1 D omnul a zis lui Moise:,, Taie două table de piatră ca cele dintîi, şi Eu voi scrie pe ele cuvintele cari erau pe tablele dintîi pe cari le-ai sfărîmat.

Now the Lord said to Moses, “Cut out for yourself two stone tablets like the former ones, and I will write on the tablets the words that were on the former tablets which you shattered.

2 F ii gata disdedimineaţă şi suie-te de dimineaţă pe muntele Sinai; să stai acolo înaintea Mea, pe vîrful muntelui.

So be ready by morning, and come up in the morning to Mount Sinai, and present yourself there to Me on the top of the mountain.

3 N imeni să nu se suie cu tine, şi nimeni să nu se arate pe tot muntele; şi nici boi, nici oi să nu pască pe lîngă muntele acesta.``

No man is to come up with you, nor let any man be seen anywhere on the mountain; even the flocks and the herds may not graze in front of that mountain.”

4 M oise a tăiat două table de piatră ca şi cele dintîi; s'a sculat dis de dimineaţă, şi s'a suit pe muntele Sinai, după cum îi poruncise Domnul; şi a luat în mînă cele două table de piatră.

So he cut out two stone tablets like the former ones, and Moses rose up early in the morning and went up to Mount Sinai, as the Lord had commanded him, and he took two stone tablets in his hand.

5 D omnul S'a pogorît într'un nor, a stătut acolo lîngă el, şi a rostit Numele Domnului.

The Lord descended in the cloud and stood there with him as he called upon the name of the Lord.

6 Ş i Domnul a trecut pe dinaintea lui, şi a strigat:,, Domnul, Dumnezeu este un Dumnezeu plin de îndurare şi milostiv, încet la mînie, plin de bunătate şi credincioşie,

Then the Lord passed by in front of him and proclaimed, “The Lord, the Lord God, compassionate and gracious, slow to anger, and abounding in lovingkindness and truth;

7 c are Îşi ţine dragostea pînă în mii de neamuri de oameni, iartă fărădelegea, răzvrătirea şi păcatul, dar nu socoteşte pe cel vinovat drept nevinovat, şi pedepseşte fărădelegea părinţilor în copii şi în copiii copiilor lor pînă la al treilea şi al patrulea neam!``

who keeps lovingkindness for thousands, who forgives iniquity, transgression and sin; yet He will by no means leave the guilty unpunished, visiting the iniquity of fathers on the children and on the grandchildren to the third and fourth generations.”

8 Î ndată Moise s'a plecat pînă la pămînt şi s'a închinat.

Moses made haste to bow low toward the earth and worship.

9 E l a zis:,, Doamne, dacă am căpătat trecere înaintea Ta, Te rog să mergi în mijlocul nostru, Doamne; poporul acesta este în adevăr un popor încăpăţînat, dar iartă-ne fărădelegile şi păcatele noastre, şi ia-ne în stăpînirea Ta!``

He said, “ If now I have found favor in Your sight, O Lord, I pray, let the Lord go along in our midst, even though the people are so obstinate, and pardon our iniquity and our sin, and take us as Your own possession.” The Covenant Renewed

10 D omnul a răspuns:,, Iată, Eu fac un legămînt. Voi face, în faţa întregului popor, minuni cari n'au avut loc în nicio ţară şi la niciun neam; tot poporul care este în jurul tău, va vedea lucrarea Domnului, şi prin tine voi face lucruri înfricoşate.

Then God said, “Behold, I am going to make a covenant. Before all your people I will perform miracles which have not been produced in all the earth nor among any of the nations; and all the people among whom you live will see the working of the Lord, for it is a fearful thing that I am going to perform with you.

11 I a seama la ceea ce-ţi poruncesc azi. Iată, voi izgoni dinaintea ta pe Amoriţi, Cananiţi, Hetiţi, Fereziţi, Heviţi şi Iebusiţi.

“ Be sure to observe what I am commanding you this day: behold, I am going to drive out the Amorite before you, and the Canaanite, the Hittite, the Perizzite, the Hivite and the Jebusite.

12 S ă nu cumva să faci legămînt cu locuitorii ţării unde ai să intri, ca să nu fie o cursă pentru tine, dacă vor locui în mijlocul tău.

Watch yourself that you make no covenant with the inhabitants of the land into which you are going, or it will become a snare in your midst.

13 D impotrivă să le dărîmaţi altarele, să le sfărîmaţi stîlpii idoleşti şi să le trîntiţi la pămînt idolii.

But rather, you are to tear down their altars and smash their sacred pillars and cut down their Asherim

14 S ă nu te închini înaintea unui alt dumnezeu; căci Domnul se numeşte gelos, este un Dumnezeu gelos.

—for you shall not worship any other god, for the Lord, whose name is Jealous, is a jealous God—

15 F ereşte-te să faci legămînt cu locuitorii ţării, ca nu cumva, curvind înaintea dumnezeilor lor, şi, aducîndu-le jertfe, să te poftească şi pe tine, şi să mănînci din jertfele lor,

otherwise you might make a covenant with the inhabitants of the land and they would play the harlot with their gods and sacrifice to their gods, and someone might invite you to eat of his sacrifice,

16 c a nu cumva să iei din fetele lor neveste fiilor tăi, şi astfel, fetele lor, curvind înaintea dumnezeilor lor, să tîrască şi pe fiii tăi să curvească înaintea dumnezeilor lor.

and you might take some of his daughters for your sons, and his daughters might play the harlot with their gods and cause your sons also to play the harlot with their gods.

17 S ă nu-ţi faci un dumnezeu turnat.

You shall make for yourself no molten gods.

18 S ă ţii sărbătoarea azimilor: timp de şapte zile, la vremea hotărîtă, în luna spicelor, să mănînci azimi, cum ţi-am poruncit, căci în luna spicelor ai ieşit din Egipt.

“You shall observe the Feast of Unleavened Bread. For seven days you are to eat unleavened bread, as I commanded you, at the appointed time in the month of Abib, for in the month of Abib you came out of Egypt.

19 O rice întîi născut este al Meu, chiar orice întîi născut de parte bărbătească din turmele de vaci sau de oi.

“ The first offspring from every womb belongs to Me, and all your male livestock, the first offspring from cattle and sheep.

20 S ă răscumperi cu un miel pe întîiul născut al măgăriţei; iar dacă nu -l răscumperi, să -i frîngi gîtul. Să răscumperi pe orice întîi născut al fiilor tăi; şi să nu te înfăţişezi cu mînile goale înaintea Mea.

You shall redeem with a lamb the first offspring from a donkey; and if you do not redeem it, then you shall break its neck. You shall redeem all the firstborn of your sons. None shall appear before Me empty-handed.

21 Ş ase zile să lucrezi, iar în ziua a şaptea să te odihneşti; să te odihneşti, chiar în vremea aratului şi seceratului.

“You shall work six days, but on the seventh day you shall rest; even during plowing time and harvest you shall rest.

22 S ă ţii sărbătoarea săptămînilor, a celor dintîi roade din secerişul grîului, şi sărbătoarea strîngerii roadelor la sfîrşitul anului.

You shall celebrate the Feast of Weeks, that is, the first fruits of the wheat harvest, and the Feast of Ingathering at the turn of the year.

23 D e trei ori pe an, toţi cei de parte bărbătească să se înfăţişeze înaintea Domnului Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel.

Three times a year all your males are to appear before the Lord God, the God of Israel.

24 C ăci voi izgoni neamurile dinaintea ta, şi-ţi voi întinde hotarele; şi nimeni nu-ţi va pofti ţara, în timpul cînd te vei sui de trei ori pe an, ca să te înfăţişezi înaintea Domnului, Dumnezeului tău.

For I will drive out nations before you and enlarge your borders, and no man shall covet your land when you go up three times a year to appear before the Lord your God.

25 S ă n'aduci cu pîne dospită sîngele dobitocului jertfit în cinstea Mea; şi carnea din jertfa praznicului Paştelor să nu fie ţinută în timpul nopţii pînă dimineaţa.

“ You shall not offer the blood of My sacrifice with leavened bread, nor is the sacrifice of the Feast of the Passover to be left over until morning.

26 S ă aduci în casa Domnului, Dumnezeului tău, pîrga celor dintîi roade ale pămîntului. Iedul să nu -l fierbi în laptele mamei lui.``

“You shall bring the very first of the first fruits of your soil into the house of the Lord your God. “You shall not boil a young goat in its mother’s milk.”

27 D omnul a zis lui Moise:,, Scrie-ţi cuvintele acestea, căci pe temeiul acestor cuvinte închei legămînt cu tine şi cu Israel!``

Then the Lord said to Moses, “ Write down these words, for in accordance with these words I have made a covenant with you and with Israel.”

28 M oise a stat acolo cu Domnul patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi. N'a mîncat deloc pîne, şi n'a băut deloc apă. Şi Domnul a scris pe table cuvintele legămîntului, cele zece porunci.

So he was there with the Lord forty days and forty nights; he did not eat bread or drink water. And he wrote on the tablets the words of the covenant, the Ten Commandments. Moses’ Face Shines

29 M oise s'a pogorît de pe muntele Sinai, cu cele două table ale mărturiei în mînă. Cînd se pogora de pe munte, nu ştia că pielea feţei lui strălucea, pentrucă vorbise cu Domnul.

It came about when Moses was coming down from Mount Sinai (and the two tablets of the testimony were in Moses’ hand as he was coming down from the mountain), that Moses did not know that the skin of his face shone because of his speaking with Him.

30 A aron şi toţi copiii lui Israel s'au uitat la Moise, şi iată că pielea feţei lui strălucea; şi se temeau să se apropie de el.

So when Aaron and all the sons of Israel saw Moses, behold, the skin of his face shone, and they were afraid to come near him.

31 M oise i -a chemat; Aaron şi toţi fruntaşii adunării s'au întors la el, şi el le -a vorbit.

Then Moses called to them, and Aaron and all the rulers in the congregation returned to him; and Moses spoke to them.

32 D upă aceea, toţi copiii lui Israel s'au apropiat, şi el le -a dat toate poruncile, pe cari le primise dela Domnul, pe muntele Sinai.

Afterward all the sons of Israel came near, and he commanded them to do everything that the Lord had spoken to him on Mount Sinai.

33 C înd a încetat să le vorbească, şi -a pus o măhramă pe faţă.

When Moses had finished speaking with them, he put a veil over his face.

34 C înd intra Moise înaintea Domnului, ca să -I vorbească, îşi scotea măhrama pînă ce ieşea; iar cînd ieşea, spunea copiilor lui Israel ce i se poruncise.

But whenever Moses went in before the Lord to speak with Him, he would take off the veil until he came out; and whenever he came out and spoke to the sons of Israel what he had been commanded,

35 C opiii lui Israel se uitau la faţa lui Moise, şi vedeau că pielea feţei lui strălucea; şi Moise îşi punea iarăş măhrama pe faţă pînă ce intra ca să vorbească cu Domnul.

the sons of Israel would see the face of Moses, that the skin of Moses’ face shone. So Moses would replace the veil over his face until he went in to speak with Him.