1 I sus a început pe urmă să le vorbească în pilde.,, Un om a sădit o vie. A împrejmuit -o cu un gard, a săpat un teasc în ea, şi a zidit un turn; apoi a arendat -o unor vieri şi a plecat din ţară.

И почна да им говори с притчи: Един човек насади лозе, огради го с плет, изкопа лин, и съгради кула, и даде го под наем на земеделците, и отиде в чужбина.

2 L a vremea roadelor, a trimes la vieri un rob, ca să ia dela ei din roadele viei.

И във времето на плода изпрати един слуга до земеделците да прибере от земеделците от плода на лозето.

3 V ierii au pus mîna pe el, l-au bătut, şi l-au trimes înapoi cu mînile goale.

А те го хванаха, биха го, и го отпратиха празен.

4 A trimes iarăş la ei un alt rob; ei l-au rănit la cap, şi l-au batjocorit.

Пак изпрати до тях друг слуга; и нему счупиха главата, и безсрамно го оскърбиха.

5 A mai trimes un altul, pe care l-au omorît; apoi a trimes mulţi alţii, dintre cari, pe unii i-au bătut, iar pe alţii i-au omorît.

Изпрати и друг, когото убиха; и мнозина други, от които едни биха, а други убиха.

6 M ai avea un singur fiu prea iubit; la urmă, l -a trimes şi pe el la ei., Vor primi cu cinste pe fiul meu!` zicea el.

Още един имаше той, един възлюбен син; него изпрати последен до тях, като думаше, Ще почетат сина ми.

7 D ar vierii aceia au zis între ei:, Iată moştenitorul; veniţi să -l omorîm, şi moştenirea va fi a noastră.`

А тия земеделци рекоха помежду си: Тоя е наследникът; елате да го убием, и наследството ще бъде наше.

8 Ş i au pus mîna pe el, l-au omorît, şi i-au aruncat trupul afară din vie.

И тъй, хванаха го и го убиха, хвърлиха го вън от лозето.

9 A cum, ce va face stăpînul viei? Va veni, va nimici pe vierii aceia, şi via o va da altora.

Какво, прочее, ще стори стопанинът на лозето? Ще дойде и ще погуби тия земеделци, а лозето ще даде на други.

10 O are n'aţi citit locul acesta din Scriptură:, Piatra pe care au lepădat -o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului;

Не сте ли прочели нито това писание: _

11 D omnul a făcut acest lucru, şi este minunat în ochii noştri?``

от Господа е това, и чудно е в нашите очи?"

12 E i căutau să -L prindă, dar se temeau de norod. Pricepuseră că împotriva lor spusese Isus pilda aceasta. Şi L-au lăsat, şi au plecat.

И първенците искаха да Го хванат (но се побояха от народа), понеже разбраха, че за тях изрече тая притча. И оставиха Го и си отидоха.

13 A poi au trimes la Isus pe unii din Farisei şi din Irodiani, ca să -L prindă cu vorba.

Тогава пращат при Него някои от фарисеите и иродианите за да Го впримчат в говоренето Му.

14 A ceştia au venit, şi I-au zis:,,Învăţătorule, ştim că spui adevărul, şi nu-Ţi pasă de nimeni; căci nu cauţi la faţa oamenilor, şi înveţi pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr. Se cade să plătim bir Cezarului sau nu?

И те, като дойдоха, казаха Му: Учителю, знаем, че си искрен и не Те е грижа от никого; защото не гледаш на лицето на човеците, но учиш Божия път според истината. Право ли е да даваме данък на Кесаря, или не?

15 S ă plătim sau să nu plătim?`` Isus le -a cunoscut făţărnicia, şi le -a răspuns:,, Pentruce Mă ispitiţi? Aduceţi-Mi un ban (Greceşte: dinar.) ca să -l văd.``

Да даваме ли, или да не даваме? А Той, като разбра лицемерието им, рече им: Защо Ме изпитвате? Донесете ми един пеняз да го видя.

16 I -au adus un ban; şi Isus i -a întrebat:,, Chipul acesta şi slovele scrise pe el, ale cui sînt?``,, Ale Cezarului``, I-au răspuns ei.

И те Му донесоха. Тогава им казва: Чий е тоя образ и надпис? А те му рекоха: Кесарев.

17 A tunci Isus le -a zis:,, Daţi dar Cezarului ce este al Cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.`` Şi se mirau foarte mult de El.

Исус им рече: Отдавайте Кесаревото на Кесаря, и Божието на Бога. И те много се зачудиха на Него.

18 S aducheii, cari zic că nu este înviere, au venit la Isus şi I-au pus următoarea întrebare:

След това дохождат при Него садукеи, които казват, че няма възкресение; и питат Го, казвайки:

19 i ată ce ne -a scris Moise:, Dacă moare fratele cuiva, şi -i rămîne nevasta fără să aibă copii, fratele său să ia pe nevasta lui, şi să ridice urmaş fratelui său.`

Учителю, Мойсей ни написа, че ако някому умре брат и остави жена, а чадо не остави, то брат му да вземе жена му и да въздигне потомък на брата си.

20 E rau dar şapte fraţi. Cel dintîi s'a însurat, şi a murit fără să lase urmaş.

Прочее, имаше седем братя; и първият взе жена; и когато умря не остави потомък.

21 A l doilea a luat de nevastă pe văduvă, şi a murit fără să lase urmaş. Tot aşa şi al treilea.

Взе я и вторият, умря, и не остави потомък; също и третият.

22 Ş i nici unul din cei şapte n'a lăsat urmaş. După ei toţi, a murit şi femeia.

И седмината не оставиха потомство. А подир всички умря и жената.

23 L a înviere, nevasta căruia dintre ei va fi ea? Căci toţi şapte au avut -o de nevastă.``

Във възкресението, на кого от тях ще бъде жена? Защото и седмината я имаха за жена.

24 D rept răspuns, Isus le -a zis:,, Oare nu vă rătăciţi voi, din pricină că nu pricepeţi nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu?

Исус им рече: Не затова ли се заблуждавате, понеже не знаете писанията, нито Божията сила?

25 C ăci după ce vor învia din morţi, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci vor fi ca îngerii în ceruri.

Защото когато възкръснат от мъртвите, нито се женят, нито се омъжват, но са като ангели на небесата.

26 Î n ce priveşte învierea morţilor, oare n'aţi citit în cartea lui Moise, în locul unde se vorbeşte despre, Rug`, ce i -a spus Dumnezeu, cînd a zis:, Eu sînt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov?`

А за мъртвите, че биват възкресени, не сте ли чели в книгата на Мойсея, на мястото, при къпината, как Бог му говорй, казвайки: "Аз съм Бог Авраамов, Бог Исааков, и Бог Яковов"?

27 D umnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii. Tare vă mai rătăciţi!``

Той не е Бог на мъртвите, а на живите. Вие много се заблуждавате.

28 U nul din cărturari, care -i auzise vorbind, fiindcă ştia că Isus răspunsese bine Saducheilor, a venit la El, şi L -a întrebat:,, Care este cea dintîi dintre toate poruncile?``

А един от книжниците, който дойде и ги чу, когато се препираха, като видя, че им отговори добре, пита Го: Коя заповед е първа от всички?

29 I sus i -a răspuns:,, Cea dintîi este aceasta:, Ascultă Israele! Domnul, Dumnezeul nostru, este un singur Domn;`

Исус отговори: Първата е: "Слушай, Израилю; Господ нашият Бог е един Господ;

30 ş i:, Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu tot cugetul tău, şi cu toată puterea ta`; iată porunca dintîi.

и да възлюбиш Господа твоя Бог от цялото си сърце, с цялата си душа, с всичкия си ум и с всичката си сила".

31 I ar a doua este următoarea:, Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.` Nu este altă poruncă mai mare decît acestea.``

А ето втората заповед: "Да възлюбиш ближния си като себе си". Друга заповед по-голяма от тия няма.

32 C ărturarul I -a zis:,, Bine, Învăţătorule. Adevărat ai zis că Dumnezeu este unul singur, că nu este altul afară de El,

И книжникът Му рече: Превъзходно, Учителю! Ти право каза, че Бог е един; и няма друг освен Него;

33 ş i că a -L iubi cu toată inima, cu tot cugetul, cu tot sufletul, şi cu toată puterea, şi a iubi pe aproapele ca pe sine, este mai mult decît toate arderile de tot şi decît,, toate jertfele.``

и да Го люби човек от все сърце, с всичкия си разум, и с всичката си сила, и да люби ближния си като себе си, това е много повече от всичките всеизгаряния и жертви.

34 I sus a văzut că a răspuns cu pricepere, şi i -a zis:,, Tu nu eşti departe de Împărăţia lui Dumnezeu.`` Şi nimeni nu îndrăznea să -I mai pună întrebări.

Исус, като видя, че отговори разумно, рече му: Не си далеч от Божието царство. И никой вече не дръзна да Му задава въпроси.

35 P e cînd învăţa pe norod în Templu, Isus a zis:,, Cum zic cărturarii că Hristosul este fiul lui David?

И когато поучаваше в храма, Исус проговори казвайки: Как думат книжниците, че Христос е Давидов Син?

36 Î nsuş David, fiind însuflat de Duhul Sfînt, a zis:,, Domnul a zis Domnului meu:,Şezi la dreapta Mea, pînă voi pune pe vrăjmaşii Tăi supt picioarele Tale.`

Сам Давид каза чрез Святия Дух: _

37 D eci chiar David Îl numeşte Domn; atunci cum este El fiul lui?`` Şi gloata cea mare Îl asculta cu plăcere.

Сам Давид го нарича Господ; тогава как да е негов син? И голямото множество Го слушаше с удоволствие.

38 Î n învăţătura, pe care le -o dădea, Isus le zicea:,, Păziţi-vă de cărturari, cărora le place să umble în haine lungi, şi să le facă lumea plecăciuni prin pieţe.

И в поучението Си казваше: Пазете се от книжниците, които обичат да ходят пременени, и да приемат поздравите по пазарите,

39 E i umblă după scaunele dintîi în sinagogi, şi după locurile dintîi la ospeţe;

и първите столове по синагогите, и първите места при угощенията;

40 c asele văduvelor le mănîncă, şi fac rugăciuni lungi de ochii lumii. O mai mare osîndă va veni peste ei.``

тия, които изпояждат домовете на вдовиците, даже когато за показ принасят дълги молитви. Тия ще приемат по-голямо осъждение.

41 I sus şedea jos în faţa vistieriei Templului, şi Se uita cum arunca norodul bani în vistierie. Mulţi, cari erau bogaţi, aruncau mult.

И като седна Исус срещу съкровищницата, гледаше как народът пускаше пари в съкровищницата; и мнозина богаташи пускаха много.

42 A venit şi o văduvă săracă, şi a aruncat doi bănuţi, cari fac un gologan.

А една бедна вдовица дойде и пусна две лепти, сиреч, един кодрант.

43 A tunci Isus a chemat pe ucenicii Săi, şi le -a zis:,, Adevărat vă spun că această văduvă săracă a dat mai mult decît toţi cei ce au aruncat în vistierie;

И повика учениците Си и каза им: Истина ви казвам, тая бедна вдовица пусна повече от всичките, които пускат в съкровищницата;

44 c ăci toţi ceilalţi au aruncat din prisosul lor, dar ea, din sărăcia ei, a aruncat tot ce avea, tot ce -i mai rămăsese ca să trăiască.``

защото те всички пускат от излишъка си, а тя от немотията си пусна всичко що имаше, целия си имот.