1 C uvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i -o dădea mamă-sa.

2 C e să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun fiul trupului meu? Ce să-ţi spun, fiule, rodul juruinţelor mele?

3 N u-ţi da femeilor vlaga, şi desmierdările tale celor ce pierd pe împăraţi.

4 N u se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari;

5 c a nu cumva, bînd, să uite legea, şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.

6 D aţi băuturi tari celui ce piere, şi vin, celui cu sufletul amărît;

7 c a să bea să-şi uite sărăcia, şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui. -

8 D eschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi!

9 D eschide-ţi gura, judecă cu dreptate, şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.

10 C ine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decît mărgăritarele.

11 I nima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri.

12 E a îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.

13 E a face rost de lînă şi de in, şi lucrează cu mîni harnice.

14 E a este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pînea.

15 E a se scoală cînd este încă noapte, şi dă hrană casei sale, şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.

16 S e gîndeşte la un ogor, şi -l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. -

17 E a îşi încinge mijlocul cu putere, şi îşi oţeleşte braţele.

18 V ede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.

19 E a pune mîna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul.

20 E a îşi întinde mîna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit.

21 N u se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărmiziu.

22 E a îşi face învelitori, are haine de in supţire şi purpură.

23 B ărbatul ei este bine văzut la porţi, cînd şade cu bătrînii ţării.

24 E a face cămăşi, şi le vinde, şi dă cingători negustorului.

25 E a este îmbrăcată cu tărie şi slavă, şi rîde de ziua de mîne.

26 E a deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sînt pe limbă.

27 E a veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănîncă pînea lenevirii.

28 F iii ei se scoală, şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi -i aduce laude zicînd:

29 M ulte fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.``

30 D esmerdările sînt înşelătoare, şi frumuseţa este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.

31 R ăsplătiţi -o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s'o laude la porţile cetăţii