1 C uvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i -o dădea mamă-sa.

The words of king Lemuel; the revelation which his mother taught him.

2 C e să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun fiul trupului meu? Ce să-ţi spun, fiule, rodul juruinţelor mele?

“Oh, my son! Oh, son of my womb! Oh, son of my vows!

3 N u-ţi da femeilor vlaga, şi desmierdările tale celor ce pierd pe împăraţi.

Don’t give your strength to women, nor your ways to that which destroys kings.

4 N u se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari;

It is not for kings, Lemuel; it is not for kings to drink wine; nor for princes to say, ‘Where is strong drink?’

5 c a nu cumva, bînd, să uite legea, şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.

lest they drink, and forget the law, and pervert the justice due to anyone who is afflicted.

6 D aţi băuturi tari celui ce piere, şi vin, celui cu sufletul amărît;

Give strong drink to him who is ready to perish; and wine to the bitter in soul:

7 c a să bea să-şi uite sărăcia, şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui. -

Let him drink, and forget his poverty, and remember his misery no more.

8 D eschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi!

Open your mouth for the mute, in the cause of all who are left desolate.

9 D eschide-ţi gura, judecă cu dreptate, şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.

Open your mouth, judge righteously, and serve justice to the poor and needy.”

10 C ine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decît mărgăritarele.

Who can find a worthy woman? For her price is far above rubies.

11 I nima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri.

The heart of her husband trusts in her. He shall have no lack of gain.

12 E a îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.

She does him good, and not harm, all the days of her life.

13 E a face rost de lînă şi de in, şi lucrează cu mîni harnice.

She seeks wool and flax, and works eagerly with her hands.

14 E a este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pînea.

She is like the merchant ships. She brings her bread from afar.

15 E a se scoală cînd este încă noapte, şi dă hrană casei sale, şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.

She rises also while it is yet night, gives food to her household, and portions for her servant girls.

16 S e gîndeşte la un ogor, şi -l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. -

She considers a field, and buys it. With the fruit of her hands, she plants a vineyard.

17 E a îşi încinge mijlocul cu putere, şi îşi oţeleşte braţele.

She arms her waist with strength, and makes her arms strong.

18 V ede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.

She perceives that her merchandise is profitable. Her lamp doesn’t go out by night.

19 E a pune mîna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul.

She lays her hands to the distaff, and her hands hold the spindle.

20 E a îşi întinde mîna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit.

She opens her arms to the poor; yes, she extends her hands to the needy.

21 N u se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărmiziu.

She is not afraid of the snow for her household; for all her household are clothed with scarlet.

22 E a îşi face învelitori, are haine de in supţire şi purpură.

She makes for herself carpets of tapestry. Her clothing is fine linen and purple.

23 B ărbatul ei este bine văzut la porţi, cînd şade cu bătrînii ţării.

Her husband is respected in the gates, when he sits among the elders of the land.

24 E a face cămăşi, şi le vinde, şi dă cingători negustorului.

She makes linen garments and sells them, and delivers sashes to the merchant.

25 E a este îmbrăcată cu tărie şi slavă, şi rîde de ziua de mîne.

Strength and dignity are her clothing. She laughs at the time to come.

26 E a deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sînt pe limbă.

She opens her mouth with wisdom. Faithful instruction is on her tongue.

27 E a veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănîncă pînea lenevirii.

She looks well to the ways of her household, and doesn’t eat the bread of idleness.

28 F iii ei se scoală, şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi -i aduce laude zicînd:

Her children rise up and call her blessed. Her husband also praises her:

29 M ulte fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.``

“Many women do noble things, but you excel them all.”

30 D esmerdările sînt înşelătoare, şi frumuseţa este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.

Charm is deceitful, and beauty is vain; but a woman who fears Yahweh, she shall be praised.

31 R ăsplătiţi -o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s'o laude la porţile cetăţii

Give her of the fruit of her hands! Let her works praise her in the gates!