1 C uvîntul Domnului mi -a vorbit astfel:

Moreover, the word of the Lord came to me saying,

2 t u, fiul omului, rosteşte această cîntare de jale asupra Tirului!

“And you, son of man, take up a lamentation over Tyre;

3 S pune Tirului:, Tu, care stai pe malul mării, şi faci negoţ cu popoarele unui mare număr de ostroave, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu:, Tirule, tu ziceai:, Eu sînt de o desăvîrşită frumuseţă!`

and say to Tyre, who dwells at the entrance to the sea, merchant of the peoples to many coastlands, ‘Thus says the Lord God, “O Tyre, you have said, ‘I am perfect in beauty.’

4 Ţ inutul tău este în inima mărilor, şi cei ce te-au zidit te-au făcut desăvîrşit de frumos.

“Your borders are in the heart of the seas; Your builders have perfected your beauty.

5 C u chiparoşi din Senir ţi-au făcut toate laturile corăbiilor. Au luat cedri din Liban, ca să-ţi ridice catargurile;

“They have made all your planks of fir trees from Senir; They have taken a cedar from Lebanon to make a mast for you.

6 l opeţile ţi le-au făcut din stejari de Basan, şi laviţele cu fildeş prins în cimişir, adus din ostroavele Chitim.

“Of oaks from Bashan they have made your oars; With ivory they have inlaid your deck of boxwood from the coastlands of Cyprus.

7 P înzele cari-ţi slujeau ca steag erau de in subţire din Egipt, cusut la gherghef, iar învelitoarea ta era de purpură albastră şi roşie, din ostroavele Elişei.

“Your sail was of fine embroidered linen from Egypt So that it became your distinguishing mark; Your awning was blue and purple from the coastlands of Elishah.

8 L ocuitorii Sidonului şi Arvadului îţi erau vîslaşi, şi cei mai înţelepţi din mijlocul tău, Tirule, îţi erau cîrmaci.

“The inhabitants of Sidon and Arvad were your rowers; Your wise men, O Tyre, were aboard; they were your pilots.

9 B ătrînii Ghebalului şi lucrătorii lui iscusiţi erau la tine, şi-ţi dregeau crăpăturile. Toate corăbiile mării cu marinarii lor erau la tine, ca să facă schimb de mărfuri cu tine.

“The elders of Gebal and her wise men were with you repairing your seams; All the ships of the sea and their sailors were with you in order to deal in your merchandise.

10 C ei din Persia, din Lud şi din Put, slujeau în oastea ta, ca oameni de război; ei îşi spînzurau în tine scutul şi coiful, şi-ţi dădeau strălucire.

“ Persia and Lud and Put were in your army, your men of war. They hung shield and helmet in you; they set forth your splendor.

11 C ei din Arvad îţi umpleau zidurile cu războinicii tăi, şi oamenii viteji erau în turnurile tale. Ei îşi atîrnau pavezele pe toate zidurile tale, şi-ţi desăvîrşeau astfel frumuseţa.

The sons of Arvad and your army were on your walls, all around, and the Gammadim were in your towers. They hung their shields on your walls all around; they perfected your beauty.

12 C ei din Tars făceau negoţ cu tine, cu tot felul de mărfuri pe cari le aveai din belşug. Veneau la tîrgul tău cu argint, cu fer, cu cositor şi cu plumb.

“Tarshish was your customer because of the abundance of all kinds of wealth; with silver, iron, tin and lead they paid for your wares.

13 I avanul, Tubalul şi Meşecul făceau negoţ cu tine; dădeau robi şi unelte de aramă în schimbul mărfurilor tale.

Javan, Tubal and Meshech, they were your traders; with the lives of men and vessels of bronze they paid for your merchandise.

14 C ei din casa Togarmei aduceau la tîrgul tău cai, călăreţi şi catîri.

Those from Beth-togarmah gave horses and war horses and mules for your wares.

15 C ei din Dedan făceau negoţ cu tine; negoţul multor ostroave trecea prin mînile tale; îţi aduceau ca bir coarne de fildeş şi de abanos.

The sons of Dedan were your traders. Many coastlands were your market; ivory tusks and ebony they brought as your payment.

16 S iria făcea negoţ cu tine, cu marele număr de lucruri făcute de tine; ei veneau la tîrgul tău de smaragd, purpură, şi materii pestriţe cu in supţire, mărgean şi agat.

Aram was your customer because of the abundance of your goods; they paid for your wares with emeralds, purple, embroidered work, fine linen, coral and rubies.

17 I uda şi ţara lui Israel făceau negoţ cu tine; îţi dădeau grîu de Minit, turte, miere, untdelemn şi leac alinător, în schimbul mărfurilor tale.

Judah and the land of Israel, they were your traders; with the wheat of Minnith, cakes, honey, oil and balm they paid for your merchandise.

18 D amascul făcea negoţ cu tine, cu marele număr de lucruri făcute de tine, cu tot felul de mărfuri, pe cari le aveai din belşug; îţi dădea vin din Helbon şi lînă albă.

Damascus was your customer because of the abundance of your goods, because of the abundance of all kinds of wealth, because of the wine of Helbon and white wool.

19 V edanul şi Iavanul, dela Uzal, veneau la tîrgul tău; fer lucrat, casie şi trestie mirositoare, erau schimbate cu tine.

Vedan and Javan paid for your wares from Uzal; wrought iron, cassia and sweet cane were among your merchandise.

20 D edanul făcea negoţ cu tine cu învelitori de pus pe cal.

Dedan traded with you in saddlecloths for riding.

21 A rabia şi toţi voivozii Chedarului erau negustorii tăi, şi-ţi aduceau miei, berbeci şi ţapi.

Arabia and all the princes of Kedar, they were your customers for lambs, rams and goats; for these they were your customers.

22 N egustorii din Seba şi din Raema făceau negoţ cu tine; îţi plăteau cu cele mai bune mirezme, cu pietre scumpe şi aur, mărfurile tale.

The traders of Sheba and Raamah, they traded with you; they paid for your wares with the best of all kinds of spices, and with all kinds of precious stones and gold.

23 H aranul, Canehul şi Edenul, negustorii din Seba, din Asiria, din Chilmad, făceau negoţ cu tine;

Haran, Canneh, Eden, the traders of Sheba, Asshur and Chilmad traded with you.

24 f ăceau negoţ cu tine de haine scumpe, de mantale de purpură albastră şi cusături la gherghef, de covoare scumpe puse în lăzi de funii, sucite şi bine împletite, aduse la tîrgul tău.

They traded with you in choice garments, in clothes of blue and embroidered work, and in carpets of many colors and tightly wound cords, which were among your merchandise.

25 C orăbiile din Tars îţi aduceau mărfurile pe mare; erai în culmea bogăţiei şi slavei, în inima mărilor! -

The ships of Tarshish were the carriers for your merchandise. And you were filled and were very glorious In the heart of the seas.

26 V îslaşii tăi te duceau pe ape mari: dar un vînt dela răsărit te va sfărîma în inima mărilor!

“Your rowers have brought you Into great waters; The east wind has broken you In the heart of the seas.

27 B ogăţiile tale, tîrgurile tale şi mărfurile tale, marinarii şi cîrmacii tăi, ceice îţi dreg crăpăturile corăbiilor, şi ceice fac schimb de mărfuri cu tine, toţi oamenii de război cari sînt în tine, şi toată mulţimea, care este în mijlocul tău, se vor prăbuşi în inima mărilor, în ziua căderii tale.

“Your wealth, your wares, your merchandise, Your sailors and your pilots, Your repairers of seams, your dealers in merchandise And all your men of war who are in you, With all your company that is in your midst, Will fall into the heart of the seas On the day of your overthrow.

28 T oate valurile mării se vor cutremura de ţipetele cîrmacilor tăi!

“At the sound of the cry of your pilots The pasture lands will shake.

29 Ş i toţi vîslaşii, marinarii, toţi cîrmacii de pe mare, se vor da jos din corăbii şi vor păşi pe uscat.

“All who handle the oar, The sailors and all the pilots of the sea Will come down from their ships; They will stand on the land,

30 V or striga cu glas tare din pricina ta, şi vor scoate ţipete amarnice. Îşi vor arunca ţărînă în cap şi se vor tăvăli în cenuşă.

And they will make their voice heard over you And will cry bitterly. They will cast dust on their heads, They will wallow in ashes.

31 Î şi vor rade capul din pricina ta, şi se vor îmbrăca în saci, te vor plînge cu sufletul amărît, şi cu mîhnire mare.

“Also they will make themselves bald for you And gird themselves with sackcloth; And they will weep for you in bitterness of soul With bitter mourning.

32 Î n durerea lor, vor face un cîntec de jale asupra ta, te vor boci, şi vor zice:,, Cine era ca Tirul, cel nimicit în mijlocul mării?``

“Moreover, in their wailing they will take up a lamentation for you And lament over you: ‘Who is like Tyre, Like her who is silent in the midst of the sea?

33 C înd ieşeau mărfurile tale pe mări, săturai un mare număr de popoare; cu belşugul avuţiilor şi mărfurilor tale, îmbogăţeai pe împăraţii pămîntului.

‘When your wares went out from the seas, You satisfied many peoples; With the abundance of your wealth and your merchandise You enriched the kings of earth.

34 A cum însă eşti sfărîmat de mări, negoţul tău a pierit în adîncimea apelor, şi toată mulţimea ta de oameni s'a cufundat odată cu tine!

‘ Now that you are broken by the seas In the depths of the waters, Your merchandise and all your company Have fallen in the midst of you.

35 T oţi locuitorii ostroavelor stau înmărmuriţi din pricina ta, împăraţii lor stau cu părul vîlvoi de groază, şi le tremură faţa!

‘All the inhabitants of the coastlands Are appalled at you, And their kings are horribly afraid; They are troubled in countenance.

36 N egustorii popoarelor fluieră asupra ta! Eşti nimicit de tot, şi te-ai dus pentru totdeauna!``

‘The merchants among the peoples hiss at you; You have become terrified And you will cease to be forever.’”’”