1 S ă nu răspîndeşti zvonuri neadevărate. Să nu te uneşti cu cel rău, ca să faci o mărturisire mincinoasă pentru el.

“You shall not spread a false report. Don’t join your hand with the wicked to be a malicious witness.

2 S ă nu te iei după mulţime ca să faci rău; şi la judecată să nu mărturiseşti trecînd de partea celor mulţi, ca să abaţi dreptatea.

“You shall not follow a crowd to do evil. You shall not testify in court to side with a multitude to pervert justice.

3 S ă nu părtineşti pe sărac la judecată.

You shall not favor a poor man in his cause.

4 D acă întîlneşti boul vrăjmaşului tău sau măgarul lui rătăcit, să i -l aduci acasă.

“If you meet your enemy’s ox or his donkey going astray, you shall surely bring it back to him again.

5 D acă vezi măgarul vrăjmaşului tău căzut subt povara lui, să nu treci pe lîngă el, ci să -i ajuţi să ia povara de pe măgar.

If you see the donkey of him who hates you fallen down under his burden, don’t leave him, you shall surely help him with it.

6 L a judecată, să nu te atingi de dreptul săracului.

“You shall not deny justice to your poor people in their lawsuits.

7 F ereşte-te de o învinuire nedreaptă, şi să nu omori pe cel nevinovat şi pe cel drept; căci nu voi ierta pe cel vinovat.

“Keep far from a false charge, and don’t kill the innocent and righteous: for I will not justify the wicked.

8 S ă nu primeşti daruri; căci darurile orbesc pe ceice au ochii deschişi, şi sucesc hotărîrile celor drepţi.

“You shall take no bribe, for a bribe blinds those who have sight and perverts the words of the righteous.

9 S ă nu asupreşti pe străin; ştiţi ce simte străinul, căci şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului.

“You shall not oppress an alien, for you know the heart of an alien, since you were aliens in the land of Egypt.

10 T imp de şase ani, să sameni pămîntul, şi să -i strîngi rodul.

“For six years you shall sow your land, and shall gather in its increase,

11 D ar în al şaptelea, să -i dai răgaz, şi să -l laşi să se odihnească; din rodul lui să mănînce săracii poporului tău, iar ce va mai rămînea, să mănînce fiarele depe cîmp. Tot aşa să faci cu via şi măslinii tăi.

but the seventh year you shall let it rest and lie fallow, that the poor of your people may eat; and what they leave the animal of the field shall eat. In the same way, you shall deal with your vineyard and with your olive grove.

12 T imp de şase zile, să-ţi faci lucrarea. Dar în ziua a şaptea să te odihneşti, pentru ca boul şi măgarul tău să aibă odihnă, pentruca fiul roabei tale şi străinul să aibă răgaz şi să răsufle.

“Six days you shall do your work, and on the seventh day you shall rest, that your ox and your donkey may have rest, and the son of your servant, and the alien may be refreshed.

13 S ă păziţi tot ce v'am spus, şi să nu rostiţi numele altor dumnezei: numele lor să nu se audă ieşind din gura voastră.

“Be careful to do all things that I have said to you; and don’t invoke the name of other gods or even let them be heard out of your mouth.

14 D e trei ori pe an, să prăznuieşti sărbători în cinstea Mea.

“You shall observe a feast to me three times a year.

15 S ă ţii sărbătoarea azimilor; timp de şapte zile, la vremea hotărîtă, în luna spicelor, să mănînci azimi, cum ţi-am poruncit; căci în luna aceasta ai ieşit din Egipt; şi să nu vii cu mînile goale înaintea Mea.

You shall observe the feast of unleavened bread. Seven days you shall eat unleavened bread, as I commanded you, at the time appointed in the month Abib (for in it you came out of Egypt), and no one shall appear before me empty.

16 S ă ţii sărbătoarea secerişului, a celor dintîi roade din munca ta, din ceeace vei sămăna pe cîmp; şi să ţii sărbătoarea strîngerii roadelor, la sfîrşitul anului, cînd vei strînge depe cîmp rodul muncii tale.

And the feast of harvest, the first fruits of your labors, which you sow in the field; and the feast of ingathering, at the end of the year, when you gather in your labors out of the field.

17 D e trei ori pe an toată partea bărbătească să se înfăţişeze înaintea Domnului, Dumnezeu.

Three times in the year all your males shall appear before the Lord Yahweh.

18 S ă n'aduci cu pîne dospită sîngele jertfei Mele; şi grăsimea praznicului Meu să nu rămînă toată noaptea pînă dimineaţa.

“You shall not offer the blood of my sacrifice with leavened bread. The fat of my feast shall not remain all night until the morning.

19 S ă aduci în casa Domnului, Dumnezeului tău, pîrga celor dintîi roade ale pămîntului.

The first of the first fruits of your ground you shall bring into the house of Yahweh your God. “You shall not boil a young goat in its mother’s milk.

20 I ată, Eu trimet un Înger înaintea ta, ca să te ocrotească pe drum, şi să te ducă în locul, pe care l-am pregătit.

“Behold, I send an angel before you, to keep you by the way, and to bring you into the place which I have prepared.

21 F ii cu ochii în patru înaintea Lui, şi ascultă glasul Lui; să nu te împotriveşti Lui, pentrucă nu vă va ierta păcatele, căci Numele Meu este în El.

Pay attention to him, and listen to his voice. Don’t provoke him, for he will not pardon your disobedience, for my name is in him.

22 D ar dacă vei asculta glasul Lui, şi dacă vei face tot ce-ţi voi spune, Eu voi fi vrăjmaşul vrăjmaşilor tăi şi protivnicul protivnicilor tăi.

But if you indeed listen to his voice, and do all that I speak, then I will be an enemy to your enemies, and an adversary to your adversaries.

23 Î ngerul Meu va merge înaintea ta, şi te va duce la Amoriţi, Hetiţi, Fereziţi, Cananiţi, Heviţi şi Iebusiţi, şi -i voi nimici.

For my angel shall go before you, and bring you in to the Amorite, the Hittite, the Perizzite, the Canaanite, the Hivite, and the Jebusite; and I will cut them off.

24 S ă nu te închini înaintea dumnezeilor lor, şi să nu le slujeşti; să nu te iei după popoarele acestea, în purtarea lor, ci să le nimiceşti cu desăvîrşire, şi să le dărîmi capiştele.

You shall not bow down to their gods, nor serve them, nor follow their practices, but you shall utterly overthrow them and demolish their pillars.

25 V oi să slujiţi Domnului, Dumnezeului vostru, şi El vă va binecuvînta pînea şi apele, şi voi depărta boala din mijlocul tău.

You shall serve Yahweh your God, and he will bless your bread and your water, and I will take sickness away from among you.

26 N u va fi în ţara ta nici femeie care să-şi lepede copilul, nici femeie stearpă. Numărul zilelor tale îl voi face să fie deplin.

No one will miscarry or be barren in your land. I will fulfill the number of your days.

27 V oi trimete groaza Mea înaintea ta, voi pune pe fugă pe toate popoarele la cari vei ajunge, şi voi face ca toţi vrăjmaşii tăi să dea dosul înaintea ta.

I will send my terror before you, and will confuse all the people to whom you come, and I will make all your enemies turn their backs to you.

28 V oi trimete viespile bondăreşti înaintea ta, şi vor izgoni dinaintea ta pe Heviţi, Cananiţi şi Hetiţi.

I will send the hornet before you, which will drive out the Hivite, the Canaanite, and the Hittite, from before you.

29 N u -i voi izgoni într'un singur an dinaintea ta, pentruca ţara să n'ajungă o pustie şi să nu se înmulţească împotriva ta fiarele de pe cîmp.

I will not drive them out from before you in one year, lest the land become desolate, and the animals of the field multiply against you.

30 C i le voi izgoni încetul cu încetul dinaintea ta, pînă vei creşte la număr şi vei putea să intri în stăpînirea ţării.

Little by little I will drive them out from before you, until you have increased and inherit the land.

31 Î ţi voi întinde hotarele dela marea Roşie pînă la marea Filistenilor, şi dela pustie pînă la Rîu (Eufrat). Căci voi da în mînile voastre pe locuitorii ţării, şi -i vei izgoni dinaintea ta.

I will set your border from the Red Sea even to the sea of the Philistines, and from the wilderness to the River; for I will deliver the inhabitants of the land into your hand, and you shall drive them out before you.

32 S ă nu faci legămînt cu ei, nici cu dumnezeii lor.

You shall make no covenant with them, nor with their gods.

33 E i să nu locuiască în ţara ta, ca să nu te facă să păcătuieşti împotriva Mea; căci atunci ai slujii dumnezeilor lor, şi aceasta ar fi o cursă pentru tine.``

They shall not dwell in your land, lest they make you sin against me, for if you serve their gods, it will surely be a snare to you.”