1 C uvîntul Domnului mi -a vorbit astfel:

Yahweh’s word came again to me, saying,

2 t u, fiul omului, rosteşte această cîntare de jale asupra Tirului!

You, son of man, take up a lamentation over Tyre;

3 S pune Tirului:, Tu, care stai pe malul mării, şi faci negoţ cu popoarele unui mare număr de ostroave, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu:, Tirule, tu ziceai:, Eu sînt de o desăvîrşită frumuseţă!`

and tell Tyre, you who dwell at the entry of the sea, who are the merchant of the peoples to many islands, thus says the Lord Yahweh: You, Tyre, have said, I am perfect in beauty.

4 Ţ inutul tău este în inima mărilor, şi cei ce te-au zidit te-au făcut desăvîrşit de frumos.

Your borders are in the heart of the seas; your builders have perfected your beauty.

5 C u chiparoşi din Senir ţi-au făcut toate laturile corăbiilor. Au luat cedri din Liban, ca să-ţi ridice catargurile;

They have made all your planks of cypress trees from Senir; they have taken a cedar from Lebanon to make a mast for you.

6 l opeţile ţi le-au făcut din stejari de Basan, şi laviţele cu fildeş prins în cimişir, adus din ostroavele Chitim.

Of the oaks of Bashan have they made your oars; they have made your benches of ivory inlaid in boxwood, from the islands of Kittim.

7 P înzele cari-ţi slujeau ca steag erau de in subţire din Egipt, cusut la gherghef, iar învelitoarea ta era de purpură albastră şi roşie, din ostroavele Elişei.

Of fine linen with embroidered work from Egypt was your sail, that it might be to you for a banner; blue and purple from the islands of Elishah was your awning.

8 L ocuitorii Sidonului şi Arvadului îţi erau vîslaşi, şi cei mai înţelepţi din mijlocul tău, Tirule, îţi erau cîrmaci.

The inhabitants of Sidon and Arvad were your rowers: your wise men, Tyre, were in you, they were your pilots.

9 B ătrînii Ghebalului şi lucrătorii lui iscusiţi erau la tine, şi-ţi dregeau crăpăturile. Toate corăbiile mării cu marinarii lor erau la tine, ca să facă schimb de mărfuri cu tine.

The old men of Gebal and the wise men of it were in you your repairers of ship seams: all the ships of the sea with their mariners were in you to deal in your merchandise.

10 C ei din Persia, din Lud şi din Put, slujeau în oastea ta, ca oameni de război; ei îşi spînzurau în tine scutul şi coiful, şi-ţi dădeau strălucire.

Persia and Lud and Put were in your army, your men of war: they hanged the shield and helmet in you; they showed your beauty.

11 C ei din Arvad îţi umpleau zidurile cu războinicii tăi, şi oamenii viteji erau în turnurile tale. Ei îşi atîrnau pavezele pe toate zidurile tale, şi-ţi desăvîrşeau astfel frumuseţa.

The men of Arvad with your army were on your walls all around, and valorous men were in your towers; they hanged their shields on your walls all around; they have perfected your beauty.

12 C ei din Tars făceau negoţ cu tine, cu tot felul de mărfuri pe cari le aveai din belşug. Veneau la tîrgul tău cu argint, cu fer, cu cositor şi cu plumb.

Tarshish was your merchant by reason of the multitude of all kinds of riches; with silver, iron, tin, and lead, they traded for your wares.

13 I avanul, Tubalul şi Meşecul făceau negoţ cu tine; dădeau robi şi unelte de aramă în schimbul mărfurilor tale.

Javan, Tubal, and Meshech, they were your traffickers; they traded the persons of men and vessels of brass for your merchandise.

14 C ei din casa Togarmei aduceau la tîrgul tău cai, călăreţi şi catîri.

They of the house of Togarmah traded for your wares with horses and war horses and mules.

15 C ei din Dedan făceau negoţ cu tine; negoţul multor ostroave trecea prin mînile tale; îţi aduceau ca bir coarne de fildeş şi de abanos.

The men of Dedan were your traffickers; many islands were the market of your hand: they brought you in exchange horns of ivory and ebony.

16 S iria făcea negoţ cu tine, cu marele număr de lucruri făcute de tine; ei veneau la tîrgul tău de smaragd, purpură, şi materii pestriţe cu in supţire, mărgean şi agat.

Syria was your merchant by reason of the multitude of your handiworks: they traded for your wares with emeralds, purple, and embroidered work, and fine linen, and coral, and rubies.

17 I uda şi ţara lui Israel făceau negoţ cu tine; îţi dădeau grîu de Minit, turte, miere, untdelemn şi leac alinător, în schimbul mărfurilor tale.

Judah, and the land of Israel, they were your traffickers: they traded for your merchandise wheat of Minnith, and confections, and honey, and oil, and balm.

18 D amascul făcea negoţ cu tine, cu marele număr de lucruri făcute de tine, cu tot felul de mărfuri, pe cari le aveai din belşug; îţi dădea vin din Helbon şi lînă albă.

Damascus was your merchant for the multitude of your handiworks, by reason of the multitude of all kinds of riches, with the wine of Helbon, and white wool.

19 V edanul şi Iavanul, dela Uzal, veneau la tîrgul tău; fer lucrat, casie şi trestie mirositoare, erau schimbate cu tine.

Vedan and Javan traded with yarn for your wares: bright iron, cassia, and calamus, were among your merchandise.

20 D edanul făcea negoţ cu tine cu învelitori de pus pe cal.

Dedan was your trafficker in precious cloths for riding.

21 A rabia şi toţi voivozii Chedarului erau negustorii tăi, şi-ţi aduceau miei, berbeci şi ţapi.

Arabia, and all the princes of Kedar, they were the merchants of your hand; in lambs, and rams, and goats, in these were they your merchants.

22 N egustorii din Seba şi din Raema făceau negoţ cu tine; îţi plăteau cu cele mai bune mirezme, cu pietre scumpe şi aur, mărfurile tale.

The traffickers of Sheba and Raamah, they were your traffickers; they traded for your wares with the chief of all spices, and with all precious stones, and gold.

23 H aranul, Canehul şi Edenul, negustorii din Seba, din Asiria, din Chilmad, făceau negoţ cu tine;

Haran and Canneh and Eden, the traffickers of Sheba, Asshur and Chilmad, were your traffickers.

24 f ăceau negoţ cu tine de haine scumpe, de mantale de purpură albastră şi cusături la gherghef, de covoare scumpe puse în lăzi de funii, sucite şi bine împletite, aduse la tîrgul tău.

These were your traffickers in choice wares, in wrappings of blue and embroidered work, and in chests of rich clothing, bound with cords and made of cedar, among your merchandise.

25 C orăbiile din Tars îţi aduceau mărfurile pe mare; erai în culmea bogăţiei şi slavei, în inima mărilor! -

The ships of Tarshish were your caravans for your merchandise: and you were replenished, and made very glorious in the heart of the seas.

26 V îslaşii tăi te duceau pe ape mari: dar un vînt dela răsărit te va sfărîma în inima mărilor!

Your rowers have brought you into great waters: the east wind has broken you in the heart of the seas.

27 B ogăţiile tale, tîrgurile tale şi mărfurile tale, marinarii şi cîrmacii tăi, ceice îţi dreg crăpăturile corăbiilor, şi ceice fac schimb de mărfuri cu tine, toţi oamenii de război cari sînt în tine, şi toată mulţimea, care este în mijlocul tău, se vor prăbuşi în inima mărilor, în ziua căderii tale.

Your riches, and your wares, your merchandise, your mariners, and your pilots, your repairers of ship seams, and the dealers in your merchandise, and all your men of war, who are in you, with all your company which is among you, shall fall into the heart of the seas in the day of your ruin.

28 T oate valurile mării se vor cutremura de ţipetele cîrmacilor tăi!

At the sound of the cry of your pilots the suburbs shall shake.

29 Ş i toţi vîslaşii, marinarii, toţi cîrmacii de pe mare, se vor da jos din corăbii şi vor păşi pe uscat.

All who handled the oar, the mariners, and all the pilots of the sea, shall come down from their ships; they shall stand on the land,

30 V or striga cu glas tare din pricina ta, şi vor scoate ţipete amarnice. Îşi vor arunca ţărînă în cap şi se vor tăvăli în cenuşă.

and shall cause their voice to be heard over you, and shall cry bitterly, and shall cast up dust on their heads, they shall wallow themselves in the ashes:

31 Î şi vor rade capul din pricina ta, şi se vor îmbrăca în saci, te vor plînge cu sufletul amărît, şi cu mîhnire mare.

and they shall make themselves bald for you, and clothe them with sackcloth, and they shall weep for you in bitterness of soul with bitter mourning.

32 Î n durerea lor, vor face un cîntec de jale asupra ta, te vor boci, şi vor zice:,, Cine era ca Tirul, cel nimicit în mijlocul mării?``

In their wailing they shall take up a lamentation for you, and lament over you, saying, Who is there like Tyre, like her who is brought to silence in the middle of the sea?

33 C înd ieşeau mărfurile tale pe mări, săturai un mare număr de popoare; cu belşugul avuţiilor şi mărfurilor tale, îmbogăţeai pe împăraţii pămîntului.

When your wares went out of the seas, you filled many peoples; you enriched the kings of the earth with the multitude of your riches and of your merchandise.

34 A cum însă eşti sfărîmat de mări, negoţul tău a pierit în adîncimea apelor, şi toată mulţimea ta de oameni s'a cufundat odată cu tine!

In the time that you were broken by the seas in the depths of the waters, your merchandise and all your company fell within you.

35 T oţi locuitorii ostroavelor stau înmărmuriţi din pricina ta, împăraţii lor stau cu părul vîlvoi de groază, şi le tremură faţa!

All the inhabitants of the islands are astonished at you, and their kings are horribly afraid; they are troubled in their face.

36 N egustorii popoarelor fluieră asupra ta! Eşti nimicit de tot, şi te-ai dus pentru totdeauna!``

The merchants among the peoples hiss at you; you are become a terror, and you shall nevermore have any being.