1 ( O cîntare a lui David.) Păzeşte-mă, Dumnezeule, căci în Tine mă încred.

2 E u zic Domnului:,, Tu eşti Domnul meu, Tu eşti singura mea fericire!``

3 S finţii, cari sînt în ţară, oamenii evlavioşi, sînt toată plăcerea mea.

4 I dolii se înmulţesc, oamenii aleargă după dumnezei străini, dar eu n'aduc jertfele lor de sînge, şi nu pun numele lor pe buzele mele.

5 D omnul este partea mea de moştenire şi paharul meu, Tu îmi îndrepţi sorţul meu.

6 O moştenire plăcută mi -a căzut la sorţ, o frumoasă moşie mi -a fost dată.

7 E u binecuvintez pe Domnul, care mă sfătuieşte, căci pînă şi noaptea îmi dă îndemnuri inima.

8 A m necurmat pe Domnul înaintea ochilor mei: cînd este El la dreapta mea, nu mă clatin.

9 D e aceea inima mi se bucură, sufletul mi se veseleşte, şi trupul mi se odihneşte în linişte.

10 C ăci nu vei lăsa sufletul meu în locuinţa morţilor, nu vei îngădui ca prea iubitul Tău să vadă putrezirea.

11 Î mi vei arăta cărarea vieţii; înaintea Feţei Tale sînt bucurii nespuse, şi desfătări vecinice în dreapta Ta.