1 D omnul a zis lui Moise şi lui Aaron în ţara Egiptului:

Now the Lord said to Moses and Aaron in the land of Egypt,

2 L una aceasta va fi pentru voi cea dintîi lună; ea va fi pentru voi cea dintîi lună a anului.

“ This month shall be the beginning of months for you; it is to be the first month of the year to you.

3 V orbiţi întregei adunări a lui Israel, şi spuneţi -i:,În ziua a zecea a acestei luni, fiecare om să ia un miel de fiecare familie, un miel de fiecare casă.

Speak to all the congregation of Israel, saying, ‘On the tenth of this month they are each one to take a lamb for themselves, according to their fathers’ households, a lamb for each household.

4 D acă sînt prea puţini în casă pentru un miel, să -l ia cu vecinul lui cel mai de aproape, după numărul sufletelor; să faceţi socoteala cît poate mînca fiecare din mielul acesta.

Now if the household is too small for a lamb, then he and his neighbor nearest to his house are to take one according to the number of persons in them; according to what each man should eat, you are to divide the lamb.

5 S ă fie un miel fără cusur, de parte bărbătească, de un an; veţi putea să luaţi un miel sau un ied.

Your lamb shall be an unblemished male a year old; you may take it from the sheep or from the goats.

6 S ă -l păstraţi pînă în ziua a patrusprezecea a lunii acesteia; şi toată adunarea lui Israel să -l junghie seara.

You shall keep it until the fourteenth day of the same month, then the whole assembly of the congregation of Israel is to kill it at twilight.

7 S ă ia din sîngele lui, şi să ungă amîndoi stîlpii uşii şi pragul de sus al caselor unde îl vor mînca.

Moreover, they shall take some of the blood and put it on the two doorposts and on the lintel of the houses in which they eat it.

8 C arnea s'o mănînce chiar în noaptea aceea, friptă la foc; şi anume s'o mănînce cu azimi şi cu verdeţuri amare.

They shall eat the flesh that same night, roasted with fire, and they shall eat it with unleavened bread and bitter herbs.

9 S ă nu -l mîncaţi crud sau fiert în apă; ci să fie fript la foc: atît capul, cît şi picioarele şi măruntaiele.

Do not eat any of it raw or boiled at all with water, but rather roasted with fire, both its head and its legs along with its entrails.

10 S ă nu lăsaţi nimic din el pînă a doua zi dimineaţa; şi, dacă va rămînea ceva din el pe a doua zi dimineaţa, să -l ardeţi în foc.

And you shall not leave any of it over until morning, but whatever is left of it until morning, you shall burn with fire.

11 C înd îl veţi mînca, să aveţi mijlocul încins, încălţămintele în picioare, şi toiagul în mînă; şi să -l mîncaţi în grabă; căci sînt Paştele Domnului.

Now you shall eat it in this manner: with your loins girded, your sandals on your feet, and your staff in your hand; and you shall eat it in haste—it is the Lord’s Passover.

12 Î n noaptea aceea, Eu voi trece prin ţara Egiptului, şi voi lovi pe toţi întîii-născuţi din ţara Egiptului, dela oameni pînă la dobitoace; şi voi face judecată împrotiva tuturor zeilor Egiptului; Eu, Domnul.

For I will go through the land of Egypt on that night, and will strike down all the firstborn in the land of Egypt, both man and beast; and against all the gods of Egypt I will execute judgments— I am the Lord.

13 S îngele vă va sluji ca semn pe casele unde veţi fi. Eu voi vedea sîngele, şi voi trece pe lîngă voi, aşa că nu vă va nimici nici o urgie, atunci cînd voi lovi ţara Egiptului.

The blood shall be a sign for you on the houses where you live; and when I see the blood I will pass over you, and no plague will befall you to destroy you when I strike the land of Egypt. Feast of Unleavened Bread

14 Ş i pomenirea acestei zile s'o păstraţi, şi s'o prăznuiţi printr'o sărbătoare în cinstea Domnului; s'o prăznuiţi ca o lege vecinică pentru urmaşii voştri.

‘Now this day will be a memorial to you, and you shall celebrate it as a feast to the Lord; throughout your generations you are to celebrate it as a permanent ordinance.

15 T imp de şapte zile, veţi mînca azimi. Din cea dintîi zi veţi scoate aluatul din casele voastre: căci oricine va mînca pîne dospită, din ziua întîi pînă în ziua a şaptea, va fi nimicit din Israel.

Seven days you shall eat unleavened bread, but on the first day you shall remove leaven from your houses; for whoever eats anything leavened from the first day until the seventh day, that person shall be cut off from Israel.

16 Î n ziua dintîi veţi avea o adunare de sărbătoare sfîntă; şi în ziua a şaptea, veţi avea o adunare de sărbătoare sfîntă. Să nu faceţi nici o muncă în zilele acelea; veţi putea numai să pregătiţi mîncarea fiecărui ins.

On the first day you shall have a holy assembly, and another holy assembly on the seventh day; no work at all shall be done on them, except what must be eaten by every person, that alone may be prepared by you.

17 S ă ţineţi sărbătoarea azimilor, căci chiar în ziua aceea voi scoate oştile voastre din ţara Egiptului; să ţineţi ziua aceea ca o lege vecinică pentru urmaşii voştri.

You shall also observe the Feast of Unleavened Bread, for on this very day I brought your hosts out of the land of Egypt; therefore you shall observe this day throughout your generations as a permanent ordinance.

18 Î n luna întîi, din a patrusprezecea zi a lunii, seara, să mîncaţi azimi, pînă în seara zilei a douăzeci şi una a lunii.

In the first month, on the fourteenth day of the month at evening, you shall eat unleavened bread, until the twenty-first day of the month at evening.

19 T imp de şapte zile, să nu se găsească aluat în casele voastre; căci oricine va mînca pîne dospită, va fi nimicit din adunarea lui Israel, fie străin, fie băştinaş.

Seven days there shall be no leaven found in your houses; for whoever eats what is leavened, that person shall be cut off from the congregation of Israel, whether he is an alien or a native of the land.

20 S ă nu mîncaţi pîne dospită; ci, în toate locuinţele voastre, să mîncaţi azimi.``

You shall not eat anything leavened; in all your dwellings you shall eat unleavened bread.’”

21 M oise a chemat pe toţi bătrînii lui Israel, şi le -a zis:,, Duceţi-vă de luaţi un miel pentru familiile voastre, şi junghiaţi Paştele.

Then Moses called for all the elders of Israel and said to them, “ Go and take for yourselves lambs according to your families, and slay the Passover lamb.

22 S ă luaţi apoi un mănunchi de isop, să -l muiaţi în sîngele din strachină, şi să ungeţi pragul de sus şi cei doi stîlpi ai uşii cu sîngele din strachină. Nimeni din voi să nu iasă din casă pînă dimineaţa.

You shall take a bunch of hyssop and dip it in the blood which is in the basin, and apply some of the blood that is in the basin to the lintel and the two doorposts; and none of you shall go outside the door of his house until morning. A Memorial of Redemption

23 C înd va trece Domnul ca să lovească Egiptul, şi va vedea sîngele pe pragul de sus şi pe cei doi stîlpi ai uşii, Domnul va trece pe lîngă uşă, şi nu va îngădui Nimicitorului să intre în casele voastre ca să vă lovească.

For the Lord will pass through to smite the Egyptians; and when He sees the blood on the lintel and on the two doorposts, the Lord will pass over the door and will not allow the destroyer to come in to your houses to smite you.

24 S ă păziţi lucrul acesta ca o lege pentru voi şi pentru copiii voştri în veac.

And you shall observe this event as an ordinance for you and your children forever.

25 C înd veţi intra în ţara, pe care v'o va da Domnul, după făgăduinţa Lui, să ţineţi acest obicei sfînt.

When you enter the land which the Lord will give you, as He has promised, you shall observe this rite.

26 Ş i cînd vă vor întreba copiii voştri:, Ce însemnează obiceiul acesta?`

And when your children say to you, ‘ What does this rite mean to you?’

27 s ă răspundeţi:, Este jertfa de Paşte în cinstea Domnului, care a trecut pe lîngă casele copiilor lui Israel în Egipt, cînd a lovit Egiptul, şi ne -a scăpat casele noastre.`` Poporul s'a plecat, şi s'a închinat pînă la pămînt.

you shall say, ‘It is a Passover sacrifice to the Lord who passed over the houses of the sons of Israel in Egypt when He smote the Egyptians, but spared our homes.’” And the people bowed low and worshiped.

28 Ş i copiii lui Israel au plecat, şi au făcut cum poruncise Domnul lui Moise şi lui Aaron; aşa au făcut.

Then the sons of Israel went and did so; just as the Lord had commanded Moses and Aaron, so they did.

29 L a miezul-nopţii, Domnul a lovit pe toţi întîii născuţi din ţara Egiptului, dela întîiul-născut al lui Faraon, care şedea pe scaunul lui de domnie, pînă la întîiul-născut al celui închis în temniţă, şi pînă la toţi întîii-născuţi ai dobitoacelor.

Now it came about at midnight that the Lord struck all the firstborn in the land of Egypt, from the firstborn of Pharaoh who sat on his throne to the firstborn of the captive who was in the dungeon, and all the firstborn of cattle.

30 F araon s'a sculat noaptea, el şi toţi slujitorii lui, şi toţi Egiptenii; şi au fost mari ţipete în Egipt, căci nu era casă unde să nu fie un mort.

Pharaoh arose in the night, he and all his servants and all the Egyptians, and there was a great cry in Egypt, for there was no home where there was not someone dead.

31 Î n aceeaş noapte Faraon a chemat pe Moise şi pe Aaron, şi le -a zis:,, Sculaţi-vă, ieşiţi din mijlocul poporului meu, voi şi copiii lui Israel. Duceţi-vă să slujiţi Domnului, cum aţi zis.

Then he called for Moses and Aaron at night and said, “Rise up, get out from among my people, both you and the sons of Israel; and go, worship the Lord, as you have said.

32 L uaţi-vă şi oile şi boii, cum aţi zis, duceţi-vă, şi binecuvîntaţi-mă.``

Take both your flocks and your herds, as you have said, and go, and bless me also.” Exodus of Israel

33 E giptenii zoreau poporul, şi se grăbeau să -i scoată din ţară, căci ziceau:,, Altfel, toţi vom pieri.``

The Egyptians urged the people, to send them out of the land in haste, for they said, “We will all be dead.”

34 P oporul şi -a luat plămădeala (coca), înainte de a se dospi. Şi-au învelit postăvile cu plămădeala în haine, şi le-au pus pe umeri.

So the people took their dough before it was leavened, with their kneading bowls bound up in the clothes on their shoulders.

35 C opiii lui Israel au făcut ce spusese Moise, şi au cerut Egiptenilor vase de argint, vase de aur şi haine.

Now the sons of Israel had done according to the word of Moses, for they had requested from the Egyptians articles of silver and articles of gold, and clothing;

36 D omnul a făcut ca poporul să capete trecere înaintea Egiptenilor, cari le-au împlinit cererea. Şi astfel au jăfuit pe Egipteni.

and the Lord had given the people favor in the sight of the Egyptians, so that they let them have their request. Thus they plundered the Egyptians.

37 C opiii lui Israel au plecat din Ramses spre Sucot, în număr de aproape şase sute de mii de oameni cari mergeau pe jos, afară de copii.

Now the sons of Israel journeyed from Rameses to Succoth, about six hundred thousand men on foot, aside from children.

38 O mulţime de oameni de tot soiul s'au suit împreună cu ei; aveau şi turme însemnate de oi şi boi.

A mixed multitude also went up with them, along with flocks and herds, a very large number of livestock.

39 C u plămădeala, pe care o luaseră din Egipt şi care nu se dospise încă, au făcut turte fără aluat; căci fuseseră izgoniţi de Egipteni, fără să mai poată zăbovi, şi fără să-şi ia merinde cu ei.

They baked the dough which they had brought out of Egypt into cakes of unleavened bread. For it had not become leavened, since they were driven out of Egypt and could not delay, nor had they prepared any provisions for themselves.

40 Ş ederea copiilor lui Israel în Egipt a fost de patru sute treizeci de ani.

Now the time that the sons of Israel lived in Egypt was four hundred and thirty years.

41 Ş i, după patru sute treizeci de ani, tocmai în ziua aceea, toate oştile Domnului au ieşit din ţara Egiptului.

And at the end of four hundred and thirty years, to the very day, all the hosts of the Lord went out from the land of Egypt. Ordinance of the Passover

42 N oaptea aceea trebuie prăznuită în cinstea Domnului, pentrucă atunci i -a scos din ţara Egiptului; noaptea aceea trebuie prăznuită în cinstea Domnului de toţi copiii lui Israel şi de urmaşii lor.

It is a night to be observed for the Lord for having brought them out from the land of Egypt; this night is for the Lord, to be observed by all the sons of Israel throughout their generations.

43 D omnul a zis lui Moise şi lui Aaron:,, Iată porunca privitoare la Paşte: niciun străin să nu mănînce din ele.

The Lord said to Moses and Aaron, “This is the ordinance of the Passover: no foreigner is to eat of it;

44 S ă tai împrejur pe orice rob cumpărat cu bani, şi apoi să mănînce din ele.

but every man’s slave purchased with money, after you have circumcised him, then he may eat of it.

45 V eneticul şi simbriaşul să nu mănînce.

A sojourner or a hired servant shall not eat of it.

46 S ă nu le mănînce decît într'o singură casă; să nu luaţi deloc carne afară din casă, şi să nu zdrobiţi niciun os.

It is to be eaten in a single house; you are not to bring forth any of the flesh outside of the house, nor are you to break any bone of it.

47 T oată adunarea lui Israel să facă Paştele.

All the congregation of Israel are to celebrate this.

48 D acă un străin, care va locui la tine, va vrea să facă Paştele Domnului, orice parte bărbătească din casa lui va trebui tăiată împrejur; apoi se va apropia să le facă, şi va fi ca şi băştinaşul; dar niciun netăiat împrejur să nu mănînce din ele.

But if a stranger sojourns with you, and celebrates the Passover to the Lord, let all his males be circumcised, and then let him come near to celebrate it; and he shall be like a native of the land. But no uncircumcised person may eat of it.

49 A ceeaş lege va fi pentru băştinaş ca şi pentru străinul, care va locui în mijlocul vostru.``

The same law shall apply to the native as to the stranger who sojourns among you.”

50 T oţi copiii lui Israel au făcut cum poruncise Domnul lui Moise şi lui Aaron; aşa au făcut.

Then all the sons of Israel did so; they did just as the Lord had commanded Moses and Aaron.

51 Ş i chiar în ziua aceea, Domnul a scos din ţara Egiptului pe copiii lui Israel, după oştile lor.

And on that same day the Lord brought the sons of Israel out of the land of Egypt by their hosts.