1 Î n clipa aceea, ucenicii s'au apropiat de Isus, şi L-au întrebat:,, Cine este mai mare în Împărăţia cerurilor?``

In that hour the disciples came to Jesus, saying, “Who then is greatest in the Kingdom of Heaven?”

2 I sus a chemat la El un copilaş, l -a pus în mijlocul lor,

Jesus called a little child to himself, and set him in the middle of them,

3 ş i le -a zis:,, Adevărat vă spun că, dacă nu vă veţi întoarce la Dumnezeu şi nu vă veţi face ca nişte copilaşi, cu nici un chip nu veţi intra în Împărăţia cerurilor.

and said, “Most certainly I tell you, unless you turn, and become as little children, you will in no way enter into the Kingdom of Heaven.

4 D eaceea, oricine se va smeri ca acest copilaş, va fi cel mai mare în Împărăţia cerurilor.

Whoever therefore humbles himself as this little child, the same is the greatest in the Kingdom of Heaven.

5 Ş i oricine va primi un copilaş ca acesta în Numele Meu, Mă primeşte pe Mine.

Whoever receives one such little child in my name receives me,

6 D ar pentru oricine va face să păcătuiască pe unul din aceşti micuţi, cari cred în Mine, ar fi mai de folos să i se atîrne de gît o piatră mare de moară, şi să fie înecat în adîncul mării.

but whoever causes one of these little ones who believe in me to stumble, it would be better for him that a huge millstone should be hung around his neck, and that he should be sunk in the depths of the sea.

7 V ai de lume, din pricina prilejurilor de păcătuire! Fiindcă nu se poate să nu vină prilejuri de păcătuire; dar vai de omul acela prin care vine prilejul de păcătuire!

“Woe to the world because of occasions of stumbling! For it must be that the occasions come, but woe to that person through whom the occasion comes!

8 A cum, dacă mîna ta sau piciorul tău te face să cazi în păcat, taie-le şi leapădă-le dela tine. Este mai bine pentru tine să intri în viaţă şchiop sau ciung, decît să ai două mîni sau două picioare, şi să fii aruncat în focul vecinic.

If your hand or your foot causes you to stumble, cut it off, and cast it from you. It is better for you to enter into life maimed or crippled, rather than having two hands or two feet to be cast into the eternal fire.

9 Ş i dacă ochiul tău te face să cazi în păcat, scoate -l şi leapădă -l dela tine. Este mai bine pentru tine să intri în viaţă numai cu un ochi, decît să ai amîndoi ochii, şi să fii aruncat în focul gheenei.

If your eye causes you to stumble, pluck it out, and cast it from you. It is better for you to enter into life with one eye, rather than having two eyes to be cast into the Gehenna of fire.

10 F eriţi-vă să nu defăimaţi nici măcar pe unul din aceşti micuţi; căci vă spun că îngerii lor în ceruri văd pururea faţa Tatălui Meu care este în ceruri.

See that you don’t despise one of these little ones, for I tell you that in heaven their angels always see the face of my Father who is in heaven.

11 F iindcă Fiul omului a venit să mîntuiască ce era pierdut.

For the Son of Man came to save that which was lost.

12 C e credeţi? Dacă un om are o sută de oi, şi se rătăceşte una din ele, nu lasă el pe cele nouăzeci şi nouă pe munţi, şi se duce să caute pe cea rătăcită?

“What do you think? If a man has one hundred sheep, and one of them goes astray, doesn’t he leave the ninety-nine, go to the mountains, and seek that which has gone astray?

13 Ş i, dacă i se întîmplă s'o găsească, adevărat vă spun, că are mai multă bucurie de ea, decît de cele nouăzeci şi nouă, cari nu se rătăciseră.

If he finds it, most certainly I tell you, he rejoices over it more than over the ninety-nine which have not gone astray.

14 T ot aşa, nu este voia Tatălui vostru celui din ceruri să piară unul măcar din aceşti micuţi.

Even so it is not the will of your Father who is in heaven that one of these little ones should perish.

15 D acă fratele tău a păcătuit împotriva ta, du-te şi mustră -l între tine şi el singur. Dacă te ascultă, ai cîştigat pe fratele tău.

“If your brother sins against you, go, show him his fault between you and him alone. If he listens to you, you have gained back your brother.

16 D ar, dacă nu te ascultă, mai ia cu tine unul sau doi inşi, pentruca orice vorbă să fie sprijinită pe mărturia a doi sau trei martori.

But if he doesn’t listen, take one or two more with you, that at the mouth of two or three witnesses every word may be established.

17 D acă nu vrea să asculte de ei, spune -l Bisericii; şi, dacă nu vrea să asculte nici de Biserică, să fie pentru tine ca un păgîn şi ca un vameş.

If he refuses to listen to them, tell it to the assembly. If he refuses to hear the assembly also, let him be to you as a Gentile or a tax collector.

18 A devărat vă spun, că orice veţi lega pe pămînt, va fi legat în cer; şi orice veţi deslega pe pămînt, va fi deslegat în cer.

Most certainly I tell you, whatever things you bind on earth will have been bound in heaven, and whatever things you release on earth will have been released in heaven.

19 V ă mai spun iarăş, că, dacă doi dintre voi se învoiesc pe pămînt să ceară un lucru oarecare, le va fi dat de Tatăl Meu care este în ceruri.

Again, assuredly I tell you, that if two of you will agree on earth concerning anything that they will ask, it will be done for them by my Father who is in heaven.

20 C ăci acolo unde sînt doi sau trei adunaţi în Numele Meu, sînt şi Eu în mijlocul lor.``

For where two or three are gathered together in my name, there I am in the middle of them.”

21 A tunci Petru s'a apropiat de El, şi I -a zis:,, Doamne de cîte ori să iert pe fratele Meu cînd va păcătui împotriva mea? Pînă la şapte ori?``

Then Peter came and said to him, “Lord, how often shall my brother sin against me, and I forgive him? Until seven times?”

22 I sus i -a zis:,, Eu nu-ţi zic pînă la şapte ori, ci pînă la şaptezeci de ori cîte şapte.

Jesus said to him, “I don’t tell you until seven times, but, until seventy times seven.

23 D eaceea, Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un împărat, care a vrut să se socotească cu robii săi.

Therefore the Kingdom of Heaven is like a certain king, who wanted to reconcile accounts with his servants.

24 A început să facă socoteala, şi i-au adus pe unul, care îi datora zece mii de galbeni.

When he had begun to reconcile, one was brought to him who owed him ten thousand talents.

25 F iindcă el n'avea cu ce plăti, stăpînul lui a poruncit să -l vîndă pe el, pe nevasta lui, pe copiii lui, şi tot ce avea, şi să se plătească datoria.

But because he couldn’t pay, his lord commanded him to be sold, with his wife, his children, and all that he had, and payment to be made.

26 R obul s'a aruncat la pămînt, i s'a închinat, şi a zis:, Doamne, mai îngăduieşte-mă, şi-ţi voi plăti tot.`

The servant therefore fell down and knelt before him, saying, ‘Lord, have patience with me, and I will repay you all!’

27 S tăpînul robului aceluia, făcîndu -i-se milă de el, i -a dat drumul, şi i -a iertat datoria.

The lord of that servant, being moved with compassion, released him, and forgave him the debt.

28 R obul acela, cînd a ieşit afară, a întîlnit pe unul din tovarăşii lui de slujbă, care -i era dator o sută de lei. A pus mîna pe el, şi -l strîngea de gît, zicînd:, Plăteşte-mi ce-mi eşti dator.`

“But that servant went out, and found one of his fellow servants, who owed him one hundred denarii, and he grabbed him, and took him by the throat, saying, ‘Pay me what you owe!’

29 T ovarăşul lui s'a aruncat la pămînt, îl ruga, şi zicea:, Mai îngăduieşte-mă, şi-ţi voi plăti.`

“So his fellow servant fell down at his feet and begged him, saying, ‘Have patience with me, and I will repay you!’

30 D ar el n'a vrut, ci s'a dus şi l -a aruncat în temniţă, pînă va plăti datoria.

He would not, but went and cast him into prison, until he should pay back that which was due.

31 C înd au văzut tovarăşii lui cele întîmplate, s'au întristat foarte mult, şi s'au dus de au spus stăpînului lor toate cele petrecute.

So when his fellow servants saw what was done, they were exceedingly sorry, and came and told to their lord all that was done.

32 A tunci stăpînul a chemat la el pe robul acesta, şi i -a zis:, Rob vicelan! Eu ţi-am iertat toată datoria, fiindcă m'ai rugat.

Then his lord called him in, and said to him, ‘You wicked servant! I forgave you all that debt, because you begged me.

33 O are nu se cădea să ai şi tu milă de tovarăşul tău, cum am avut eu milă de tine?`

Shouldn’t you also have had mercy on your fellow servant, even as I had mercy on you?’

34 Ş i stăpînul s'a mîniat şi l -a dat pe mîna chinuitorilor, pînă va plăti tot ce datora.

His lord was angry, and delivered him to the tormentors, until he should pay all that was due to him.

35 T ot aşa vă va face şi Tatăl Meu cel ceresc, dacă fiecare din voi nu iartă din toată inima pe fratele său.``

So my heavenly Father will also do to you, if you don’t each forgive your brother from your hearts for his misdeeds.”