1 S amuel a murit. Tot Israelul s'a adunat şi l -a plîns, şi l-au îngropat în locuinţa lui la Rama. Atunci David s'a sculat şi s'a pogorît în pustia... Paran.

Samuel died; and all Israel gathered themselves together, and mourned for him, and buried him at his house at Ramah. Then David arose, and went down to the wilderness of Paran.

2 Î n Maon era un om foarte bogat, a cărui avere era în Carmel; avea trei mii de oi şi o mie de capre, şi se afla la Carmel pentru tunderea oilor lui.

There was a man in Maon, whose possessions were in Carmel; and the man was very great. He had three thousand sheep and a thousand goats; and he was shearing his sheep in Carmel.

3 N umele acestui om era Nabal, şi nevasta lui se chema Abigail; era o femee cu judecată şi frumoasă la chip, dar bărbatul ei era aspru şi rău în faptele lui. El se trăgea din Caleb.

Now the name of the man was Nabal; and the name of his wife Abigail. This woman was intelligent and had a beautiful face; but the man was surly and evil in his doings. He was of the house of Caleb.

4 D avid a aflat în pustie că Nabal îşi tunde oile.

David heard in the wilderness that Nabal was shearing his sheep.

5 A trimes la el zece tineri, cărora le -a zis:,, Suiţi-vă la Carmel, şi duceţi-vă la Nabal. Întrebaţi -l de sănătate în numele meu,

David sent ten young men, and David said to the young men, “Go up to Carmel, and go to Nabal, and greet him in my name.

6 ş i să -i vorbiţi aşa:, Să trăieşti în pace, şi pacea să fie cu casa ta şi cu tot ce este al tău.

Tell him, ‘Long life to you! Peace be to you, and peace be to your house, and peace be to all that you have.

7 Ş i acum, am auzit că tunzi oile. Păstorii tăi au fost cu noi; nu i-am ocărît, şi nu li s'a luat nimic în tot timpul cît au fost la Carmel.

Now I have heard that you have shearers. Your shepherds have now been with us, and we didn’t harm them, neither was there anything missing from them, all the while they were in Carmel.

8 Î ntreabă pe slujitorii tăi, şi-ţi vor spune. Să capete trecere dar tinerii aceştia înaintea ta, fiindcă venim într'o zi de bucurie. Dă dar, te rog, robilor tăi şi fiului tău David, ce te lasă inima.``

Ask your young men, and they will tell you. Therefore let the young men find favor in your eyes; for we come on a good day. Please give whatever comes to your hand, to your servants, and to your son David.’”

9 C înd au ajuns oamenii lui David, au spus lui Nabal toate aceste cuvinte, în numele lui David. Apoi au tăcut.

When David’s young men came, they spoke to Nabal all those words in the name of David, and waited.

10 N abal a răspuns slujitorilor lui David:,, Cine este David, şi cine este fiul lui Isai? Astăzi sînt mulţi slujitori cari fug de la stăpîni.

Nabal answered David’s servants, and said, “Who is David? Who is the son of Jesse? There are many servants who break away from their masters these days.

11 Ş i să-mi iau eu pînea, apa, şi vitele mele, pe cari le-am tăiat pentru tunzătorii mei, şi să le dau unor oameni cari sînt de nu ştiu unde?``

Shall I then take my bread, my water, and my meat that I have killed for my shearers, and give it to men who I don’t know where they come from?”

12 O amenii lui David şi-au luat drumul înapoi; s'au întors, şi au spus, la sosirea lor, toate aceste cuvinte lui David.

So David’s young men turned on their way, and went back, and came and told him all these words.

13 A tunci David a zis oamenilor săi:,, Fiecare din voi să-şi încingă sabia``! Şi fiecare şi -a încins sabia. David şi -a încins şi el sabia, şi aproape patru sute de inşi s'au suit după el. Au mai rămas doar două sute la calabalîcuri.

David said to his men, “Every man put on his sword!” Every man put on his sword. David also put on his sword. About four hundred men followed David, and two hundred stayed by the baggage.

14 U nul din slujitorii lui Nabal a venit şi a zis către Abigail, nevasta lui Nabal:,, Iată că David a trimes din pustie nişte soli să întrebe de sănătate pe stăpînul nostru, şi el s'a purtat rău cu ei.

But one of the young men told Abigail, Nabal’s wife, saying, “Behold, David sent messengers out of the wilderness to Greet our master; and he insulted them.

15 Ş i totuş oamenii aceştia au fost foarte buni cu noi; nu ne-au ocărît, şi nu ni s'a luat nimic, în tot timpul cît am fost cu ei în cîmp.

But the men were very good to us, and we were not harmed, and we didn’t miss anything, as long as we went with them, when we were in the fields.

16 N e-au fost zid şi zi şi noapte, în tot timpul cît am fost cu ei, la păscutul turmelor.

They were a wall to us both by night and by day, all the while we were with them keeping the sheep.

17 S ă ştii acum şi vezi ce ai de făcut, căci perderea stăpînului nostru, şi a întregei lui case este hotărîtă, şi el este aşa de rău încît nimeni nu îndrăzneşte să -i vorbească.

Now therefore know and consider what you will do; for evil is determined against our master, and against all his house; for he is such a worthless fellow that one can’t speak to him.”

18 A bigail a luat îndată două sute de pîni, două burdufuri cu vin, cinci oi pregătite, cinci măsuri de grîu prăjit, o sută de turte de stafide, şi două sute de legături de smochine. Le -a pus pe măgari,

Then Abigail hurried and took two hundred loaves of bread, two bottles of wine, five sheep ready dressed, five seahs of parched grain, one hundred clusters of raisins, and two hundred cakes of figs, and laid them on donkeys.

19 ş i a zis slujitorilor săi:,, Luaţi -o înaintea mea, şi eu voi veni după voi. N'a spus nimic bărbatului ei Nabal.

She said to her young men, “Go on before me. Behold, I am coming after you.” But she didn’t tell her husband, Nabal.

20 E a a încălecat pe un măgar, a pogorît muntele pe un drum tufos, şi iată că David şi oamenii lui se pogorau în faţa ei, aşa că i -a întîlnit. -

As she rode on her donkey, and came down by the covert of the mountain, that behold, David and his men came down toward her, and she met them.

21 D avid zisese:,În zadar am păzit tot ce are omul acesta în pustie, de nu s'a luat nimic din tot ce are, căci mi -a întors rău pentru bine.

Now David had said, “Surely in vain have I kept all that this fellow has in the wilderness, so that nothing was missed of all that pertained to him. He has returned me evil for good.

22 D umnezeu să pedepsească pe robul său David cu toată asprimea, dacă voi mai lăsa să rămînă pînă la lumina zilei pe cineva de parte bărbătească... din tot ce este al lui Nabal!``

God do so to the enemies of David, and more also, if I leave of all that belongs to him by the morning light so much as one who urinates on a wall.”

23 C înd a zărit Abigail pe David, s'a dat jos repede de pe măgar, a căzut cu faţa la pămînt înaintea lui David, şi s'a închinat pînă la pămînt.

When Abigail saw David, she hurried and got off of her donkey, and fell before David on her face, and bowed herself to the ground.

24 A poi, aruncîndu-se la picioarele lui, a zis:,, Eu sînt de vină, domnul meu! Îngăduie roabei tale să-ţi vorbească la urechi, şi ascultă cuvintele roabei tale.

She fell at his feet, and said, “On me, my lord, on me be the blame! Please let your servant speak in your ears. Hear the words of your servant.

25 S ă nu-şi pună domnul meu mintea cu omul acela rău, cu Nabal, căci, cum îi este numele, aşa este şi el; Nabal (Nebun) îi este numele, şi este plin de nebunie. Şi eu, roaba ta, n'am văzut pe oamenii trimeşi de domnul meu.

Please don’t let my lord pay attention to this worthless fellow, Nabal; for as his name is, so is he. Nabal is his name, and folly is with him; but I, your servant, didn’t see my lord’s young men, whom you sent.

26 A cum, domnul meu, viu este Domnul şi viu este sufletul tău, că Domnul te -a oprit să verşi sînge şi să te ajuţi cu mîna ta. Vrăjmaşii tăi, cei ce vor răul domnului meu, să fie ca Nabal!

Now therefore, my lord, as Yahweh lives, and as your soul lives, since Yahweh has withheld you from blood guiltiness, and from avenging yourself with your own hand, now therefore let your enemies, and those who seek evil to my lord, be as Nabal.

27 P rimeşte darul acesta pe care -l aduce roaba ta domnului meu, şi să se împartă oamenilor cari merg după domnul meu.

Now this present which your servant has brought to my lord, let it be given to the young men who follow my lord.

28 I artă, te rog, vina roabei tale, căci Domnul va face domnului meu o casă trainică; iartă, căci domnul meu poartă războaiele Domnului, şi niciodată nu va fi răutate... în tine.

Please forgive the trespass of your servant. For Yahweh will certainly make my lord a sure house, because my lord fights Yahweh’s battles. Evil will not be found in you all your days.

29 D acă se va ridica cineva care să te urmărească şi să vrea să-ţi ia viaţa, sufletul domnului meu va fi legat în mănunchiul celor vii la domnul, Dumnezeul tău, şi să arunce cu praştia sufletul vrăjmaşilor tăi.

Though men may rise up to pursue you, and to seek your soul, yet the soul of my lord will be bound in the bundle of life with Yahweh your God. He will sling out the souls of your enemies, as from the hollow of a sling.

30 C înd va face Domnul domnului meu tot binele pe care ţi l -a făgăduit, şi te va pune mai mare peste Israel,

It will come to pass, when Yahweh has done to my lord according to all the good that he has spoken concerning you, and has appointed you prince over Israel,

31 a tunci nu va avea domnul meu nici mustrări de cuget şi nici nu -l va durea inima că a vărsat sînge degeaba şi că s'a răzbunat singur. Şi cînd va face Domnul bine domnului meu, adu-ţi aminte de roaba ta.``

that this shall be no grief to you, nor offense of heart to my lord, either that you have shed blood without cause, or that my lord has avenged himself. When Yahweh has dealt well with my lord, then remember your servant.”

32 D avid a zis Abigailei:,, Binecuvîntat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, care te -a trimes astăzi înaintea mea!

David said to Abigail, “Blessed is Yahweh, the God of Israel, who sent you today to meet me!

33 B inecuvîntată să fie judecata ta, şi binecuvîntată să fii tu, că m'ai oprit în ziua aceasta să vărs sînge, şi mi-ai oprit mîna!

Blessed is your discretion, and blessed are you, who have kept me today from blood guiltiness, and from avenging myself with my own hand.

34 D ar viu este Domnul, Dumnezeul lui Israel, care m'a oprit să-ţi fac rău, că, dacă nu te-ai fi grăbit să vii înaintea mea, n'ar mai fi rămas nimic din ce este al lui Nabal, pînă la lumina zilei de mîne.``

For indeed, as Yahweh, the God of Israel, lives, who has withheld me from harming you, unless you had hurried and come to meet me, surely there wouldn’t have been left to Nabal by the morning light so much as one who urinates on a wall.”

35 Ş i David a luat din mîna Abigailei ce -i adusese, şi i -a zis:,, Suie-te în pace acasă; vezi, că ţi-am ascultat glasul, şi te-am primit bine.``

So David received from her hand that which she had brought him. Then he said to her, “Go up in peace to your house. Behold, I have listened to your voice, and have granted your request.”

36 A bigail a ajuns la Nabal. Şi tocmai el dădea în casa lui un ospăţ ca un ospăţ împărătesc; inima îi era veselă, şi era beat mort. Ea nu i -a spus nimic, nimic, pînă la lumina zilei.

Abigail came to Nabal; and behold, he held a feast in his house, like the feast of a king. Nabal’s heart was merry within him, for he was very drunk. Therefore she told him nothing, until the morning light.

37 D ar dimineaţa, după ce trecuse beţia lui Nabal, nevastă-sa i -a istorisit ce se întîmplase. Inima lui Nabal a primit o lovitură de moarte, şi s'a făcut ca o piatră.

In the morning, when the wine had gone out of Nabal, his wife told him these things, and his heart died within him, and he became as a stone.

38 C am după zece zile, Domnul a lovit pe Nabal, şi a murit.

About ten days later, Yahweh struck Nabal, so that he died.

39 D avid a aflat că murise Nabal, şi a zis:,, Binecuvîntat să fie Domnul, că mi -a apărat pricina în ocara pe care mi -a făcut -o Nabal, şi a împedecat pe robul său să facă rău! Domnul a făcut ca răutatea lui Nabal să cadă asupra capului lui.`` David a trimes vorba Abigailei că vrea s'o ia de nevastă.

When David heard that Nabal was dead, he said, “Blessed is Yahweh, who has pleaded the cause of my reproach from the hand of Nabal, and has kept back his servant from evil. Yahweh has returned the evildoing of Nabal on his own head.” David sent and spoke concerning Abigail, to take her to himself as wife.

40 S lujitorii lui David au ajuns la Abigail la Carmel, şi i-au vorbit aşa:,, David ne -a trimes la tine, ca să te ia de nevastă.``

When David’s servants had come to Abigail to Carmel, they spoke to her, saying, “David has sent us to you, to take you to him as wife.”

41 E a s'a sculat, s'a aruncat cu faţa la pămînt, şi a zis:,, Iată, roaba ta se socoteşte ca o roabă, gata să spele picioarele slujitorilor domnului meu.``

She arose, and bowed herself with her face to the earth, and said, “Behold, your servant is a servant to wash the feet of the servants of my lord.”

42 Ş i îndată Abigail a plecat, călare pe un măgar, şi însoţită de cinci fete; a mers după solii lui David, şi i -a fost nevastă.

Abigail hurried, and arose, and rode on a donkey, with five ladies of hers who followed her; and she went after the messengers of David, and became his wife.

43 D avid luase şi pe Ahinoam din Izreel, şi amîndouă au fost nevestele lui.

David also took Ahinoam of Jezreel; and they both became his wives.

44 Ş i Saul dăduse pe fiică-sa Mical, nevasta lui David, lui Palti din Galim, fiul lui Laiş.

Now Saul had given Michal his daughter, David’s wife, to Palti the son of Laish, who was of Gallim.