1 ( O cîntare. Un psalm al lui David.) Gata îmi este inima să cînte, Dumnezeule! Voi cînta, voi suna din instrumentele mele; aceasta este slava mea!

2 D eşteptaţi-vă, alăută şi arfă! Mă voi trezi în zori de zi.

3 T e voi lăuda printre popoare, Doamne, Te voi cînta printre neamuri.

4 C ăci mare este bunătatea Ta şi se înalţă mai pe sus de ceruri, iar credincioşia Ta pînă la nori.

5 Î nalţă-Te peste ceruri, Dumnezeule, şi fie slava Ta peste tot pămîntul!

6 P entru ca prea iubiţii Tăi să fie izbăviţi, scapă-ne prin dreapta Ta, şi ascultă-ne!

7 D umnezeu a vorbit în sfinţenia Lui:,, Voi birui, voi împărţi Sihemul, voi măsura valea Sucot;

8 a l Meu este Galaadul, al Meu Manase; Efraim este întăritura capului Meu, şi Iuda, toiagul Meu de cîrmuire;

9 M oab este ligheanul în care Mă spăl; Îmi arunc încălţămintea asupra Edomului; strig de bucurie asupra ţării Filistenilor!``

10 C ine mă va duce în cetatea întărită? Cine mă va duce la Edom?

11 O are nu Tu, Dumnezeule, care ne-ai lepădat, şi care nu vrei să mai ieşi, Dumnezeule, cu oştirile noastre?

12 D ă-ne ajutor în necaz, căci zădarnic este ajutorul omului.

13 C u Dumnezeu vom face mari isprăvi; El va zdrobi pe vrăjmaşii noştri.