1 ( Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al fiilor lui Core. O cîntare.) Dumnezeule, am auzit cu urechile noastre, şi părinţii noştri ne-au povestit lucrările, pe cari le-ai făcut pe vremea lor, în zilele de odinioară.

2 C u mîna Ta, ai izgonit neamuri, ca să -i sădeşti pe ei, ai lovit popoare, ca să -i întinzi pe ei.

3 C ăci nu prin sabia lor au pus mîna pe ţară, nu braţul lor i -a mîntuit, ci dreapta Ta, braţul Tău, lumina Feţei Tale, pentrucă îi iubeai.

4 D umnezeule, Tu eşti Împăratul meu: porunceşte izbăvirea lui Iacov!

5 C u Tine doborîm pe vrăjmaşii noştri, cu Numele Tău zdrobim pe protivnicii noştri.

6 C ăci nu în arcul meu mă încred, nu sabia mea mă va scăpa;

7 c i Tu ne izbăveşti de vrăjmaşii noştri, şi dai de ruşine pe cei ce ne urăsc.

8 N oi, în fiecare zi, ne lăudăm cu Dumnezeu, şi pururea slăvim Numele Tău. -(Oprire).

9 D ar Tu ne lepezi, ne acoperi de ruşine, nu mai ieşi cu oştirile noastre;

10 n e faci să dăm dosul înaintea vrăjmaşului, şi ceice ne urăsc, ridică prăzi luate dela noi.

11 N e dai ca pe nişte oi de mîncat, şi ne risipeşti printre neamuri.

12 V inzi pe poporul Tău pe nimic, şi nu -l socoteşti de mare preţ.

13 N e faci de ocara vecinilor noştri, de batjocura şi de rîsul celor ce ne înconjoară.

14 N e faci de pomină printre neamuri, şi pricină de clătinare din cap printre popoare.

15 O cara mea este totdeauna înaintea mea, şi ruşinea îmi acopere faţa,

16 l a glasul celui ce mă batjocoreşte şi mă ocărăşte, la vederea vrăjmaşului şi răzbunătorului.

17 T oate acestea ni se întîmplă, fără ca noi să Te fi uitat, fără să fi călcat legămîntul Tău:

18 d a, inima nu ni s'a abătut, paşii nu ni s'au depărtat de pe cărarea Ta,

19 c a să ne zdrobeşti în locuinţa şacalilor, şi să ne acoperi cu umbra morţii.

20 D acă am fi uitat Numele Dumnezeului nostru, şi ne-am fi întins mînile spre un dumnezeu străin,

21 n 'ar şti Dumnezeu lucrul acesta, El, care cunoaşte tainele inimii?

22 D ar din pricina Ta sîntem junghiaţi în toate zilele, sîntem priviţi ca nişte oi sortite pentru măcelărie.

23 T rezeşte-Te! Pentruce dormi, Doamne? Trezeşte-Te! Nu ne lepăda pe vecie!

24 P entruce Îţi ascunzi Faţa? Pentruce uiţi de nenorocirea şi apăsarea noastră?

25 C ăci sufletul ne este doborît în ţărînă de mîhnire, trupul nostru este lipit de pămînt.

26 S coală-Te, ca să ne ajuţi! Izbăveşte-ne, pentru bunătatea Ta!