese bine Saducheilor, a venit la El, şi L -a întrebat:,, Care este cea dintîi dintre toate poruncile?``

Then one of the scribes came, and having heard them reasoning together, perceiving that He had answered them well, asked Him, “Which is the first commandment of all?”

29 I sus i -a răspuns:,, Cea dintîi este aceasta:, Ascultă Israele! Domnul, Dumnezeul nostru, este un singur Domn;`

Jesus answered him, “The first of all the commandments is: ‘Hear, O Israel, the Lord our God, the Lord is one.

30 ş i:, Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu tot cugetul tău, şi cu toată puterea ta`; iată porunca dintîi.

And you shall love the Lord your God with all your heart, with all your soul, with all your mind, and with all your strength.’ This is the first commandment.

31 I ar a doua este următoarea:, Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.` Nu este altă poruncă mai mare decît acestea.``

And the second, like it, is this: ‘You shall love your neighbor as yourself.’ There is no other commandment greater than these.”

32 C ărturarul I -a zis:,, Bine, Învăţătorule. Adevărat ai zis că Dumnezeu este unul singur, că nu este altul afară de El,

So the scribe said to Him, “Well said, Teacher. You have spoken the truth, for there is one God, and there is no other but He.

33 ş i că a -L iubi cu toată inima, cu tot cugetul, cu tot sufletul, şi cu toată puterea, şi a iubi pe aproapele ca pe sine, este mai mult decît toate arderile de tot şi decît,, toate jertfele.``

And to love Him with all the heart, with all the understanding, with all the soul, and with all the strength, and to love one’s neighbor as oneself, is more than all the whole burnt offerings and sacrifices.”

34 I sus a văzut că a răspuns cu pricepere, şi i -a zis:,, Tu nu eşti departe de Împărăţia lui Dumnezeu.`` Şi nimeni nu îndrăznea să -I mai pună întrebări.

Now when Jesus saw that he answered wisely, He said to him, “You are not far from the kingdom of God.” But after that no one dared question Him. Jesus: How Can David Call His Descendant Lord?

35 P e cînd învăţa pe norod în Templu, Isus a zis:,, Cum zic cărturarii că Hristosul este fiul lui David?

Then Jesus answered and said, while He taught in the temple, “How is it that the scribes say that the Christ is the Son of David?

36 Î nsuş David, fiind însuflat de Duhul Sfînt, a zis:,, Domnul a zis Domnului meu:,Şezi la dreapta Mea, pînă voi pune pe vrăjmaşii Tăi supt picioarele Tale.`

For David himself said by the Holy Spirit: ‘The Lord said to my Lord, “Sit at My right hand, Till I make Your enemies Your footstool.”’

37 D eci chiar David Îl numeşte Domn; atunci cum este El fiul lui?`` Şi gloata cea mare Îl asculta cu plăcere.

Therefore David himself calls Him ‘Lord’; how is He then his Son?” And the common people heard Him gladly. Beware of the Scribes

38 Î n învăţătura, pe care le -o dădea, Isus le zicea:,, Păziţi-vă de cărturari, cărora le place să umble în haine lungi, şi să le facă lumea plecăciuni prin pieţe.

Then He said to them in His teaching, “Beware of the scribes, who desire to go around in long robes, love greetings in the marketplaces,

39 E i umblă după scaunele dintîi în sinagogi, şi după locurile dintîi la ospeţe;

the best seats in the synagogues, and the best places at feasts,

40 c asele văduvelor le mănîncă, şi fac rugăciuni lungi de ochii lumii. O mai mare osîndă va veni peste ei.``

who devour widows’ houses, and for a pretense make long prayers. These will receive greater condemnation.” The Widow’s Two Mites

41 I sus şedea jos în faţa vistieriei Templului, şi Se uita cum arunca norodul bani în vistierie. Mulţi, cari erau bogaţi, aruncau mult.

Now Jesus sat opposite the treasury and saw how the people put money into the treasury. And many who were rich put in much.

42 A venit şi o văduvă săracă, şi a aruncat doi bănuţi, cari fac un gologan.

Then one poor widow came and threw in two mites, which make a quadrans.

43 A tunci Isus a chemat pe ucenicii Săi, şi le -a zis:,, Adevărat vă spun că această văduvă săracă a dat mai mult decît toţi cei ce au aruncat în vistierie;

So He called His disciples to Himself and said to them, “Assuredly, I say to you that this poor widow has put in more than all those who have given to the treasury;

44 c ăci toţi ceilalţi au aruncat din prisosul lor, dar ea, din sărăcia ei, a aruncat tot ce avea, tot ce -i mai rămăsese ca să trăiască.``

for they all put in out of their abundance, but she out of her poverty put in all that she had, her whole livelihood.”