1 I sus a început pe urmă să le vorbească în pilde.,, Un om a sădit o vie. A împrejmuit -o cu un gard, a săpat un teasc în ea, şi a zidit un turn; apoi a arendat -o unor vieri şi a plecat din ţară.

And He began to speak to them in parables: “ A man planted a vineyard and put a wall around it, and dug a vat under the wine press and built a tower, and rented it out to vine-growers and went on a journey.

2 L a vremea roadelor, a trimes la vieri un rob, ca să ia dela ei din roadele viei.

At the harvest time he sent a slave to the vine-growers, in order to receive some of the produce of the vineyard from the vine-growers.

3 V ierii au pus mîna pe el, l-au bătut, şi l-au trimes înapoi cu mînile goale.

They took him, and beat him and sent him away empty-handed.

4 A trimes iarăş la ei un alt rob; ei l-au rănit la cap, şi l-au batjocorit.

Again he sent them another slave, and they wounded him in the head, and treated him shamefully.

5 A mai trimes un altul, pe care l-au omorît; apoi a trimes mulţi alţii, dintre cari, pe unii i-au bătut, iar pe alţii i-au omorît.

And he sent another, and that one they killed; and so with many others, beating some and killing others.

6 M ai avea un singur fiu prea iubit; la urmă, l -a trimes şi pe el la ei., Vor primi cu cinste pe fiul meu!` zicea el.

He had one more to send, a beloved son; he sent him last of all to them, saying, ‘They will respect my son.’

7 D ar vierii aceia au zis între ei:, Iată moştenitorul; veniţi să -l omorîm, şi moştenirea va fi a noastră.`

But those vine-growers said to one another, ‘This is the heir; come, let us kill him, and the inheritance will be ours!’

8 Ş i au pus mîna pe el, l-au omorît, şi i-au aruncat trupul afară din vie.

They took him, and killed him and threw him out of the vineyard.

9 A cum, ce va face stăpînul viei? Va veni, va nimici pe vierii aceia, şi via o va da altora.

What will the owner of the vineyard do? He will come and destroy the vine-growers, and will give the vineyard to others.

10 O are n'aţi citit locul acesta din Scriptură:, Piatra pe care au lepădat -o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului;

Have you not even read this Scripture: ‘ The stone which the builders rejected, This became the chief corner stone;

11 D omnul a făcut acest lucru, şi este minunat în ochii noştri?``

This came about from the Lord, And it is marvelous in our eyes ’?”

12 E i căutau să -L prindă, dar se temeau de norod. Pricepuseră că împotriva lor spusese Isus pilda aceasta. Şi L-au lăsat, şi au plecat.

And they were seeking to seize Him, and yet they feared the people, for they understood that He spoke the parable against them. And so they left Him and went away. Jesus Answers the Pharisees, Sadducees and Scribes

13 A poi au trimes la Isus pe unii din Farisei şi din Irodiani, ca să -L prindă cu vorba.

Then they sent some of the Pharisees and Herodians to Him in order to trap Him in a statement.

14 A ceştia au venit, şi I-au zis:,,Învăţătorule, ştim că spui adevărul, şi nu-Ţi pasă de nimeni; căci nu cauţi la faţa oamenilor, şi înveţi pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr. Se cade să plătim bir Cezarului sau nu?

They came and said to Him, “Teacher, we know that You are truthful and defer to no one; for You are not partial to any, but teach the way of God in truth. Is it lawful to pay a poll-tax to Caesar, or not?

15 S ă plătim sau să nu plătim?`` Isus le -a cunoscut făţărnicia, şi le -a răspuns:,, Pentruce Mă ispitiţi? Aduceţi-Mi un ban (Greceşte: dinar.) ca să -l văd.``

Shall we pay or shall we not pay?” But He, knowing their hypocrisy, said to them, “Why are you testing Me? Bring Me a denarius to look at.”

16 I -au adus un ban; şi Isus i -a întrebat:,, Chipul acesta şi slovele scrise pe el, ale cui sînt?``,, Ale Cezarului``, I-au răspuns ei.

They brought one. And He said to them, “Whose likeness and inscription is this?” And they said to Him, “Caesar’s.”

17 A tunci Isus le -a zis:,, Daţi dar Cezarului ce este al Cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.`` Şi se mirau foarte mult de El.

And Jesus said to them, “ Render to Caesar the things that are Caesar’s, and to God the things that are God’s.” And they were amazed at Him.

18 S aducheii, cari zic că nu este înviere, au venit la Isus şi I-au pus următoarea întrebare:

Some Sadducees (who say that there is no resurrection) came to Jesus, and began questioning Him, saying,

19 i ată ce ne -a scris Moise:, Dacă moare fratele cuiva, şi -i rămîne nevasta fără să aibă copii, fratele său să ia pe nevasta lui, şi să ridice urmaş fratelui său.`

“Teacher, Moses wrote for us that if a man’s brother dies and leaves behind a wife and leaves no child, his brother should marry the wife and raise up children to his brother.

20 E rau dar şapte fraţi. Cel dintîi s'a însurat, şi a murit fără să lase urmaş.

There were seven brothers; and the first took a wife, and died leaving no children.

21 A l doilea a luat de nevastă pe văduvă, şi a murit fără să lase urmaş. Tot aşa şi al treilea.

The second one married her, and died leaving behind no children; and the third likewise;

22 Ş i nici unul din cei şapte n'a lăsat urmaş. După ei toţi, a murit şi femeia.

and so all seven left no children. Last of all the woman died also.

23 L a înviere, nevasta căruia dintre ei va fi ea? Căci toţi şapte au avut -o de nevastă.``

In the resurrection, when they rise again, which one’s wife will she be? For all seven had married her.”

24 D rept răspuns, Isus le -a zis:,, Oare nu vă rătăciţi voi, din pricină că nu pricepeţi nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu?

Jesus said to them, “Is this not the reason you are mistaken, that you do not understand the Scriptures or the power of God?

25 C ăci după ce vor învia din morţi, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci vor fi ca îngerii în ceruri.

For when they rise from the dead, they neither marry nor are given in marriage, but are like angels in heaven.

26 Î n ce priveşte învierea morţilor, oare n'aţi citit în cartea lui Moise, în locul unde se vorbeşte despre, Rug`, ce i -a spus Dumnezeu, cînd a zis:, Eu sînt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov?`

But regarding the fact that the dead rise again, have you not read in the book of Moses, in the passage about the burning bush, how God spoke to him, saying, ‘ I am the God of Abraham, and the God of Isaac, and the God of Jacob ’?

27 D umnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii. Tare vă mai rătăciţi!``

He is not the God of the dead, but of the living; you are greatly mistaken.”

28 U nul din cărturari, care -i auzise vorbind, fiindcă ştia că Isus răspunsese bine Saducheilor, a venit la El, şi L -a întrebat:,, Care este cea dintîi dintre toate poruncile?``

One of the scribes came and heard them arguing, and recognizing that He had answered them well, asked Him, “What commandment is the foremost of all?”

29 I sus i -a răspuns:,, Cea dintîi este aceasta:, Ascultă Israele! Domnul, Dumnezeul nostru, este un singur Domn;`

Jesus answered, “The foremost is, ‘ Hear, O Israel! The Lord our God is one Lord;

30 ş i:, Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu tot cugetul tău, şi cu toată puterea ta`; iată porunca dintîi.

and you shall love the Lord your God with all your heart, and with all your soul, and with all your mind, and with all your strength.’

31 I ar a doua este următoarea:, Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.` Nu este altă poruncă mai mare decît acestea.``

The second is this, ‘ You shall love your neighbor as yourself.’ There is no other commandment greater than these.”

32 C ărturarul I -a zis:,, Bine, Învăţătorule. Adevărat ai zis că Dumnezeu este unul singur, că nu este altul afară de El,

The scribe said to Him, “Right, Teacher; You have truly stated that He is One, and there is no one else besides Him;

33 ş i că a -L iubi cu toată inima, cu tot cugetul, cu tot sufletul, şi cu toată puterea, şi a iubi pe aproapele ca pe sine, este mai mult decît toate arderile de tot şi decît,, toate jertfele.``

and to love Him with all the heart and with all the understanding and with all the strength, and to love one’s neighbor as himself, is much more than all burnt offerings and sacrifices.”

34 I sus a văzut că a răspuns cu pricepere, şi i -a zis:,, Tu nu eşti departe de Împărăţia lui Dumnezeu.`` Şi nimeni nu îndrăznea să -I mai pună întrebări.

When Jesus saw that he had answered intelligently, He said to him, “You are not far from the kingdom of God.” After that, no one would venture to ask Him any more questions.

35 P e cînd învăţa pe norod în Templu, Isus a zis:,, Cum zic cărturarii că Hristosul este fiul lui David?

And Jesus began to say, as He taught in the temple, “How is it that the scribes say that the Christ is the son of David?

36 Î nsuş David, fiind însuflat de Duhul Sfînt, a zis:,, Domnul a zis Domnului meu:,Şezi la dreapta Mea, pînă voi pune pe vrăjmaşii Tăi supt picioarele Tale.`

David himself said in the Holy Spirit, ‘ The Lord said to my Lord, “ Sit at My right hand, Until I put Your enemies beneath Your feet.”’

37 D eci chiar David Îl numeşte Domn; atunci cum este El fiul lui?`` Şi gloata cea mare Îl asculta cu plăcere.

David himself calls Him ‘Lord’; so in what sense is He his son?” And the large crowd enjoyed listening to Him.

38 Î n învăţătura, pe care le -o dădea, Isus le zicea:,, Păziţi-vă de cărturari, cărora le place să umble în haine lungi, şi să le facă lumea plecăciuni prin pieţe.

In His teaching He was saying: “Beware of the scribes who like to walk around in long robes, and like respectful greetings in the market places,

39 E i umblă după scaunele dintîi în sinagogi, şi după locurile dintîi la ospeţe;

and chief seats in the synagogues and places of honor at banquets,

40 c asele văduvelor le mănîncă, şi fac rugăciuni lungi de ochii lumii. O mai mare osîndă va veni peste ei.``

who devour widows’ houses, and for appearance’s sake offer long prayers; these will receive greater condemnation.” The Widow’s Mite

41 I sus şedea jos în faţa vistieriei Templului, şi Se uita cum arunca norodul bani în vistierie. Mulţi, cari erau bogaţi, aruncau mult.

And He sat down opposite the treasury, and began observing how the people were putting money into the treasury; and many rich people were putting in large sums.

42 A venit şi o văduvă săracă, şi a aruncat doi bănuţi, cari fac un gologan.

A poor widow came and put in two small copper coins, which amount to a cent.

43 A tunci Isus a chemat pe ucenicii Săi, şi le -a zis:,, Adevărat vă spun că această văduvă săracă a dat mai mult decît toţi cei ce au aruncat în vistierie;

Calling His disciples to Him, He said to them, “Truly I say to you, this poor widow put in more than all the contributors to the treasury;

44 c ăci toţi ceilalţi au aruncat din prisosul lor, dar ea, din sărăcia ei, a aruncat tot ce avea, tot ce -i mai rămăsese ca să trăiască.``

for they all put in out of their surplus, but she, out of her poverty, put in all she owned, all she had to live on.”