1 B ărbaţii lui Efraim au zis lui Ghideon:,, Ce înseamnă felul acesta de purtare faţă de noi? Pentruce nu ne-ai chemat, cînd ai plecat să te lupţi împotriva lui Madian?`` Şi au avut o mare ceartă cu el.

Then the men of Ephraim said to him, “ What is this thing you have done to us, not calling us when you went to fight against Midian?” And they contended with him vigorously.

2 G hedeon le -a răspuns:,, Ce-am făcut eu pe lîngă voi? Oare nu face mai mult culesul ciorchinelor rămase în via lui Efraim de cît culesul întregei vii a lui Abiezer?``

But he said to them, “What have I done now in comparison with you? Is not the gleaning of the grapes of Ephraim better than the vintage of Abiezer?

3 Î n mînile voastre a dat Dumnezeu pe căpeteniile lui Madian: Oreb, şi Zeeb. Ce-am putut face eu deci pe lîngă voi?`` Dupăce le -a vorbit astfel, li s'a potolit mînia.

God has given the leaders of Midian, Oreb and Zeeb into your hands; and what was I able to do in comparison with you?” Then their anger toward him subsided when he said that.

4 G hedeon a ajuns la Iordan, şi l -a trecut, el şi cei trei sute de oameni cari erau cu el, obosiţi, dar urmărind mereu pe vrăjmaş.

Then Gideon and the 300 men who were with him came to the Jordan and crossed over, weary yet pursuing.

5 E l a zis celor din Sucot:,, Daţi, vă rog, cîteva pîni poporului care mă însoţeşte, căci sînt obosiţi, şi sînt în urmărirea lui Zebah şi Ţalmuna, împăraţii Madianului.``

He said to the men of Succoth, “Please give loaves of bread to the people who are following me, for they are weary, and I am pursuing Zebah and Zalmunna, the kings of Midian.”

6 C ăpeteniile din Sucot au răspuns:,, Este oare mîna lui Zebah şi Ţalmuna în stăpînirea ta, ca să dăm pîne oştirii tale?``

The leaders of Succoth said, “ Are the hands of Zebah and Zalmunna already in your hands, that we should give bread to your army?”

7 Ş i Ghedeon a zis:,, Ei bine! dupăce Domnul va da în mînile noastre pe Zebah şi pe Ţalmuna, vă voi scărpina carnea cu spini din pustie şi cu mărăcini.``

Gideon said, “ All right, when the Lord has given Zebah and Zalmunna into my hand, then I will thrash your bodies with the thorns of the wilderness and with briers.”

8 D e acolo s'a suit la Penuel, şi a făcut celor din Penuel aceeaş rugăminte. Ei i-au răspuns cum îi răspunseseră cei din Sucot.

He went up from there to Penuel and spoke similarly to them; and the men of Penuel answered him just as the men of Succoth had answered.

9 Ş i a zis şi celor din Penuel:,, Cînd mă voi întoarce în pace, voi dărîma turnul acesta.``

So he spoke also to the men of Penuel, saying, “When I return safely, I will tear down this tower.”

10 Z ebah şi Ţalmuna erau la Carcor împreună cu oştirea lor de aproape cincisprezece mii de oameni; toţi ceice mai rămăseseră din toată oştirea fiilor Răsăritului: o sută douăzeci de mii de oameni cari scoteau sabia, fuseseră ucişi.

Now Zebah and Zalmunna were in Karkor, and their armies with them, about 15, 000 men, all who were left of the entire army of the sons of the east; for the fallen were 120, 000 swordsmen.

11 G hedeon s'a suit pe drumul celor ce locuiesc în corturi, la răsărit de Nobah şi de Iogbeha, şi a bătut oştirea care se credea la adăpost.

Gideon went up by the way of those who lived in tents on the east of Nobah and Jogbehah, and attacked the camp when the camp was unsuspecting.

12 Z ebah şi Ţalmuna au luat fuga; Ghedeon i -a urmărit, a prins pe cei doi împăraţi ai Madianului: Zebah şi Ţalmuna, şi a pus pe fugă toată oştirea.

When Zebah and Zalmunna fled, he pursued them and captured the two kings of Midian, Zebah and Zalmunna, and routed the whole army.

13 G hedeon, fiul lui Ioas, s'a întors dela luptă prin suişul Heres.

Then Gideon the son of Joash returned from the battle by the ascent of Heres.

14 A prins dintre cei din Sucot un tînăr pe care l -a întrebat, şi care i -a dat în scris numele căpeteniilor şi bătrînilor din Sucot; erau şaptezeci şi şapte de bărbaţi.

And he captured a youth from Succoth and questioned him. Then the youth wrote down for him the princes of Succoth and its elders, seventy-seven men.

15 A poi a venit la cei din Sucot, şi a zis:,, Iată pe Zebah şi Ţalmuna, pentru cari m'aţi batjocorit, zicînd:, Oare mîna lui Zebah şi Ţalmuna este în stăpînirea ta, ca să dăm pîne oamenilor tăi obosiţi?``

He came to the men of Succoth and said, “Behold Zebah and Zalmunna, concerning whom you taunted me, saying, ‘ Are the hands of Zebah and Zalmunna already in your hand, that we should give bread to your men who are weary?’”

16 Ş i a luat pe bătrînii cetăţii, şi a pedepsit pe oamenii din Sucot cu spini din pustie şi cu mărăcini.

He took the elders of the city, and thorns of the wilderness and briers, and he disciplined the men of Succoth with them.

17 A dărîmat şi turnul din Penuel, şi a ucis pe oamenii cetăţii.

He tore down the tower of Penuel and killed the men of the city.

18 E l a zis lui Zebah şi lui Ţalmuna:,, Cum erau oamenii pe cari i-aţi ucis la Tabor?`` Ei au răspuns:,, Erau ca tine, fiecare avea înfăţişarea unui fiu de împărat.``

Then he said to Zebah and Zalmunna, “What kind of men were they whom you killed at Tabor?” And they said, “They were like you, each one resembling the son of a king.”

19 E l a zis:,, Erau fraţii mei, fiii mamei mele. Viu este Domnul că, dacă i-aţi fi lăsat cu viaţă, nu v'aş ucide.``

He said, “They were my brothers, the sons of my mother. As the Lord lives, if only you had let them live, I would not kill you.”

20 Ş i a zis lui Ieter, întîiul lui născut:,, Scoală-te, şi ucide -i!`` Dar tînărul nu şi -a scos sabia, pentrucă -i era teamă, căci era încă un copil.

So he said to Jether his firstborn, “Rise, kill them.” But the youth did not draw his sword, for he was afraid, because he was still a youth.

21 Z ebah şi Ţalmuna au zis:,, Scoală-te tu însuţi şi ucide-ne! Căci cum e omul aşa e şi puterea lui.`` Şi Ghedeon s'a sculat, şi a ucis pe Zebah şi Ţalmuna. A luat apoi lunişoarele dela gîtul cămilelor lor.

Then Zebah and Zalmunna said, “Rise up yourself, and fall on us; for as the man, so is his strength.” So Gideon arose and killed Zebah and Zalmunna, and took the crescent ornaments which were on their camels’ necks.

22 B ărbaţii lui Israel au zis lui Ghedeon:,, Domneşte peste noi, tu, şi fiul tău, şi fiul fiului tău, căci ne-ai izbăvit din mîna lui Madian.``

Then the men of Israel said to Gideon, “Rule over us, both you and your son, also your son’s son, for you have delivered us from the hand of Midian.”

23 G hedeon le -a zis:,, Eu nu voi domni peste voi, nici fiii mei nu vor domni peste voi, ci Domnul va domni peste voi.``

But Gideon said to them, “I will not rule over you, nor shall my son rule over you; the Lord shall rule over you.”

24 G hedeon le -a zis:,, Am să vă fac o rugăminte: daţi-mi fiecare verigile de nas pe cari le-aţi luat ca pradă.`` -Vrăjmaşii aveau verigi de aur, căci erau Ismaeliţi. -

Yet Gideon said to them, “I would request of you, that each of you give me an earring from his spoil.” (For they had gold earrings, because they were Ishmaelites.)

25 E i au zis:,,Ţi le vom da cu plăcere.`` Şi au întins o manta, pe care a aruncat fiecare verigile pe cari le prădase.

They said, “We will surely give them.” So they spread out a garment, and every one of them threw an earring there from his spoil.

26 G reutatea verigilor de aur pe cari le -a cerut Ghedeon, a fost de o mie şapte sute de sicli de aur, afară de lunişoare, de cerceii de aur, şi hainele de purpură, pe cari le purtau împăraţii Madianului, şi afară de lănţişoarele dela gîtul cămilelor lor.

The weight of the gold earrings that he requested was 1, 700 shekels of gold, besides the crescent ornaments and the pendants and the purple robes which were on the kings of Midian, and besides the neck bands that were on their camels’ necks.

27 G hedeon a făcut din ele un efod, şi l -a pus în cetatea lui, la Ofra, unde a ajuns o pricină de curvie pentru tot Israelul; şi a fost o cursă pentru Ghedeon şi pentru casa lui.

Gideon made it into an ephod, and placed it in his city, Ophrah, and all Israel played the harlot with it there, so that it became a snare to Gideon and his household. Forty Years of Peace

28 M adianul a fost smerit înaintea copiilor lui Israel, şi n'a mai ridicat capul. Şi ţara a avut odihnă patruzeci de ani, în timpul vieţii lui Ghedeon.

So Midian was subdued before the sons of Israel, and they did not lift up their heads anymore. And the land was undisturbed for forty years in the days of Gideon.

29 I erubaal, fiul lui Ioas, s'a întors, şi a locuit în casa lui.

Then Jerubbaal the son of Joash went and lived in his own house.

30 G hedeon a avut şaptezeci de fii, ieşiţi din el, căci a avut mai multe neveste.

Now Gideon had seventy sons who were his direct descendants, for he had many wives.

31 Ţ iitoarea lui, care era la Sihem, i -a născut de asemenea un fiu, căruia i-au pus numele Abimelec.

His concubine who was in Shechem also bore him a son, and he named him Abimelech.

32 G hedeon, fiul lui Ioas, a murit după o bătrîneţă fericită; şi a fost îngropat în mormîntul tatălui său Ioas, la Ofra, care era a familiei lui Abiezer.

And Gideon the son of Joash died at a ripe old age and was buried in the tomb of his father Joash, in Ophrah of the Abiezrites.

33 D upă moartea lui Ghedeon, copiii lui Israel au început iarăş să curvească cu Baalii şi au luat pe Baal-Berit ca dumnezeu al lor.

Then it came about, as soon as Gideon was dead, that the sons of Israel again played the harlot with the Baals, and made Baal-berith their god.

34 C opiii lui Israel nu şi-au adus aminte de Domnul, Dumnezeul lor, care -i izbăvise din mîna tuturor vrăjmaşilor cari -i înconjurau.

Thus the sons of Israel did not remember the Lord their God, who had delivered them from the hands of all their enemies on every side;

35 Ş i n'au ţinut la casa lui Ierubaal, a lui Ghedeon, după tot binele pe care -l făcuse el lui Israel.

nor did they show kindness to the household of Jerubbaal ( that is, Gideon) in accord with all the good that he had done to Israel.