1 I osafat a avut bogăţii şi slavă din belşug, şi s'a încuscrit cu Ahab.

Now Jehoshaphat had great riches and honor; and he allied himself by marriage with Ahab.

2 D upă cîţiva ani, s'a pogorît la Ahab în Samaria. Ahab a tăiat pentru el şi pentru poporul care era cu el un mare număr de oi şi boi, şi l -a rugat să se suie la Ramot din Gallad.

Some years later he went down to visit Ahab at Samaria. And Ahab slaughtered many sheep and oxen for him and the people who were with him, and induced him to go up against Ramoth-gilead.

3 A hab, împăratul lui Israel, a zis lui Iosafat, împăratul lui Iuda:,, Vrei să vii cu mine la Ramot în Galaad?`` Iosafat i -a răspuns:,, Eu ca tine, şi poporul meu ca poporul tău, vom merge la luptă împotriva lui cu tine.``

Ahab king of Israel said to Jehoshaphat king of Judah, “Will you go with me against Ramoth-gilead?” And he said to him, “I am as you are, and my people as your people, and we will be with you in the battle.”

4 A poi Iosafat a zis împăratului lui Israel:,,Întreabă acum, te rog, cuvîntul Domnului.``

Moreover, Jehoshaphat said to the king of Israel, “Please inquire first for the word of the Lord.”

5 Î mpăratul lui Israel a strîns pe prooroci, în număr de patru sute, şi le -a zis:,, Să ne ducem la luptă împotriva Ramotului din Galaad, sau să-mi văd de treabă?`` Şi ei au răspuns:,, Suie-te, şi Dumnezeu o va da în mînile împăratului.``

Then the king of Israel assembled the prophets, four hundred men, and said to them, “Shall we go against Ramoth-gilead to battle, or shall I refrain?” And they said, “Go up, for God will give it into the hand of the king.”

6 D ar Iosafat a zis:,, Nu mai este aici nici un prooroc al Domnului, prin care să -L putem întreba?``

But Jehoshaphat said, “Is there not yet a prophet of the Lord here that we may inquire of him?”

7 Î mpăratul lui Israel a răspuns lui Iosafat:,, Mai este un om prin care am putea să întrebăm pe Domnul; dar îl urăsc, căci nu-mi prooroceşte nimic bun, nu prooroceşte niciodată decît rău: este Mica, fiul lui Imla.`` Şi Iosafat a zis:,, Să nu vorbească aşa împăratul!``

The king of Israel said to Jehoshaphat, “There is yet one man by whom we may inquire of the Lord, but I hate him, for he never prophesies good concerning me but always evil. He is Micaiah, son of Imla.” But Jehoshaphat said, “Let not the king say so.” Ahab’s False Prophets Assure Victory

8 A tunci împăratul lui Israel a chemat un dregător, şi i -a zis:,, Trimete să vină îndată Mica, fiul lui Imla.``

Then the king of Israel called an officer and said, “ Bring quickly Micaiah, Imla’s son.”

9 Î mpăratul lui Israel şi Iosafat, împăratul lui Iuda, şedeau fiecare pe scaunul lui de domnie, îmbrăcaţi cu hainele lor împărăteşti; şedeau în locul de la intrarea porţii Samariei. Şi toţi proorocii prooroceau înaintea lor.

Now the king of Israel and Jehoshaphat the king of Judah were sitting each on his throne, arrayed in their robes, and they were sitting at the threshing floor at the entrance of the gate of Samaria; and all the prophets were prophesying before them.

10 Z edechia, fiul lui Chenaana, îşi făcuse nişte coarne de fer, şi a zis:,, Aşa vorbeşte Domnul:,, Cu aceste coarne, vei bate pe Sirieni pînă îi vei nimici.``

Zedekiah the son of Chenaanah made horns of iron for himself and said, “Thus says the Lord, ‘With these you shall gore the Arameans until they are consumed.’”

11 Ş i toţi proorocii au proorocit la fel, zicînd:,, Suie-te la Ramot în Galaad, căci vei avea izbîndă şi Domnul o va da în mînile împăratului.``

All the prophets were prophesying thus, saying, “Go up to Ramoth-gilead and succeed, for the Lord will give it into the hand of the king.” Micaiah Brings Word from God

12 S olul care se dusese să cheme pe Mica, i -a vorbit aşa:,, Iată, proorocii cu un gînd proorocesc de bine împăratului; cuvîntul tău să fie dar ca şi cuvîntul fiecăruia din ei! Vesteşte de bine!``

Then the messenger who went to summon Micaiah spoke to him saying, “Behold, the words of the prophets are uniformly favorable to the king. So please let your word be like one of them and speak favorably.”

13 M ica a răspuns:,, Viu este Domnul că voi vesti ce va spune Dumnezeul meu.``

But Micaiah said, “As the Lord lives, what my God says, that I will speak.”

14 C înd a venit la împărat, împăratul i -a zis:,, Mica, să ne ducem la luptă împotriva Ramotului din Galaad, sau să-mi văd de treabă?`` El a răspuns:,, Suiţi-vă! Căci veţi avea izbîndă, şi vor fi daţi în mînile voastre.``

When he came to the king, the king said to him, “Micaiah, shall we go to Ramoth-gilead to battle, or shall I refrain?” He said, “Go up and succeed, for they will be given into your hand.”

15 Ş i împăratul i -a zis:,, De cîte ori va trebui să te pun să juri că nu-mi vei spune decît adevărul în Numele Domnului?``

Then the king said to him, “How many times must I adjure you to speak to me nothing but the truth in the name of the Lord ?”

16 M ica a răspuns:,, Văd tot Israelul risipit pe munţi, ca nişte oi cari n'au păstor; şi Domnul a zis:,, Oamenii aceştia n'au stăpîn, fiecare să se întoarcă în pace acasă!``

So he said, “I saw all Israel Scattered on the mountains, Like sheep which have no shepherd; And the Lord said, ‘These have no master. Let each of them return to his house in peace.’”

17 Î mpăratul lui Israel a zis lui Iosafat:,, Nu ţi-am spus eu? El nu-mi prooroceşte nimic bun, nu-mi prooroceşte decît rău.``

Then the king of Israel said to Jehoshaphat, “Did I not tell you that he would not prophesy good concerning me, but evil?”

18 Ş i Mica a zis:,, Ascultaţi dar cuvîntul Domnului! Am văzut pe Domnul stînd pe scaunul Său de domnie, şi toată oastea cerurilor stînd la dreapta şi la stînga Lui.

Micaiah said, “Therefore, hear the word of the Lord. I saw the Lord sitting on His throne, and all the host of heaven standing on His right and on His left.

19 Ş i Domnul a zis:,, Cine va amăgi pe Ahab, împăratul lui Israel, ca să se suie la Ramot în Galaad şi se peară acolo?`` Au răspuns unul într'un fel, altul într'altul.

The Lord said, ‘Who will entice Ahab king of Israel to go up and fall at Ramoth-gilead?’ And one said this while another said that.

20 Ş i un duh a venit şi s'a înfăţişat înaintea Domnului, şi a zis:,, Eu îl voi amăgi.`` Domnul i -a zis:, Cum?`

Then a spirit came forward and stood before the Lord and said, ‘I will entice him.’ And the Lord said to him, ‘How?’

21 V oi ieşi,` a răspuns el,,şi voi fi un duh de minciună în gura tuturor proorocilor lui.` Domnul a zis:,,Îl vei amăgi, şi vei izbuti; ieşi, şi fă aşa.``

He said, ‘I will go and be a deceiving spirit in the mouth of all his prophets.’ Then He said, ‘You are to entice him and prevail also. Go and do so.’

22 Ş i acum, iată că Domnul a pus un duh de minciună în gura proorocilor tăi cari sînt de faţă. Dar Domnul a vorbit rău împotriva ta.``

Now therefore, behold, the Lord has put a deceiving spirit in the mouth of these your prophets, for the Lord has proclaimed disaster against you.”

23 A tunci Zedechia, fiul lui Chenaana, apropiindu-se, a lovit pe Mica peste obraz, şi a zis:,, Pe ce drum a ieşit duhul Domnului din mine ca să-ţi vorbească?``

Then Zedekiah the son of Chenaanah came near and struck Micaiah on the cheek and said, “ How did the Spirit of the Lord pass from me to speak to you?”

24 M ica a răspuns:,, Vei vedea în ziua cînd vei umbla, din odaie în odaie, ca să te ascunzi.``

Micaiah said, “Behold, you will see on that day when you enter an inner room to hide yourself.”

25 Î mpăratul lui Israel a zis:,, Luaţi pe Mica, şi duceţi -l la Amon, căpetenia cetăţii, şi la Ioas, fiul împăratului.

Then the king of Israel said, “ Take Micaiah and return him to Amon the governor of the city and to Joash the king’s son;

26 Ş i spuneţi:,, Aşa vorbeşte împăratul:,, Băgaţi pe omul acesta în temniţă, şi hrăniţi -l cu pînea şi cu apa întristării, pînă mă voi întoarce în pace.``

and say, ‘Thus says the king, “ Put this man in prison and feed him sparingly with bread and water until I return safely.”’”

27 Ş i Mica a zis:,, Dacă te vei întoarce în pace, n'a vorbit Domnul prin mine!`` Apoi a mai zis:,, Voi, toate popoarele, auziţi!``

Micaiah said, “If you indeed return safely, the Lord has not spoken by me.” And he said, “ Listen, all you people.” Ahab’s Defeat and Death

28 Î mpăratul lui Israel şi Iosafat, împăratul lui Iuda, s'au suit la Ramot în Galaad.

So the king of Israel and Jehoshaphat king of Judah went up against Ramoth-gilead.

29 Î mpăratul lui Israel a zis lui Iosafat:,, Vreau să-mi schimb hainele ca să mă duc la luptă; dar tu, îmbracă-te cu hainele tale.`` Şi împăratul lui Israel şi -a schimbat hainele, şi s'au dus la luptă.

The king of Israel said to Jehoshaphat, “I will disguise myself and go into battle, but you put on your robes.” So the king of Israel disguised himself, and they went into battle.

30 Î mpăratul Siriei dăduse următoarea poruncă mai marilor peste carăle lui:,, Să nu vă luptaţi nici cu cel mic nici cu cel mare, ci să vă luptaţi numai cu împăratul lui Israel.``

Now the king of Aram had commanded the captains of his chariots, saying, “Do not fight with small or great, but with the king of Israel alone.”

31 C înd au zărit mai marii carălor pe Iosafat, au zis:,, Este împăratul lui Israel.`` Şi l-au înconjurat ca să lupte cu el. Iosafat a scos un ţipăt. Domnul l -a ajutat, şi Dumnezeu i -a îndepărtat dela el.

So when the captains of the chariots saw Jehoshaphat, they said, “It is the king of Israel,” and they turned aside to fight against him. But Jehoshaphat cried out, and the Lord helped him, and God diverted them from him.

32 M ai marii carălor, văzînd că nu era împăratul lui Israel, s'au depărtat de el.

When the captains of the chariots saw that it was not the king of Israel, they turned back from pursuing him.

33 A tunci un om a tras cu arcul la întîmplare, şi a lovit pe împăratul lui Israel între încheieturile armăturii. Împăratul a zis celui ce -i mîna carul:,,Întoarce, şi scoate-mă din cîmpul de bătaie, căci sînt rănit.``

A certain man drew his bow at random and struck the king of Israel in a joint of the armor. So he said to the driver of the chariot, “Turn around and take me out of the fight, for I am severely wounded.”

34 L upta a fost înverşunată în ziua aceea. Împăratul lui Israel a stat în car, în faţa Sirienilor, pînă seara, şi a murit pela apusul soarelui.

The battle raged that day, and the king of Israel propped himself up in his chariot in front of the Arameans until the evening; and at sunset he died.