1 ( O cîntare de jale a lui David. Cîntată Domnului din pricina cuvintelor Beniamitului Cuş.) Doamne, Dumnezeule, în Tine îmi caut scăparea! Scapă-mă de toţi prigonitorii mei şi izbăveşte-mă,

2 c a să nu mă sfîşie ca un leu, care înghite fără să sară cineva în ajutor.

3 D oamne, Dumnezeule, dacă am făcut un astfel de rău, dacă este fărădelege pe mînile mele,

4 d acă am răsplătit cu rău pe cel ce trăia în pace cu mine, şi n'am izbăvit pe cel ce mă asuprea fără temei,

5 a tunci: să mă urmărească vrăjmaşul şi să m'ajungă, să-mi calce viaţa la pămînt, şi slava mea în pulbere să mi -o arunce! (Oprire).

6 S coală-Te, Doamne, cu mînia Ta! Scoală-Te împotriva urgiei protivnicilor mei, trezeşte-Te ca să-mi ajuţi, şi rînduieşte o judecată!

7 S ă Te înconjure adunarea popoarelor, şi şezi mai sus decît ea, la înălţime!

8 D omnul judecă popoarele: fă-mi dreptate Doamne, după neprihănirea şi nevinovăţia mea!

9 A h! pune odată capăt răutăţii celor răi, şi întăreşte pe cel neprihănit, Tu, care cercetezi inimile şi rărunchii, Dumnezeule drepte!

10 S cutul meu este în Dumnezeu, care mîntuieşte pe cei cu inima curată.

11 D umnezeu este un judecător drept, un Dumnezeu care Se mînie în orice vreme.

12 D acă cel rău nu se întoarce la Dumnezeu, Dumnezeu îşi ascute sabia, Îşi încordează arcul, şi -l ocheşte,

13 î ndreptă asupra lui săgeţi omorîtoare şi -i aruncă săgeţi arzătoare!

14 I ată că cel rău pregăteşte răul, zămisleşte fărădelegea, şi naşte înşelăciunea:

15 f ace o groapă, o sapă, şi tot el cade în groapa pe care a făcut -o.

16 F ărădelegea pe care a urzit -o, se întoarce asupra capului lui, şi silnicia pe care a făcut -o, se pogoară înapoi pe ţeasta capului lui.

17 E u voi lăuda pe Domnul pentru dreptatea Lui, şi voi cînta Numele Domnului, Numele Celui Prea Înalt.